750 matches
-
medicina descriptiv-empirică la medicina științifică, printr-o viziune cu totul nouă în abordarea patologiei umane și anume: prin introducerea și fundamentarea principiului de cauzalitate în determinismul bolilor. Pentru a umple acest gol regretabil, dintr-o expunere care se dorește corectă, doctă și echidistantă, vom sublinia noi ceea ce Etienne Lancereaux a însemnat pentru evoluția științelor medicale, motiv pentru care discipolul său Paulescu considera că are motive întemeiate să afirme în minunatele sale lecții de deschidere; „Lancereaux a însemnat pentru medicină ceea ce a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
academică, invadată și dominată pe atunci de materialiști atei, oameni care nu i-au înțeles nici munca nici mesajul. Ca și Eminescu în „Criticilor mei” - desigur în domeniul și cu limbajul său - Paulescu le răspundea în maniera lui elegantă și doctă: „medicina fiind o știință cu aplicații practice are meritul de a pleca numai de la fapte pozitive: ea nu urmează sisteme sau utopii, care fiind întocmite pe cunoștința imperfectă a omului, nu servesc decât să inducă lumea în eroare”. Întocmai ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
90 (după o anticameră,-n sertarul editurii, nu mai lungă de vreun an de zile), al autorului temeswarens (locuitor, adică, al urbei de pe Bega, fără a fi și bănățean, — cum se tot putea citi prin cronici, culegeri de eseuri și docte lexicoane), intitulat Afinități... — ... efective, completă Nora Aron sau, mai degrabă, Carmen Carpen. După o scurtă pauză, cea dintâi ținu să-l șicaneze pe proful Elisav, spunând că vede,-n el, un sadic sadea... — ... sau get-beget, întări Carmen. — Sadic, în măsura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
sfîrșită Introducerea cu cele cîteva acorduri pe definiții posibile ale acestei imposibile născociri umane, cartea, și cu avertismentul că avem în față un compendiu Istoria lui Albert Labarre, din Orientul neștiut, capitol cu capitol, trece Bosforul, o ia cătinel și doct spre Occident, pentru a nu mai privi la est de Alpi, decît prea arar. Acum vreo douăzeci de ani, unii eram fericiți că aveam în mînă o carte bună occidentală; azi am vrea-o la fel de bună, dar să se documenteze
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
lui sugestii multiple venite din zona psihanalizei, a fenomenologiei și filosofiei existențiale. Transplantarea ideilor abstracte în propria creație capătă la I. Negoițescu, ca la mult îndrăgiții de el romantici germani, o densitate magică, neguroasă, colcăitoare de viață. În fine, prin „docta intuiție creator deformatoare“, punctul de plecare al criticii sale pare călinescian, cu atât mai mult cu cât autorul Bietului Ioanide preconizează și ieșirea din contingent, scoaterea din temporalitate a întregii literaturi, actul critic fiind el însuși atemporal, fiindcă presupune existența
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
e veșnic mirat, nemulțumit, flămând, invitat la cină când gazda nu are vreme de el. Critic Până în prezent, criticul Desperado nu s-a maturizat. El este deocmadată o inteligență condiționată de principii fixe, de termeni preluați și sacrosancți, de abordări docte, ce tind să se substituie plăcerii textului în sine. Criticii de întâmpinare, atât de dragi lui Eliot, sunt condamnați vehement ca neprofesioniști. Jargonul critic a atins un puct pe care Joyce nici măcar n-a îndrăznit să-l imagineze. Critica e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Finanțelor. Renașterea Umanism și renaștere literară. "Acum, toate disciplinele sînt repuse în drepturi, limbile instaurate, tipăriturile atît de elegante și corecte ca uzanță, inventate de epoca mea prin inspirație divină [...]; întrega lume este plină de oameni învățați, de preceptori foarte docți, de librării [biblioteci] foarte ample". Această constatare entuziastă, pe care Rabelais o pune, în 1532, sub pana lui Gargantua, care-i scrie fiului sau Pantagruel, traduce sentimentul pe care-l au contemporanii lui Francisc I de a trăi o epocă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acolo, îl atrage către transcendența ei. Omul poate fi conceput, în destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu ea, atras din interiorul lui de Limita care îi conferă propria ei libertate. în De docta ignorantia, III, 4, Cusanus face să corespundă naturii divine, în perfecțiunea ei, forma cercului, iar naturii umane forma unui poligon. înscris în cerc. Persoana care actualizează posibilitățile umanului ar corespunde unui șir de poligoane în care numărul de unghiuri crește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
armonizabil cu celelalte. Există o garanție de principiu a armonizării perspectivelor, dat fiind că toate vizează același Pol care le cuprinde și le desmărginește în unitatea lui trans-perspectivală. Acesta e modelul cognitiv și contemplativ propus de Nicolaus Cusanus în De docta ignorantia și în De visione Dei, un model menționat deseori de Simone Weil în textele sale. El presupune o imagine democratică a lumii : fiece entitate creată are o rază de comunicare directă cu realitatea ultimă ; fiecare își recunoaște totodată caracterul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și hotare bine cunoscute ; este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd granițele, care e verosimil să nu aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și mai direct accesibil pe care gîndirea paradoxală se aplică dintotdeauna este, desigur, persoana umană. Sinele propriu constituie un domeniu unde contrastele, tendințele contradictorii, tensiunile au o stringență de neevitat. Revenind la Cusanus, după ce în prima parte a tratatului De docta ignorantia expune principiile unei teologii cu două volete, afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
azi în chip convenabil anumite enigme ale credinței, pe care teologia a uitat cum să le dezlege. La fel cu marea poesie cultică, aceea care se cântă în Biserica răsăriteană, în ea e reprezentată, cu o amploare care întrece cărțile docte, dogma mântuirii. Alcătuitorul acestei cărți a cercetat aproape toate muzeele Europei, precum a ascultat aproape toată muzica superioară ce s-a scris până azi. Muzeele Europei sunt de fapt glorificările plastice ale credinței creștine. De la Panselinos la Giotto, de la Rafael
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
abstractizare a universului specific fizicii moderne, dar reprezintă un prim pas spre transformare conceptuală și imagistică. Un al doilea element fundamental în dezvoltarea noului imaginar rațional este constituit de asimilarea și integrarea matematicii în explicarea universului. Nicolaus Cusanus în De docta ignoratia, atunci când susține ideea infinității universului, apelează la două forme de argumentare: cea de tip teologic și de tip matematică. Calculele necesare pentru a reprezenta universul au făcut ca matematica să fie asimilată în cadrul discursului științific. Nicolaus Copernicus atunci când susține
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideea geocentrismului se dezvoltă pornind de la ideea infinității universului. Dezvoltată cu argumente matematice de către Nicolaus Cusanus, teoria a fost privită doar ca o teorie interesantă, mai ales că dincolo de argumentele matematice aduse existau și argumente de ordin teologic. Lucrarea De docta ignorantia aduce în prim plan ideea infinității universului, dar, doar, ca ex suppositiones. Atunci când vorbește despre existența unor corpuri infinite folosește propozițiile ipotetice "Spun, deci, că dacă ar exista (s.n.) o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ioan Petru, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994. Culianu, Ioan Petru, Gnozele dualiste ale Occdentului, Editura Nemira, București, 1995. Culianu, Ioan Petru, Iocari Serio. Știință și artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași, 2003. Cusanus, Nicolaus, De docta ignoratia, http://www.cusanus-portal.de Delambre, M., Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Mme Ve Courcier, Imprimeur Libraire pour les Sciences, 1819. Delambre, M., Histoire de l'astronomie moderne, Paris: Mme Ve Courcier, Libraire pour les sciences, 1821. Delumeau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și artă în gândirea Renașterii, Editura Polirom, Iași 2003, p. 42. 167 Lucrețiu, Poemul naturii, Editura Minerva, București, 1981, p. 48. 168 Alexandre Koyré, De la lumea închisă la universul infinit, Editura Humanitas, București 1997, p. 12. 169 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, 26, http://www.cusanus-portal.de, traducerea fiind preluată dint Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 311; "Dico igitur quod, si esset linea infinita, illa esset recta, illa esset triangulus
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
infinita, illa esset recta, illa esset triangulus, illa esset circulus et esset sphaera; et pariformiter, si esset sphaera infinita, illa esset circulus, triangulus et linea; et ita de triangulo infinito atque circulo infinito idem dicendum est". 170 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, 104, http://www.cusanus-portal.de, traducerea fiind preluată dint Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 313; Unde erit machina mundi quasi habens undique centrum et nullibi circum-ferentiam, quoniam eius
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 313; Unde erit machina mundi quasi habens undique centrum et nullibi circum-ferentiam, quoniam eius circumferentia et centrum est Deus, qui est undique et nullibi". 171 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, 27.10, http://www.cusanus-portal.de; "Et quia fortassis clarius hoc videre velles, quomodo ea, quae sunt in potentia finiti, est actu infinitum, adhuc de hoc te certissimum reddam". 172 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Alexandre Koyré, De la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nullibi". 171 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, 27.10, http://www.cusanus-portal.de; "Et quia fortassis clarius hoc videre velles, quomodo ea, quae sunt in potentia finiti, est actu infinitum, adhuc de hoc te certissimum reddam". 172 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Alexandre Koyré, De la lumea închisă la universul infinit, Editura Humanitas, București, 1997, p. 15. 173 Carlo Ginzburg descrie în Istorie nocturnă, Editura Polirom, Iași, 1996, pp. 70-87 modalitatea în care anumite catastrofe au fost considerate a cauza în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, p. 36. 37 Lucrețiu, Poemul naturii, Editura Minerva, București, 1981, p. 132. 38 Bonaventura, Itinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 10. 39 Bonaventura, op. cit., p. 26. 40 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 308. 41 Francis Bacon, "Cugetări si observări", în Despre întelepciunea anticilor, Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1976, p. 265. 42 Voichita Ionescu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
completes, Les Belles Lettres, Paris, 1994). 124 M. Delambre, Histoire de l'Astronomie du Moyen Age, Paris: Mme Ve Courcier, Imprimeur-Libraire pour les sciences, 1819. 125 Georges Minois, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998, pp.192-212. 126 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 311. 127 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Alexandre Koyré, De la lumea închisă la universul infinit, Editura Humanitas, București, 1997, p. 15
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1819. 125 Georges Minois, Istoria infernurilor, Editura Humanitas, București, 1998, pp.192-212. 126 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 311. 127 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Alexandre Koyré, De la lumea închisă la universul infinit, Editura Humanitas, București, 1997, p. 15. 128 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 303
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 311. 127 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Alexandre Koyré, De la lumea închisă la universul infinit, Editura Humanitas, București, 1997, p. 15. 128 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 303. 129 Ibidem, p. 303. 130 Ibidem, p. 311. 131 Ibidem, p. 313. 132 Ibidem, p. 313. 133 Ion Banu (coord.), Filosofia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și măiestria unui poet savant în ritmuri, fuziune de elemente rurale și urbane, adică sinteză de spirit românesc." La Coșbuc "tehnica versificației văzută ca supremă vocație a poetului, îi înglobează epicismul." Se cuvine să-l credem pe Vladimir Streinu, spirit doct în materie de versificație, autorul acelui substanțial și unic volum Versificația modernă. Criticul respinge cunoscuta sintagmă gheristă: "poetul țărănimii", pe care Coșbuc n-o poate acoperi: farmecul ingenuității primitive, idilismul etc. nu fac nicio impresie lumii țărănești. "... poet al țărănimii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
estetic, va recomanda scriitorilor identitatea națională; până și în contra ateismului grupării din Iași, va înscrie pe stindardul său postulatul Religiei" . Poetul va respinge motivele lirice ale vremii; "Literatorul" recomandă o poezie care se află la antipodul prozei. Făcând o incursiune doctă în istoria de dată recentă a poeziei europene, Vladimir Streinu stabilește o întâietate semnificativă (un act estetic protocronic, cum ar spune un Edgar Papu astăziă : "paradoxul ca un poet român (Macedonskiă să imagineze versul liber în "" , cu " ani mai devreme
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]