695 matches
-
unei celebrări omniprezente a istoriei, însoțite de o mobilizare folclorică generalizată, pe de o parte, și această frenezie de excludere a unui trecut arhitectural, pe de altă parte. Și aceasta pentru că din deciziile Bucureștiului lipsește orice altă justificare în afară de cea dogmatică. Acest dogmatism deranjează; el este perceput ca arhaic. Dezbaterile din mediile militare, industriale și politice sovietice destinate să relanseze o mișcare și să negocieze cu Statele Unite o nouă ordine internațională, care să facă posibilă o redesfășurare a puterii sovietice, nu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
respecta memoria celor morți 175, putem oricînd preîntîmpina sau încheia o revoluție. Rețeta e simplă, iar psihologia mulțimilor îi dă o explicație la întîmplare. Dar aplicarea ei a produs și continuă să producă efecte îndelung căutate. Capitolul II Forma colectivă: dogmatică și utopică I Credințele joacă rolul formelor. Suprapuse materiei prime care sînt indivizii reuniți în grup ele produc mulțimile organizate, psihologice. Ele sudează laolaltă părțile unei colectivități, așa cum mortarul cimentează cărămizile. Tot ele îi dăltuiesc în vederea unui scop comun. Dacă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
distribuției lor geografice, fie și într-o singură țară cum este Franța. Ar fi însă o muncă indispensabilă, și putem regreta că nu există o știință a credințelor, globală și comparativă. Dacă ne vom limita la trăsăturile lor esențiale cea dogmatică și cea utopică vom fi uimiți cînd vom constata că ele imită sistemul de credințe care a știut cel mai bine să cimenteze civilizațiile de-a lungul mileniilor și să reziste furtunilor istoriei: religia. Pentru a pătrunde în sufletul mulțimilor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dar aproape nimeni nu este. Hofmannstahl I Să continuăm. Mulțimile au o materie și o formă. Ele sînt alcătuite din indivizi sugestibili și polarizați, maleabili și schimbători, supuși hazardului lumii exterioare. Forma lor e cea a credințelor puternice, similare religiei, dogmatice prin esență, utopice prin necesitate. Așadar, mulțimile pun laolaltă ceea ce există mai primitiv în om și tot ce are societatea mai permanent. Exact în acest punct apare întrebarea: cum izbutește forma să modeleze materia? Cum anume devine matricea ei? Conform
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
unei tăceri / 73 Capitolul IV: Descoperirea mulțimilor / 77 Capitolul V: Hipnoza în masă / 85 Capitolul VI: Viața mentală a mulțimilor / 94 Partea a treia MULȚIMI, FEMEI ȘI NEBUNIE Capitolul I: Materia colectivă, impulsivă și conservatoare /109 Capitolul II: Forma colectivă: dogmatică și utopică / 116 Capitolul III: Conducătorii mulțimii / 123 Capitolul IV: Despre prestigiu / 129 Capitolul V: Strategii de propagandă și de sugestie colectivă / 137 Capitolul VI: Concluzie / 148 Partea a patra PRINCIPIUL DE CONDUCĂTOR Capitolul I: Paradoxul psihologiei maselor / 155 Capitolul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu care filosoful întreținea raporturi personale. Apărător al disciplinei canonice și al dogmaticii ortodoxe, într-un timp în care chiar unii ierarhi ai Bisericii cercetau posibilitatea "înnoirii" dogmelor dupa moda aggiornamento și a valabilității canoanelor, Nae Ionescu declanșează adevărate campanii de presă pentru îndreptarea unor nereguli care începeau să-și facă loc în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de slujbă. Uitarea și chiar disprețuirea lor face ca predica de astăzi să fie inconsistentă, sub raportul doctrinei, și neclară, sub raportul discursului Cărțile de Slujbă cuprind în interiorul lor Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, deopotrivă. De altfel, întreaga exegeză și dogmatică a Bisericii este inclusă în aceste Cărți de Slujbă. Prin urmare, Cărțile de Slujbă reprezintă summa theologiae orthodoxae 2. În Cărțile Sfinte se regăsește o armonie deplină între Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, întrucât textele liturgice care nu au fost
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
exemplu de ceea ce înseamnă abordarea frumosului din perspectiva patristicii răsăritene. Sprijinindu-se pe aceste două poziții teoretice importante în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei creștine, la catehetică, omiletică, drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al oricărei abordări esențializate a problemelor estetice, în lumina învățăturii ortodoxe hristocentrice, modelante, organice și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în demonstrația sa, domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei creștine, la catehetică, omiletică, drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al oricărei abordări esențializate a problemelor estetice, în lumina învățăturii ortodoxe hristocentrice, modelante, organice și unitare, în care frumosul nu mai este perceput strict logic, epistemologic, ontologic, ci fenomenologic pentru a putea reda
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tehnică sofistică se crede plăsmuitoare de ficțiuni care operează asupra aparentului, logica omului autonom îndepărtându-se de Real și înlăturându-l ca fiind inutil și incognoscibil... Realul depășește speculațiile dialectice ale rațiunii presupus autonome, fiind transcendent în esență și îmbrăcând dogmatică a revelației". 4 A se vedea de asemenea articolul lui Joseph Pieper, "De l'élément négatif dans la philosophie de Saint Thomas", în Dieu vivant, 20, p. 43: "Potrivit Sfântului Toma este inerent esenței lucrurilor ca ființe create faptul că
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
efort simbolic de a apăra, în contra tiraniei, libertatea, demnitatea umană și autonomia spiritului. Căci acel grăunte al moderației în jurul căruia se ordonează viziunea junimistă este cel de la care se revendică atât rezistența față de etnicismul antonescian, cât și opoziția intratabilă față de dogmatica stalinistă. Numitorul comun este dat de întoarcerea către Maiorescu: ultima generație post junimistă de dinainte de comunism (de la Șerban Cioculescu la Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu) este și cea care reabilitează, prin echilibru și luciditate, imperativul seninătății umaniste pe care junimismul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de a rezista unei tentații este să-i cedezi”, spune Irène la un moment dat, și se pare că aceasta este deviza carpe diem-ului ilustrat de romanul Lorettei Nobécourt. Provocarea scriitoarei este următoarea: ființa umană nu poate fi redusă la dogmatica creaționismului creștin, dar nici nu-și poate transcende dualitatea constitutivă: conștiința - martorul și corpul - actorul. Mersault, K sau numeroasele personaje “minimaliste” recente sînt interpretate astfel de cuvintele naratoarei: “Indiferența nu este la mine decît un exces de sensibilitate”. Instinctul vital
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
l s u v e r a n, fără nici o pregătire. Toate acestea există inexprimabil, implicit necesare Dorinței, sănătății, reproducerii. Și știința însăși, în voința sa de a explica, nu va reuși nimic, în afară de a adăuga iarăși comentarii suplimentare la dogmatica inițială. C) Critica lui Legendre Este inutil să-l criticăm îndelung pe Legendre. Se va observa numai că defectul metodei nu este decît reversul calităților sale strălucitoare: reperînd de foarte departe, de foarte sus, el aplatizează din nou actualitatea în
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
exaltă și le provoacă au răsturnat întrucîtva rațiunea obișnuită. Nu planurile în două părți, ale facultăților de Drept, sau în trei părți, ale facultăților de Litere, sînt cele care ne guvernează. Ele erau armele guvernanților de ieri, ultimele avataruri ale dogmaticii medievale, pe nedrept discreditată, care permitea interpretarea, jocul între instanțe, într-un cuvînt, puțină libertate 131. Aceste procedee canonice sînt înlocuite astăzi, în păturile conducătoare, de o "nouă" rațiune. Putem enunța aici patrulaterul: rețea, paradox, simulare, interacțiune. A) Rețeaua Legată
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cetății", cu impulsurile ei viitoare, consemnează resurecția poeziei civice, produsă de toți poeții activi după 1944, diversificați după 1960 prin Adrian Păunescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, V. Nicolescu, B. Dragoș, Cezar Baltag etc. De fapt, și după încheierea perioadei ultra dogmatice, mai scriu poezie civică chiar și unii dintre cei mai talentați poeți, fapt consemnat atât în prezentarea monografică, cât și în prezentările generale. Nina Cassian a găsit odată prilejul să specifice că istoria trebuie evocată cu luciditate și cu emoție
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui Paul Diel, perspectiva de analiză a cărții poate fi formulată succint prin expresia "critica metafizicii speculative". Ea se face prin invocarea "instanței supraconștiente" și a produsului ei cel mai autentic: Divinitatea. În pofida celor susținute de metafizica clasică și de dogmatica creștină, supraconștientul este, conform lui Paul Diel, realitatea "care creează imaginile metafizice ale miturilor, dintre care cea mai importantă este simbolul "divinității"3. 2. Simbolistica testamentară a divinității în variantă psihologică Divinitatea, nu neapărat cea creștină, a constituit subiectul unor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Ioan. Înțeles potrivit veritabilei lui deschideri simbolice, acest prolog include în el toate aspectele mitului creștin. Descifrarea va facilita toate fazele ulterioare ale analizei simbolului "Dumnezeului unic". Simbolul este alcătuit din trei persoane: Dumnuezeu-Creatorul, Cuvîntul și Cuvîntul încarnat, considerate de dogmatică drept personaje reale și supranaturale, în conformitate cu evoluțiile precedente, descifrarea va trebui să demonstreze că aici, ca și peste tot, supranaturalul este pur simbol metafizic căruia îi corespunde ca sens ascuns, sensul natural imanent existenței temporale. Operațiunea de descifrate va fi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
că persoanele simbolice ale "treimii divine" sînt imagini metafizice, adică nu se referă, ca majoritatea figurilor simbolice, la funcționarea motivantă a vieții psihice umane, ci la misterul întregii existențe și la desfășurarea lui evolutivă care duce la apariția speciei gînditoare. Dogmatica vorbește despre un proces de filiație presupus a fi realmente imanent naturii "dumnezeului real" și îl introduce pe Iisus, om real în cadrul lui Dumnezeu, de unde ar fi ieșit ca a doua persoană a treimii încă de la începuturile lumii create, stînd
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
depăși pe cea a celorlalți oameni. "SFÎNTUL DUH", Vorba manifestă, Cuvîntul lui Dumnezeu, cea de a doua persoană, îl desemnează astfel ca fiind fiul lui: Este fiul meu iubit". Dacă Iisus ar fi cea de a doua persoană cum pretinde dogmatica -, Cuvîntul ar deveni fiul lui Iisus. Iisus nu este nici a doua, nici a treia persoană a imaginii trinitare. El este "fiul preferat al Spiritului", deoarece, ca OM ÎNTRE OAMENI, SE SANCTIFICĂ PRN EFORTUL PROPRIULUI SĂU ELAN, fără care împlinirea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Iisus nu este nici a doua, nici a treia persoană a imaginii trinitare. El este "fiul preferat al Spiritului", deoarece, ca OM ÎNTRE OAMENI, SE SANCTIFICĂ PRN EFORTUL PROPRIULUI SĂU ELAN, fără care împlinirea nu ar avea nici o valoare exemplară. Dogmatica nu acordă importanță vieții lui Iisus, exemplu inegalabil, cu valoare călăuzitoare atît timp cît va exista omenirea, ci morții unui Dumnezeu real care ar fi coborît din cerul real ca să răscumpere păcatul adamic al omenirii prin sacrificiul vieții lui. Este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lui Dumnezeu. Doar permanentul autocontrol al spiritului, prin eliminarea iar și iar a oricăror atribuiri și concluzii, este în măsură să deschidă calea emoției în fața profunzimii misterioase a existenței și a vieții, inclusiv a vieții umane și a vieții individului. Dogmatica pretindea că poate explica rațiunii umane (cel puțin raționamentului credincioșilor) misterul simbolului lui Dumnezeu. Ea nu reușea însă decît să amestece tot mai mult rațiunea cu credințele. Cunoscutul credo quia absurdum devenea din ce în ce mai mult o necesitate pentru credința dogmatică, deoarece
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
filosofia devenită critică a cunoașterii este posibilitatea de a-l cunoaște realmente pe dumnezeul presupus a fi un personaj concret care ar exista în lumea spațială de dincolo, în afara spațiului și a lumii reale. Filosofia critică însă, opunîndu-se astfel metafizicii dogmatice, neagă și existența misterului, care nu are dimensiune spațială, ci emotivă, și este deci imanentă vieții psihice. Este adevărat că viața psihică este un fenomen natural și cu existență reală. Atunci cum să nu fie adevărat și faptul că toate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
găsi reconcilierea decît în înțelegerea adevărului subiacent limbajului simbolic. Dar nu studiul simbolisticii este cel care ar putea descoperi adevărul esențial; numai studiul introspectiv al conflictelor intrapsihice temă a mitologiilor va putea furniza cheia limbajului simbolic, în acest sens, nu dogmatica religioasă constituie în primul rînd veritabila cauză a derutei, ci mai presus de orice dogma fundamentală a științelor vieții -anatema aruncată asupra introspecției -, renunțarea din partea științelor, fobia lor față de studiul intrapsihic. Din cauza complexității lor, analizei detaliate a simbolurilor "divinitate" și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este că epistolele apostolului Pavel par scrise într-o păsărească de neînțeles dacă le ascultăm fără să cunoaștem simbolistica aflată la baza scrierilor biblice, începînd cu mitul Genezei pînă la cel al lui Cristos. Fiindu-i imposibil să înțeleagă simbolurile, dogmatica nu putea să le interpreteze decît ad litteram. "Litera e moartă", spune apostolul, "numai spiritul este însuflețitor". Acesta din urmă nu poate fi decît adevărul subiacent fațadei simbolice, care, înțeles textual, nu este decît literă moartă. Iată o serie de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
afla la dispoziția Bisericii, care este chemată să o împartă credincioșilor în cadrul ceremoniilor religioase. Dogma este sugerată de simbolismul: Iisus, "Fiul și trimisul lui Dumnezeu", care "MOARE PENTRU PĂCATUL LUMII". Sensul simbolului "a muri pentru păcat" a fost deja menționat. Dogmatica nu se referă decît la moartea lui Iisus pe cruce și introduce în locul sensului veridic străvechiul element magic: ceremonia "răscumpărării prin sacrificiul mielului". Pentru a înțelege în amănunțime mitul mînuirii, este important să înțelegem înainte de orice semnificația elementului magic pentru
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]