540,079 matches
-
Muzicieni români în texte și documente (XIX) Fondul Dimitrie Cuclin Viorel COSMA Dacă există un nume de mare muzician român din sec. XX care s-a scufundat într-un nemeritat anonimat în pragul veacului nostru, atunci desigur că pe primul loc trebuie menționat, Dimitrie Cuclin (1885
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Partidului și Statului Socialist (1945 - 1978) s-a conturat în numeroasele sale întâmplări, reclamații, plângeri către oficialitățile epocii, multe rămase în arhive greu accesibile cercetătorilor postume. Dimitrie Cuclin însă, a fost un om „prudent”, făcându-și copii de pe toate aceste documente, lăsându-le urmașilor (familiei, discipolilor, prietenilor), în speranța că va veni timpul să fie publicate. Un grupaj de patru memorii, adresate Președintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale, Ion Gheorghe Maurer, Ministrului Învățământului și Culturii, Prim Secretarului Partidului Muncitoresc Român și Președintelui
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Gheorghe Maurer, Ministrului Învățământului și Culturii, Prim Secretarului Partidului Muncitoresc Român și Președintelui Consiliului de Miniștri Chivu Stoica, alcătuiesc un moment de luptă deschisă pentru valorificarea prin concerte și montări de spectacole lirice a moștenirii sale creatoare. Există în aceste documente o risipă de argumente împotriva birocrației socialiste, atitudinii ostile față de muzicienii cinstiți, neînrolați în organizații sindicale și de Partid, în cercuri politice ascunse, estompate, care au subminat creația unor personalități artistice de primă mărime, bineînțeles cu Dimitrie Cuclin în frunte
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
l-a rugat să mi-l încredințeze cu frumoasa apreciere a ministrului Condeescu, autorul repatrierii soților Cuclin în patrie după sejurul în America (1922 - 1930). Textul dactilografiat al Referatului poartă semnătura autografă a lui Dimitrie Cuclin. Un alt grupaj de documente (Certificat de funcții didactice la Conservator între 1918 - 1922; Memoriu de gradații didactice în învățământul superior între 1907 - 1930; Cerere dactilografită către Ministerul Educației Naționale din 1945/46 pentru obținerea gradațiilor la pensie; Notă de lucrări pe anii 1904 - 1946
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ulterioare fiind puse și ele tot pe seama tatălui. Caracterul reevaluativ al romanului nu se rezumă la transpunerea amintirii În cuvânt și la decelarea unui sens al faptelor, ci presupune un adevărat efort de arhivare a corepsondenței relevante și a altor documente păstrate În acest scop. Creația lui François Weyergans se constituie Într-un colaj compus din fragmente de scrisori, paragrafe din romanele tatălui și din Încercările fiului de a scrie: „Tatăl meu mort era mai nemilos decât tatăl meu viu. Voia
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
Tăcerea o refuză ei, fiindcă aceasta e mai rea decât neființa. Le rămâne atunci șoapta, icnetul ce e În același timp mărturie a durerii și speranță a supraviețuirii. Deși purtând convențional subtitlul ”roman”, cartea se află undeva la granița dintre document și textul ficțional. Naratorul Întârzie nu o dată, aparent fără a insista asupra statutului acestui text, În care datele, deși unele precise, sunt menite doar a fixa, Într-un timp al memoriei subiective, Întâmplări, chipuri, legături pentru a ușura depănarea poveștii
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
Îndepărtându-l de actul propriu-zis și ridicându-l la rang de Întâmplare exemplară. Aceasta este, de altfel, și semnificația unei afirmații de acest fel: ”Cartea șoaptelor nu este o carte de istorie, ci una a stărilor de conștiință”. Fiind un document al consemnării trăirilor În fața existenței, textul are o construcție narativă complexă și arborescentă, prezentul fiind pretext pentru evocarea unor momente ale trecutului, spațiul fix În care se situează ”oamenii copilăriei” naratorului modificându-și granițele, ștergându-și contururile ferme și lăsând
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
Tăcerea o refuză ei, fiindcă aceasta e mai rea decât neființa. Le rămâne atunci șoapta, icnetul ce e În același timp mărturie a durerii și speranță a supraviețuirii. Deși purtând convențional subtitlul ”roman”, cartea se află undeva la granița dintre document și textul ficțional. Naratorul Întârzie nu o dată, aparent fără a insista asupra statutului acestui text, În care datele, deși unele precise, sunt menite doar a fixa, Într-un timp al memoriei subiective, Întâmplări, chipuri, legături pentru a ușura depănarea poveștii
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
Îndepărtându-l de actul propriu-zis și ridicându-l la rang de Întâmplare exemplară. Aceasta este, de altfel, și semnificația unei afirmații de acest fel: ”Cartea șoaptelor nu este o carte de istorie, ci una a stărilor de conștiință”. Fiind un document al consemnării trăirilor În fața existenței, textul are o construcție narativă complexă și arborescentă, prezentul fiind pretext pentru evocarea unor momente ale trecutului, spațiul fix În care se situează ”oamenii copilăriei” naratorului modificându-și granițele, ștergându-și contururile ferme și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
de referință normele lexicale și de topică ale limbii române pe de o parte - diferite de ale celei grecești și tiparele muzicale originale, grecești - podobii pe de altă parte. Specialiștii nu au putut multă vreme să aproximeze numărul acestor prețioase documente, care încep din secolele IV - V, cu Niceta de Remesiana și merg până în secolul trecut, în timp impunându-se prin repetare și cu aproximațiile de rigoare numărul de 1000 de documente, număr care ulterior s-a dovedit a fi departe
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
au putut multă vreme să aproximeze numărul acestor prețioase documente, care încep din secolele IV - V, cu Niceta de Remesiana și merg până în secolul trecut, în timp impunându-se prin repetare și cu aproximațiile de rigoare numărul de 1000 de documente, număr care ulterior s-a dovedit a fi departe de a acoperi realitatea, numai în Athos fiind identificate până în prezent și prezentate circa 500 de manuscrise datorate românilor, scrise cu semiografie muzicală bizantină, în limba română și greacă, de către muzicieni
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
revendicată aceeași origine pentru Balasie Preotul, deoarece numele nu există în onomastica grecească laică și nici în cea monahală. Catalogarea acestui bogat și prețios patrimoniu cultural a început în anul 1974, când bizantinologul Nicu Moldoveanu publica o primă versiune a documentelor, ce se oprea la perioada aplicării reformei hrisantice, la acea vreme această reformă, care a fost una semiografică și nu de conținut, fiind considerată, în mod eronat ca hotar al muzicii bizantine<footnote Moldoveanu, Nicu Izvoare ale cântării psaltice în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
I și II, Iași, Universitatea de Arte „George Enescu” Iași 2010; footnote>. Din nefericire, criza a afectat puternic finanțarea cercetării românești și așteptăm deblocarea financiară care să permită continuarea celor două volume ce ar urma să cuprindă încă pe atâtea documente din Moldova și apoi extinderea cercetării și catalogării asemănătoare din Muntenia, Oltenia și Dobrogea - și poate extinse și în Peninsula Balcanică proiectele așteptând aprobările de rigoare și mai ales fondurile necesare unei activități de mare anvergură și de strictă necesitate
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
al mănăstirii, unul dintre cele mai recente condeie ce se afirmă în domeniul codicologiei bizantine din țara noastră<footnote Harbuzaru, Mihail - Muzica bisericească de tradiție bizantină în Mănăstirea Sinaia, teză de doctorat, Cluj - Napoca, 2010. footnote> . Fondul de nouăsprezece de documente cu semiografie muzicală a scăpat cercetărilor de până acum datorită strășniciei cu care acesta a fost gestionat până în prezent. În urmă cu aproximativ treizeci de ani am beneficiat de șansa cercetării manuscriselor lui Dimitrie Vulpian, aflate în fondul mănăstirii Sinaia
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
61 - considerat volumul B al Horelor noastre și grupând în cele 178 file alte 500 melodii, acesta din urmă neavând un număr de inventar. Pe fila I a Manuscrisului nr. 61 am găsit explicația prezenței la Sinaia a acestor importante documente din deceniile VII și VIII ale secolului al XIX - lea: „Pentru Bibliot(h)eca din Sf(ân)ta Monastire Sinaia hărăzit-am acest volum ce conține 500 de hore inedite, culese de mine în timp de 22 de ani din
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de muzică C. Puiu<footnote Cosma, Viorel - Muzicieni din România Lexicon, vol. IX (Ș - Z), București, Editura muzicală, 2006, p. 277. footnote>. Bucurându-mă de încrederea autorului lucrării de doctorat și al starețului mănăstirii, arhimandritul Macarie, am trecut în revistă documentele inedite până la această vreme și am propus valorificarea prin tipar a tezei de doctorat, adaptată la condițiile unor studii și a unei cărți - catalog, de care să beneficieze cercetătorii interesați și apoi cântăreții și chiar compozitorii aflați în căutarea unor
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
aflați în căutarea unor surse de inspirație autentice. Fondul de manuscrise relevă un important psalt al zonei din deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea - Nicolae - devenit prin intrarea în monahism la Sinaia, Neofit - Ivanovici Iovanovici, copist a șase documente muzicale și autor al mai multor cântări ce merită a fi studiate și repuse în circuitul liturgic și documentar, repetându-se astfel situația creațiilor lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte sau a celor ale lui Ghelasie Basarabeanul, publicate, fie și parțial
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
circuitul liturgic și documentar, repetându-se astfel situația creațiilor lui Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte sau a celor ale lui Ghelasie Basarabeanul, publicate, fie și parțial și care astfel ajung la cunoștința cercetătorilor. Surprizele cele mai evidente le constituie prezența printre documentele mănăstirii a unui manuscris cu notație cucuzeliană, care a aparținut episcopului Buzăului, Dionisie Romano - unul dintre cei mai însemnați posesori de documente muzicale, dăruite Academiei Române Manuscrisul grecesc nr. 51 - atribuit ierarhului buzoian, la sfârșitul secolului al XIX - lea, de către starețul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
fie și parțial și care astfel ajung la cunoștința cercetătorilor. Surprizele cele mai evidente le constituie prezența printre documentele mănăstirii a unui manuscris cu notație cucuzeliană, care a aparținut episcopului Buzăului, Dionisie Romano - unul dintre cei mai însemnați posesori de documente muzicale, dăruite Academiei Române Manuscrisul grecesc nr. 51 - atribuit ierarhului buzoian, la sfârșitul secolului al XIX - lea, de către starețul Sinaiei, Nifon Popescu, cel care l-a dăruit bibliotecii mănăstirii. Este un manuscris deosebit, nu numai din punctul de vedere ale vechimii
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și legat în Sfânta Cetate Ierusalim, 1873, descris de Sebastian Barbu Bucur în volumul citat<footnote Sebastian Barbu Bucur Op. cit., pp. 105 - 107; footnote> și în volumul al III - lea al Tezaurului ce-și așteaptă publicarea. Dintre cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean”. Important este și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Hronicul său. Și tot de Mănăstirea Sinaia și-a legat numele unul dintre psalți români reprezentativi pentru deceniile de mijloc ale secolului al XIX - protosinghelul Varlaam Barancescu, intrat în monahism la Sinaia deși aici nu s-a găsit încă nici un document autograf multe dintre creațiile sale întâlnindu-se în fondurile de la Mănăstirea Neamț și de la Mănăstirea Bogdana și chiar în Athos, așa cum se poate vedea din cataloagele celor două fonduri menționate, Neamț și Athos. Monahii de la Mănăstirea Sinaia, păstoriți de arhimandritul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
mine Neofit Ioanovici, 1890, ianuarie 5” o altă versiune a creațiilor ce pornesc de la sfârșitul secolului al XIV, datorate lui Filotei de la Cozia și care au circulat în forme orale până în secolul al XIX - lea. Manuscrisul nr. 45 este singurul document bilingv greco - român, un antologhion caligrafiat tot de Nicolae Ivanovici, în deceniile de mijloc ale secolului al XIX - lea, intitulat Rânduiala vecerniei când se face priveghiare, debutând cu anixandarele mari, precedate de cântarea introductivă Veniți să ne închinăm... Fila de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
al III - lea al Noului Doxastar apare anti-acsionul Schimbării la față compus după tipicul cel nou din București de Georgie Ucenescu(l), la anul 1854 August 3, modul Ni, o nouă probă a activității creatoare a psaltului brașovean. Un important document muzical rămâne Manuscrisul nr. 40 - Rânduiala vecerniei cea mare, care se deschid cu anixandarele lui Gheorghie Paraschiade, protopsalt al Sfintei Mitropolii (a) Moldaviei. Numărul vechi al mănăstiri a fost 1153 și pe prima filă și pe cea cu numărul 177
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Mănăstirii Ciolanu, nume ce l-am identificat pe baza restului păstrat din însemnarea răzuită și mai ales a scrierii cu cerdac a calității de duhovnic al lui Visarion de la Mănăstirea Neamț. Se impun două observații importante determinate de acest valoros document: el găzduiește creații reprezentative ale școlii muzicale ieșene: Gheorghe Paraschiade, arhidiaconul Antiohiei, Nichifor, trăitor într-o vreme, la Iași, la Golia, Nectarie Frimu etc; prezența creațiilor psalților Iosif și Visarion confirmă legăturile lui Anton Pann și a școlii sale cu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
XII, nr. 3 (47), iulie - septembrie 2001, pp. 100 - 134; footnote>. Așa cum a ajuns la Mănăstirea Ciolanu prețiosul manuscris al lui Visarion Protopsaltul de la Neamț - unde s-a nevoit o vreme Varlaam - tot așa ar fi putut ajunge acest valoros document muzical din Moldova la Sinaia, doar că acesta din urmă a trecut prin biblioteca lui Ucenescu, așa cum o reflectă pecetea lui. Antologia cuprinde cântările priveghierii: anixandare, kekragarii, polielee, evloghitare, cele unsprezece eothinale, axioane praznicale, care au precizat autorul - Petru Lampadarie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]