1,319 matches
-
ci, mai ales, pentru a observa definitivarea procesului îndelungat și complex numit etnogeneza românească. Pe întreg teritoriul românesc s-au desfășurat cercetări succesive pentru înțelegerea cuprinzătoare a trecutului comunităților umane. Deși, printre primele vizate au fost cetățile greco-romane de pe malul dobrogean și siturile neo-eneolitice din regiunea Moldovei, ultimele descoperite încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, preocupările arheologilor s-au extins și asupra perioadei secolelor VI-XI, importantă îndeosebi prin desăvârșirea etnogenezei românești. În acest scop, pentru strângerea și evaluarea dovezilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
literatura de specialitate a mai fost studiat un lot de 40 monede bizantine, excelent catalogate, dar eronat considerate ca fiind găsite întâmplător, pe teritoriul orașului Bârlad, prin împrejurimile Curtenilor sau ale Hușilor. Ulterior, s-a dovedit că provin din zona dobrogeană. În atare condiții, am renunțat să le luăm în calcul în cadrul analizei de față. Remarcabile sunt și fibulele digitate, din bronz, de la Negulești-Dealu Morii (Bacău), Vinderei, Budești-Crețești, Vutcani și Bălteni (Vaslui) (pl. XVIII). Întrucât, problematica tipologiei acestor fibule a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte este dublată de lipsa monedelor bizantine. În cazul monedei semnalată în municipiul Vaslui, rămânem rezervați, întrucât nu știm pe ce cale a ajuns în posesia colecționarului respectiv (nu excludem varianta achiziționării ei din arealul dobrogean). Moneda este din argint și a fost emisă la Constantinopol, între anii 867-879, în timpul împăratului Ignatios (867-877) sau Photios (877-886). Brăzdarul de plug de la Pogonești-Ivești s-a găsit în asociere cu câteva fragmente ceramice, specifice prin caracteristicile pastei și decorurilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
miliaresion și a unui lot de 15 folles, prea mulți pentru spațiul gălățean actual (unde s-au găsit doar patru folles, din perioada X-XI, unul la Șendreni, doi la Galați și unul la Smulți), a sugerat arheologilor tot o proveniență dobrogeană. O altă neclaritate, considerată astfel de unii arheologi, este cea creată de monedele de la Negrești și Zorleni (Vaslui); potrivit acestora, autorul descoperirilor a făcut o confuzie, întrucât este vorba de o singură monedă, cea de la Zorleni, iar ulterior informația a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
semnat de tip 1. Monedele ce au pătruns și circulat în Moldova, inclusiv în bazin, pentru secolele X-XI, dar și anterior (veacurile VI-VII) erau din bronz, mai rar din argint sau aur, ultimele fiind găsite mai degrabă în arealul dobrogean sau ca părți componente ale unor tezaure, precum cele descoperite la Obârșeni - Vaslui, Dolhești - Iași și Cleja - Bacău (ultimul format din 38 de monede din bronz și una de argint, toate bizantine, emise în secolele IX-X). În altă ordine de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lor din inventarele siturilor. Situația a revenit la normal, începând cu secolul X, când s-au reluat schimburile comerciale dintre locuitorii nord și sud-dunăreni. Printre elementele de import trebuie amintite și recipientele bizantine (amforele, cănile, opaițele), prezente îndeosebi în spațiul dobrogean (descoperite în majoritatea cetăților romano-bizantine) și mai rar în arealul muntean și moldovean. Pentru zona bazinului semnalăm prezența unor fragmente de amfore de la Dodești (secolele VIII-IX) și a unei căni cu burlui, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
TAȘU și GHEORGHE MUHA, care au, la rândul lor, urmași. Locuiesc În Constanța, după ce au domiciliat, timp de zeci de ani În satul PATURA (PANDURU) din județul Tulcea. În aceeași vreme, DERDENII cei mai mulți locuiau În satul Caugagia din același județ dobrogean, mutându-se, cu timpul, În București. La aromâni ființează cutuma gentilică (tribală) ca părinții să fie Îngrijiți, la bătrânețe, nu de fiică, ci de fiu. Când sunt mai mulți fii, cel mai mic rămâne cu părinții. Murind unicul băiat al
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
va divorța. Va lăsa orfani un fiu, Dicea (care rămâne cu taică-său), și o fiică, Zoița II, ce va fi crescută de bunicii săi materni, apoi Înfiată de aromânul Dinca Patașa (fost deținut politic anticomunist) din satul Camena (localitate dobrogeană populată numai de aromâni). Ița (Zoița) II se va căsători cu aromânul Tașcu Nicioala (din Camena), având două fiice și un fiu. În 1985, familia Tașcu Nicioala se mută din satul tulcean Camena În orașul Constanța. Se pare că, dintre
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
înghițiți de treburile lor incerte. După un minut acceleratul s-a pus într-o mișcare lentă, fără smucituri și tânărul își putu continua amintirile. Mai are de mers aproape o oră însă acum se simte acasă< a intrat pe pământul dobrogean! Simte cum îl frământă gândurile, se învălmășesc însă vrea să-si amintească numai întâmplările plăcute. Cu ele să rămână din viață iar restul să le uite! El considera Constanța orașul nostalgiilor iar Bucureștiul al năzdrăvăniilor. Își aduce aminte surâzând de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de prietenii pe care și-i găsise muncitori, curați, isteți, harnici și cinstiți făcând parte dintr-o clasă puternică care bine îndrumată ar fi adus multe satisfacții iar Claudia i-a confirmat în zilele următoare că unchiul lui era tipul dobrogeanului descurcăreț și simpatic. Se gândea adesea că tatăl său tot dobrogean însă ce diferență exista între ei și totuși ce prieteni buni erau ! Repetau această scenă simplă a unor oameni simpli, din acea vară sufocantă după amiaza, la încheierea lucrului
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
și cinstiți făcând parte dintr-o clasă puternică care bine îndrumată ar fi adus multe satisfacții iar Claudia i-a confirmat în zilele următoare că unchiul lui era tipul dobrogeanului descurcăreț și simpatic. Se gândea adesea că tatăl său tot dobrogean însă ce diferență exista între ei și totuși ce prieteni buni erau ! Repetau această scenă simplă a unor oameni simpli, din acea vară sufocantă după amiaza, la încheierea lucrului, aproape zilnic. Se simțeau în acord, munceau din greu și în timpul
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
stâlpii gardului și intrau în prăvălie, vorbind în gura mare. Chipeși oameni, os de domn, nu altceva; aveau sprâncene parcă desenate cu linia și gurile pline, sănătoase. Purtau căciuli încă, deși iarna trecuse, miloase și bogate, din piele de oaie dobrogeană ori de astrahan. Îmbrăcămintea le era amestecată. Sub dulămile aspre de postav ascundeau cojoace albe și în picioare purtau cizme. Călcau greu și apăsat. Plini de bani! Stere îi simțise. Beau pe nerăsuflate, râdeau, lăsau polii și plecau spre oraș
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Scythia minor, la Tomis și Axiopolis sunt grecești și anterioare secolului IV. După această dată, urmând șirul evenimentelor de înlocuire a limbii grecești ecleziastice ce se desfășurau în Roma creștină, creștinismul devine pregnant în formă latină chiar și în zona dobrogeană. Creștinismul biruitor s-a răspândit la Dunăre de la castrele raetice din Regina, până la cele scitice din Noviodunum. Prezența creștinismului pe teritoriul țării noastre este anterioară anului 270, datorită existenței sirienilor, galatenilor și locuitorilor din provincia Asia etc. printre coloniști sau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
expansiunii militare a Bulgariei, cât și țintă permanentă a structurilor sale informative”. IV. 3. b. Structuri informative militare de supraveghere a României Structurile informative și contrainformative bulgare, care au probat abilități extrem de penetrante în spațiul românesc, în special în cel dobrogean și îndeosebi în Cadrilater, sunt cele ale Serviciului de Informații al Marelui Stat Major bulgar și Serviciul de informații al poliției bulgare. Serviciul de Informații al Marelui Stat Major bulgar era Biroul 1/V-informații, cu două secții: Secția A-
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
contrainformativ Pe lângă instituțiile statale cu profil informativ/contrainformativ, guvernul bulgar, pentru a-și asigura un flux informațional, folosea și organizațiile cu caracter revizionist care activau semioficial sau clandestin pe teritoriul său. Cea mai importantă ca influență era Organizația Revoluționară Internă Dobrogeană, VDRO (Vatreșna Dobrogeanska Revoluționa Organizația), care s-a desprins în decembrie 1923 ca brațul înarmat al Societății „Dobrogea”. Inițial, această Societate avea ca scop asigurarea viții culturale și de binefacere pentru bulgarii refugiați din spațiul dobrogean. Avea două secțiuni, una
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
era Organizația Revoluționară Internă Dobrogeană, VDRO (Vatreșna Dobrogeanska Revoluționa Organizația), care s-a desprins în decembrie 1923 ca brațul înarmat al Societății „Dobrogea”. Inițial, această Societate avea ca scop asigurarea viții culturale și de binefacere pentru bulgarii refugiați din spațiul dobrogean. Avea două secțiuni, una internă, cu sediul la Rusciuk, și alta externă, ce activa în Dobrogea Veche, dar mai ales în Cadrilater. Începând din anul 1926, ruptura s-a făcut definitiv, rezultînd VDRO. Grație sprijinului logistic primit de la Ministerul de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
primit de la Ministerul de Război bulgar, membrii VDRO culegeau și transmiteau Marelui Stat Major bulgar informațiile culese din teritoriul românesc. Conducătorul acestei organizații era avocatul Asparuch Aidemirski. Altă organizație extremist-revizionistă, deosebit de periculoasă ce colabora cu SSISMR-ul, era Organizația Revoluționară Dobrogeană (DRO). Fiind de extremă stângă, comunistă, a fost înființată de Docio Mihailov din aripa de stânga a VDRO-ului. Periculozitatea acestei organizații provenea din faptul că membrii ei, în majoritate, erau comuniști sau simpatizanți, ce furnizau informații despre România Moscovei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sudul țării. De asemenea, urmăreau cum era prestată aprovizionarea sudului României, inclusiv cea din Dobrogea și din Cadrilater; de asemenea, erau interesați de informații privind dislocarea și organizarea unităților, a depozitelor și a aerodromurilor militare, mai ales cele din zona dobrogeană, cât și date privind mobilizările făcute de probă sau concentrările mai îndelungate efetuate de Armata română. De obicei, informațiile culese din spațiul Dobrogei și Cadrilaterului se făceau până la detalii și priveau: organizarea centrelor de recrutare; rechemarea rezerviștilor pentru instrucție, contingentele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
păzite; hrana oamenilor și a animalelor în timp de pace, cum se procură (furnizori sau modul de procurare), ca și date de natură politică sau despre politicieni. Guvernul de la Sofia acorda o mare „importantă organizațiilor iredentiste îndeosebi celor traciene și dobrogene”, ce activau pe teritoriul Turciei și României. Așa cum preciza Serviciul Special de Informații „în cadrul acestor noi acțiuni guvernul bulgar prin departamentul Armatei și Externelor și mai ales prin Serviciul de informații al Armatei (bulgare n.n.) a luat măsuri pentru intensificarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
vizitării” unor rude aflate în Bulgaria, pe timpul vacanțelor, frecventau școli de spionaj, iar o dată întorși pe teritoriul românesc erau obligați să pună în practică cele învățate. Totodată, Centrala spionajului bulgar din Sofia, îndeosebi „Secția pentru România primiseră mulți dintre emigranții dobrogeni” pentru a urma cursurile speciale de informații de la Varna” în perioada 1938-1941. Paralel cu intensificarea activității de spionaj, Bulgaria se concentra și pe întărirea potențialului militar, ceea ce dovedea trendul ascendent al pregătirilor pentru acțiuni de revizionism ale statului bulgar. Frontul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
modul foarte strict și sub o foarte atentă observație, reușind să culeagă date și informații asupra întregului mecanism de spionaj bulgar, ca și asupra acțiunilor iredentiste, ale celor armate, înfăptuite de comitagii împotriva populației românești, macedoneano-române și turcești de pe teritoriul dobrogean, acțiuni vexatorii, ce aveau darul să învrăjbească și să înrăutățească în mod artificial relațiile dintre două popoare, dând satisfacție puterilor europene revizioniste și argumentare în politica de penetrare în sud-estul Europei. Acțiunile de spionaj bulgar și de propagandă iredentistă se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
unele culturi agricole, ca de exemplu cea de soia. O experiență asemănătoare găsiseră structurile informative românești la spionajul german, care organizase o activitate „productivă”. Prin acest gen de cultură se permitea existența unei întregi rețele pe anumite teritorii, din județele dobrogene și din Cadrilater, echipate cu stații de semințe, depozite de recoltă, de expediție și de transport. Potrivit dictonului „afară e vopsit gardul înăuntru e leopardul”, așa și-a făcut apariția în România încă o societate de „cultivatori” de soia, care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
putem spune așa: "Uite, în România există ardeleni, olteni, moldoveni și mai știu eu ce alții. Acuma există o "provincie" românească nouă, cea a românilor din străinătate, cu o personalitate a ei, diferind de alți români, după cum oltenii diferă de dobrogeni sau de mai știu eu cine. Asistăm la apariția unei subramuri într-o categorie socio-etnică mai extinsă". Ăsta ar fi modul normal, după mine, de a gândi lucrurile. Unii expatriați au hotărât și au făcut tot posibilul spre a deveni
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Pentru Părintele Nechita Runcan, istoria spațiului dobrogean este o preocupare permanentă. Deși ardelean de origine, odată cu stabilirea sa în Dobrogea (1988), trăiește și simte ca un veritabil localnic, fapt pentru care i-a închinat limesului dintre Dunăre și Mare mai multe volume. De data aceasta, aduce în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
teologi... Și unde parcurge, de două decenii așadar, un pilduitor și plin de învățăminte - pentru generațiile mai tinere - traiect socio-profesional. Cu multe și fertile ramificații. Latura științifică este una dintre ele - și ea developează conturarea unei personalități a scrisului teologico-istoric dobrogean de astăzi. Autor a aproape 40 de studii publicate în reviste de specialitate și în volume colective (marea majoritate, în ultimii zece ani: două studii sunt publicate înainte de 1990; alte patru în perioada 1990-1993), a 11 volume proprii, a unui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]