38,777 matches
-
invidioși ca niște copii...) Totuși, a primit acasă, prin poștă, și celelalte diplome, lucru care nu l-a determinat niciodată să și folosească titlurile în activitățile sale academice juridice, economice și medicale, punându-și pe cartea de fizică doar epitetul, doctor în filozofie, adică doar doctoratul obținut cu calificativul maxim. A fost profund șocat când a fost numit președintele judecătoriei, dar și mai jignit când a primit, tot prin poștă, președinția tribunalului și a refuzat să se prezinte la ședințele guvernului
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
bat-o și vârsta asta!", gândi conu Nicu, cu mai mult temei pus în gândurile sale și ca să-și schimbe totodată și firul altor gânduri, poznașe, spuse mai^nainte, cam fără multă gândire: " Da, da! O fi ce a spus doctorul, mai alaltăieri: Anghină, anghină peee-ctorală..." sau o osterio-scleroză cerebrală". Ultimele silabe și vocale le-a rostit atât de repede, atât de înfierbântat să le știe smulse odată de pe buze, încât și acum, când gândește la felul cum le-a rostit
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
naiba să-l ia, să ridice porumbu. |s vreo două vagoane juma^te. Supraveghezi încărcarea în carele noastre, ești atent la cântar, în gară la Plenița și dacă nu ți-ai pierdut sufletu^, dai și o raită la frate-tu doctorul, la spital, să-i spui să vie cu mânza ^mnealui pe joia ailaltă, c-am făcut de bani și vreau să-i tragem una grozavă! Conu Nicu își aduse aminte că băiatul s-a rușinat mai întâi, văzându-l pe
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
ca o haită înfometată care stă s-o sfâșie... Poate apele alea să aducă o minune, că s-a topit săraca, s-a lipit de oase ca o scândură... Boala, boleșnița dracului! Gândul bolii îi aduse iar în minte cuvintele doctorului: anghină pectorală! Ce o fi însemnând cuvântul ăsta pectorală? De, el n-a învățat prea mult, că n-a avut timpul să se țină de asta. Ar întreba-o pe Veta. Dar nici Veta n-o fi știind desigur și
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
ca să participe la eveniment. Frizerița a decretat solemn că seamănă grozav cu bunica - adică cu ea - la păr, care tocmai dispărea, la ochi, pe atunci erau albaștrii, și la piele, care a rămas la fel de albă ca și a ei. Cînd doctorul Jules Cohn a intrat în familia noastră ca un salvator al disperărilor mele și ca un vindecător magic al bolilor copilului, cînd Luca a înțeles, puțin mai tîrziu, că a crescut-o chiar și pe Ada, că ea l-a
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
din urmă, atribuit unor tulburări de comportament, care nu excludeau posibilitatea unor accente voluntare. Protest? Refuz de adaptabilitate? Frondă ludică? Puțin probabil la o fetiță de numai cinci ani și jumătate. De asemeni, întregul aparat al fonației părea, după spusa doctorilor, să fie întreg și la locul lui. Pronunția amalgamată și confuză a sunetelor, sau a pseudo-cuvintelor de origine necunoscută, trăda, totuși, o limpezime și o acuratețe aproape muzicală. Klaus își aminti că, la prima lui întrevedere cu Walburga cea mică
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
scorpion sentimental: Coriolan Broscău decupează parcă scene din realitatea imediată și trece de la una la alta așa cum cel care are telecomanda trece de la un post la altul, preferînd să vadă și să înțeleagă lucrurile ,de dinafara lor". Funcționar și fost doctor într-o comună uitată de lume, recunoaște că viața lui nu ar putea fi niciodată transpusă într-un roman, spre deosebire de a atîtor altora, care nu duc lipsă de subiecte, ci de timp. Ironia nu e niciodată directă, ci subînțeleasă, ca
De-a rîsu'-plînsu' by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Imaginative/11180_a_12505]
-
fel de evenimente, mai mari sau mai mici. Partea a doua, a ,amintirilor din ceaușismul tîrziu", este superioară primei părți, fiind mult mai unitară; ea cuprinde chiar episodul anticipat în prima pagină, cel al încercărilor de a-l face pe doctorul din Scorușu de Jos să devină membru PCR, jocul de-a semnatul cererii de primire în partid fiind deopotrivă de savuros pentru cei care au trăit acele vremuri cît și pentru cei care doar au auzit de ele. Trecerea de la
De-a rîsu'-plînsu' by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Imaginative/11180_a_12505]
-
Pădurea care aude și cîmpul care vede pentru povestirea Bufnița. Bătrînul evreu ,cu ochii rătăciți în afara timpului și cu înfățișarea de muezin al cărților inaccesibile", la care se adaugă starea de catalepsie a vizitatorului, parcă ar ascunde ceva din Secretul doctorului Honigberger. Adie și alte nuanțe familiare din expresii de monopol matein: vînătorile din bălți (Farul) se desfășoară ,sub pavăza nedeslușită a unei taine" sau din figurile unor schimnici de pustă, recognoscibile la V. Voiculescu în chipurile pădurețe ale anahoreților de
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
figurau Sorin Titel și Dumitru }epeneag, volum tradus și tipărit de Max-Demeter Peyfuss în Austria (1967), alte narațiuni scurte fiindu-i difuzate la "Deutsche Welle". Până în anul stabilirii la Providence, cercetătorul științific de la Institutul de Etnografie și Folclor (1964-1979) și doctorul în Filologie cu teza Reprezentări mitologice în folclorul românesc (1976) tipărise un număr considerabil de studii, cu o tematică diversă: despre unele basme, obiceiurile familiale, măștile de priveghi, metamorfoza în folclor, stadiul actual al cântecului popular, motiv și variantă în
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
în mizerie. Replica lui Sadoveanu: Dacă mergea de la început cu noi, mânca și el ce mâncăm noi". Nu este o anecdotă umoristică, ci una pe care Eretescu o clasează în categoria glumelor proaste. Bancurile sunt de o mare diversitate: despre doctori, nebuni, preoți, soacre, cupluri, apoi bancuri etnice, rasiale, religioase, regionale (la noi, despre olteni și moldoveni), politice, despre Bulă, despre lideri comuniști. Cealaltă categorie, zvonurile, "se nasc și circulă în împrejurări în care canalele normale de diseminare a informației sunt
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
și câteva lămuriri. Noutatea e senzațională: ,cîteva schițe inedite, aparținînd lui I.L. Caragiale, își dobîndesc, în sfîrșit, dreptul legitim de a cunoaște lumina tiparului". Prozele respective îi fuseseră predate, în 1953, lui Sică Alexandrescu de către memorialistul Vasile A. Urechia (fiul doctorului Alceu Urechia), transfer atestat ulterior printr-o scrisoare adresată regizorului la 26.IV.1958: ,Vă confirm prin prezenta că v-am cedat în excluzivitate patru schițe inedite de Caragiale și anume: Vițelul turbat, Zălog, Degustare, Venin. Mă oblig pe cuvînt
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
a manifestat gratitudinea dăruindu-mi o copie manuscrisă a bucăților neincluse în volum (85 de proze). Nutream amîndoi speranța unei viitoare ediții adăugite. Din păcate, peste vreo doi ani, Vasilică Urechia a încetat din viață. Voluminosul dosar cafeniu (Amintiri. Caragiale, Doctorul Urechia, eu) a rămas să se odihnească în fundul unui dulap. De curînd, lectura revistei ,Manuscriptum" m-a îmbiat la o nouă răsfoire. Schițele Venin, Zălog și Degustare se regăsesc tustrele în bătrînul dosar, cu minime diferențe de redactare față de textul
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
textul oferit lui Sică Alexandrescu, întrucît ar fi dat în vileag perspectiva tîrzie a redactării. Cîteva cuvinte despre Vițelul turbat, a cărui nesperată revenire printre noi nu ne poate lăsa indiferenți. Un sergent de oraș al urbei Sinaia, sfătuit de doctorul Urechia ,să se lase de izmă", cu alte cuvinte să renunțe la băutură, ia recomandarea ad litteram și se reprofilează pe țuică. Inspectoratul sanitar Prahova anunță ivirea în zonă a unor cîini cu simptome de rabie. Sergentul aflat în patrulare
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
săptămâni mai târziu, după marea victorie, să fie cu toții puși pe liber. Se pensionase așadar, fusese relativ simplu, avea un dosar medical complex, operații, tahicardie, dureri de cap și, în special, multă imaginație care i-a servit de minune, atunci când doctorul care-i întocmea fișa confruntase mai multe diagnostice și observase că multe se băteau cap în cap. - De când vă doare capul? - o întrebase medicul în timp ce-și ștergea plictisit ochelarii de halat și-și întindea spatele. Din copilărie, de când
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
inima, într-un cuvânt, la pensie îi era locul nimerit fiindcă trebuie să se îngrijească, să ia medicamente, să-și vadă de sănătatea asta șubredă și să mai lase doar ăștia, boșorogii, locul liber tinerilor, domne, că nu vedeți, domnu' doctor, că nu mai e nevoie de noi, că lumea s-a schimbat după Ceaușescu, au apărut tot felul de noutăți și nu mai putem ține ritmu' cu tinerii ăștia nerăbdători să pună mâna pe tot și toate?!? O închipuită simpatică
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
când îi vine în cabinet o mamaie ca asta din față și-i melițează incontinuu până-l aduce la disperare și-i pune naibii ștampila pe dosar să se ducă odată la pensie și să ne mai lase! - Mulțumesc, domnu' doctor, o să vă cinstesc din prima pensie și, dacă mi-o da Domnu' zile, o să vă fac campanie electorală când o să ajungeți ministrul Sănătății. V-a murit un frate geamăn acu' zece ani, era un doctor și mai bun ca dumneata
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
ne mai lase! - Mulțumesc, domnu' doctor, o să vă cinstesc din prima pensie și, dacă mi-o da Domnu' zile, o să vă fac campanie electorală când o să ajungeți ministrul Sănătății. V-a murit un frate geamăn acu' zece ani, era un doctor și mai bun ca dumneata, da' n-a avut zilele dumitale, o să te judeci într-un proces mare cu un pacient și o să-l pierzi, mulțumesc mult încă o dată, pot să iau și fișa asta, nu, aveți grijă, eu în locul
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
șira spinării și senzația specială că l-ai întâlnit pe necuratu', o gură uscată și dorința imperativă de a deschide ușa și geamul ca și când ai fi claustrofob, lipsa de aer și îmbâcseala hainelor în care a intrat pe viață tutunul... Doctorul, năuc, o chemă pe asistentă care nu-i răspunse. Cine a fost femeia asta și câte prostii a mai putut îndruga, dar de unde a știut de Silviu, fratele lui geamăn, endocrinolog, găsit mort într-o bună dimineață, după un stop
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
prostii a mai putut îndruga, dar de unde a știut de Silviu, fratele lui geamăn, endocrinolog, găsit mort într-o bună dimineață, după un stop cardiac? Ciudat! Ieșise cu fișa din cabinet și se întrebase ce-o apucase să-i spună doctorului toate astea, în fond fusese un tip simpatic și cooperant, se rezolvase cu el, păcat de canceru' care-i deja în el și pe care în câțiva ani o să și-l descopere după o viroză mai păcătoasă. Ca ministru, o să
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
dar astea-s prostii Cînd dai de cîte o chestie din asta nu mai ai ce să spui - ți s-a tăiat respirația & înțelegi brusc cîtă minciună intră în lucrurile pe care le numim de obicei literatură... Ce naiba se întîmplă, doctore?! "doamne (își spunea el de la o vreme) ce îndeletnicire caraghioasă mai am și eu. ce meserie grea. la urma urmei: ce ruină doamne." Virgil Mazilescu M-am trezit cu noaptea în cap & cîteva idei foarte persistente: 1. să-i bag
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
puiandri, într-un terci moroz. THRENOS Pasărea în pasă rea, streptopelia decaocto, amărîta turturea, streptopelia decaocto, guguștiucul gulerat, streptopelia decaocto, porumbelul vulnerat, streptopelia decaocto, singuraticul golumb, streptopelia decaocto, - rana-i nu e de la plumb, pentru ea, nu-i leac, nici doctor. De pe casă, zboară-n beci streptopelia decaocto, - nu de răul ploii reci, de urîtul ploii octo- brale, zboară-n beci sau gang, ci pentru că decaocto streptopelia,-n beci sau gang, nu-i decît (în grai mai doct) o jumătate de
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
cu gura căscată, deși ea va zbura, câțiva ani mai târziu, în balon, pe modelul eroilor lui Jules Verne. Cu totul neștiințific, oamenii de la țară împușcau totuși cerul ca să alunge vârcolacii care le ,mâncau" Luna. În amintirile din copilărie ale doctorului Severeanu, născut în 1840, când începe pentru români epoca modernă, se află amintirea unei eclipse de Lună trăite la țară în mijlocul unor oameni înnebuniți de spaimă, dezlănțuiți haotic ca în fața unei haite de lupi: ,}ipau, strigau, dădeau cu ho și
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Lunii, Eminescu, elev, nici nu debutase, "între nouri" nu se deschisese încă poarta prin care să treacă, albă, "regina nopții". Cu siguranță că la țară, multă lume neșcolită era "în categoria superstițioasă a ignoranților" despre care povestesc Jules Verne și doctorul Severeanu: se crede că Luna aduce revoluții, cataclisme, cutremure și potop, că pe Lună trăiesc oameni care influențează soarta pământenilor, că Luna nouă favorizează nașterea băieților, iar ultimul pătrar nașterea fetelor și câte altele. La ani buni după ce eroii din
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
studii de doctorat (spre deosebire de guvernul Gaburici, în care premierul nu avea nici măcar diploma studii!), vârsta medie este de 46 de ani. În această „adunătură” cum declară V. Munteanu îi găsim: pe candidatul la funcția de ministru al finanțelor Ion Munteanu, doctor în economie, absolvent al ASEM și ASE din București, cunoscător a patru limbi, actualmente director economico-financiar al grupului „Gas Natural Fenosa” în Republica Moldova; pe candidatul la funcția de Ministru al Economiei Marin Ciobanu, actualmente administrator principal al Zonei Economice Libere
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]