1,538 matches
-
care aștept cât de curând o evoluție deosebită. Tăietura de bisturiu sigur în mișcare ocolește capcana dilatărilor, a plusării informației venite din alte surse, tare la îndemână astăzi oricui. Despre actorii Ileana Predescu sau Ion Lucian, despre poetul Ștefan Augustin Doinaș și Irinel Liciu sau Doti Stanca singura sursă a evocării este propria amintire, de unde și valoarea memorialistică certă a acestor pagini despre cei întâlniți de ea la mare vara, unde în localitatea “2 Mai” a anilor’60 păstrarea alimentelor se
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
În ultimii ani ai vieții, lui Marin Sorescu i s-a făcut o mare nedreptate. În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveana Ramuri, de unde a fost forțat să plece în 1991, în urma următoarei scrisori: Aug. Doinaș, președinte de onoare al U.S. Mircea Dinescu, președinte al U.S. Având în vedere că activitatea lui Marin Sorescu în cadrul revistei ŤRamuriť este aproape nulă; Având în vedere că Marin Sorescu denigrează mării scriitori de azi (St. Aug. Doinaș, Mircea Dinescu
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
scrisori: Aug. Doinaș, președinte de onoare al U.S. Mircea Dinescu, președinte al U.S. Având în vedere că activitatea lui Marin Sorescu în cadrul revistei ŤRamuriť este aproape nulă; Având în vedere că Marin Sorescu denigrează mării scriitori de azi (St. Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, N. Manolescu), refuzând sistematic să-i publice; Având în vedere că denigrează mării scriitori din exil: Eugen Ionescu, Emil Cioran (ŤE. Cioran a ajuns că Ceaușescu pe toate gardurileť) și denigrează U.S. (ŤUniunea Scriitorilor se va
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
el și apoi le punea muzică bună. AMI: PMT era într-un fel, coincidea cu o formă de manifestare hippie. Ce a însemnat ca gen de muzică, ce alegea? MM: Alegea de toate, dar de cea mai bună calitate. Augustin Doinaș. Sorescu... Cred că prin serile acestea dedicate tineretului, i-a ajutat foarte mult. Cred că ar fi bine să se găsească și tinerii din ziua de azi un Moțu Pittiș care să le ofere asemenea lecții de cultură, de poezie
În amintirea lui Florian Pittis Nu sunt Turnul Eiffel Luni 5 oct TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339383_a_340712]
-
Mateevici, Alexandru Macedonski (cu câte un poem), figurează poeți interbelici (Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Octavian Goga, Magda Isanos), sau contemporani (Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Zaharia Stancu, Ileana Mălăncioiu, Radu Cârneci), si un rătăcit optzecist (Adrian A Lui Gheorghe). Despre calitatea traducerilor lui Constantin Frosin au scris personalitățile menționate mai sus, texte publicate din care voi extrage (în traducerea mea) doar câteva aprecieri foarte elocvențe
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
optzeciștilor, are culoar inedit între armură și eugenia faptei. Sensibilității ingenui, care susține finaluri, i se reduce resursa de cadență. Începutul din Sufletul lăcrimând e similar datorită motivului setei, prologului despre Alexandru cel Mare, dintr-un poem de Ștefan Augustin Doinaș. Când nu se recunoaște în fenomenele de afară, sufletul imploră însușirilor din alcătuire, o vecinătate cu „întunericul tare”, poate un exil, din simplă dizgrație: „Am trimis după apă / sufletul / și el mi-a zis / lăcrimând: / Amarul casei mele, / mai bine
N.N. Negulescu: Ochiul de foc () [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
sa, pândit de amenințări (...). Terminalul acestei misiuni de viață și de moarte sunt punțile. Punțile există, sunt doar amăgiri sau trebuie clădite de mâna sa”. Cei 12 intervievați (Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Irina Nicolau, Alexandru Zub, Neagu Djuvara, Ștefan Augustin Doinaș, Doina Cornea, Adrian Marino, Dinu C. Giurescu, Daniel Barbu, Sorin Alexandrescu, Nicolae Manolescu) sunt reținuți nu prin punctul de vedere general asupra tranziției, cât în special prin înălțimea unui gând despre omul sub vremi. Tranziția este apa de care se
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
este o „acasă” a limbii și literaturii române. Este sala marilor cuvinte. Amintirile lui Ion Cucu îi proiectează, în absență, în Sala Oglinzilor pe mulți dintre marii scriitori și critici de după 1968: Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Octavian Paler, Ștefan Augustin Doinaș. Unii dintre scriitori și critici îi apar alături: Radu Tudoran cu Dan Deșliu, Eugen Negrici cu Livius Ciocârlie, Dana Dumitriu lângă Florența Albu. Pe Nicolae Manolescu și-l aduce aminte stând mereu în picioare. Din când în când apărea și
Ion Cucu: Un patriarh al fotografiei „literare”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339631_a_340960]
-
lor. Și nu mă înșelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit și pe ei, prin simpla lectură, fără reverențe și fără salamalecuri. Aceasta este pecetea talentului.”. În „Universul Literar” au mai debutat, in acea perioadă, Ștefan Augustin Doinaș, Leonida Secreteanu și Ion Caraion . Prozatorul Constantin Stan (n. 1951 - d. 2011), membru al Uniunii Scriitorilor, în „ Ziarul de Duminică „, din 28 septembrie 2001, în articolul „Un caz ciudat”, vorbește despre faptul că Pena, prin povestirea sa, Moneda fantazienilor, il
Marin Scarlat despre poetul Ion C. Pena () [Corola-blog/BlogPost/339666_a_340995]
-
dramatic creat de școlile lui Constantin Nottara și Gheorghe Storin, Leopoldina Bălănuță a dat un regal de muzică și poezie, împreună cu Narcisa Suciu, în spectacolul "O întâmplare a ființei" din 27 ianuarie 1998, pe versuri de Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Magda Isanos, Nicolae Labiș și Nichita Stănescu. „Eu plec cu viața mea în teatru; teatrul vine cu viața lui în viața mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenței lui: Doamne, am
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
de pe jos (2000), Singura mea lunetă (2003), Aura invizibilă (2009). A devenit membru al Uniunii Scriitorilor în 1980. Au scris elogios despre cel dispărut: Alexandru Andrițoiu, Gheorghe Grigurcu, Alexandru Cistelecan, Eugen Barbu, Radu Enescu, Constanța Buzea, Laurențiu Ulici, Ștefan Augustin Doinaș, Nicolae Ciobanu, Ioan Moldovan, Nicolae Brânda, Miron Blaga, Alexandru Sfârlea, Dimitrie Bălan, Marin Chelu etc. Pe vremea când era farmacist la Nucet, conducea un cenaclu activ în orașul Ștei și era nelipsit din paginile revistei "Familia", cu care a avut
POETUL ION DAVIDEANU A FOST OMAGIAT DE BIHORENII SĂI de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342416_a_343745]
-
în mod evident,(apărut la Editura NICO, Târgu Mureș, 2012 ) este o declarație de dragoste pentru soția lui! Ce frumos! Ce lecție de viață! Deci, se mai întâmplă! Invitabil, îmi vine în minte „Marea” un poem al lui Ștefan Augustin Doinaș -alt poet superb al nostru, despre care vorbim atât de puțin. Simt nevoia să o redau aici, deși nu prea se obișnuiește: „El cântă pe țărm. Perfida,/ unda mării s-alintă. / Ea zicea: Mă simt silfidă, /prinde-mă - și sunt
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343838_a_345167]
-
de la Curtea de Argeș se numără: Acad. Rosemary R.C. Wilkinson (S.U.A.), (președinte al Academiei Mondiale de Artă și Poezie; președinte al Congresului Mondial al Poeților); Acad. Manuel Diaz Martinez (Cuba-Spania); Fernando Ainsa ( Paraguay - director, UNESCO); Acad. Eugen Simion (România); Acad. Ștefan Aug. Doinaș (România); Acad. Alberto Estima de Oliveira (Macao-Portugalia); Acad Charles Dobzinsky (Franța); Acad. John F. Deane (Irlanda); Acad. Satoko Tamura (Japonia); Acad. Jorge Miguel Cocom Pech (Mexic); Acad. Kiril Kadiiski (Bulgaria); Acad. Martha Canfield (Uruguay); Slave Ghiorgo Dimovski (directorul Festivalului Internațional
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, ministrul educației emite prezentul ordin. Articolul 1 Se acordă autorizația de funcționare provizorie pentru unitatea de învățământ preuniversitar particular Școala Primară „John Huenergardt“, cu sediul în str. Ștefan Augustin Doinaș nr. 34, din municipiul Arad, județul Arad, pentru nivelul de învățământ „preșcolar“, limba de predare „română“, formele de învățământ „program normal“ și „program prelungit“, începând cu anul școlar 2024-2025. Articolul 2 Autorizația de funcționare provizorie conferă unității de învățământ preuniversitar
ORDIN nr. 5.750 din 7 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287976]
-
este că întreaga litaratură română, chiar din secolele XIX și XX, are în adâncurile ei, dacă ne uităm mai bine, un fond religios. Există un subtext religios în aproape orice, pornind de la Heliade Rădulescu, ajungând la Ioan Alexandru, Ștefan Augustin Doinaș, până la poeți și romancieri contemporani. O înțelegere integrală și judicioasă a literaturii române se poate face numai atunci când căutăm, într-adevăr, și găsim dimensiunea religioasă care uneori, este obturată, uneori pare scufundată, camuflată... Acesta este un subiect care îl preocupa
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
A fost tradus în diverse limbi ale globului. Prieten devotat al României, de pe la începutul anilor 70 ne-a vizitat țara de câteva ori, fiind invitat de onoare la festivaluri și simpozioane de poezie, a tradus din Arghezi, Topârceanu, Ștefan Augustin Doinaș, a dedicat numeroase poezii și pagini eseistice vibrante României. Actualul volum, denumit după o poezie scrisă de poetul rus în 1977, după o vizită la Muzeul Satului din București și dedicată subsemnatului, poezie care (de altfel) și deschide florilegiul, conține
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
părea interminabil și plictisitor. O alta este aceea a unei caravane literare care se deplasa în cenaclurile liceelor din țară pentru a descoperi noi și... tinere condeie. Acea caravană formată din poeții: Nicolae Dragoș, Ana Blandiana, Dan Verona, Stefan Augustin Doinaș, Emil Brumaru, Aura Christi, Diana Cozma și alții pe care nu-i mai amintesc (din păcate) nu numai că își prezentau creațiile lor personale , ci și ascultau „producțiile” cenacliștilor din liceele vizitate. Cât de emoționate am fost eu și colega
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
distinși colaboratori ai revistelor la care particip) - indiferent de vârsta scriitorilor sau de locul în care viețuiesc. Celebrez calitatea scrisului oriunde o întâlnesc, în scrisul contemporanilor, sau al altora. Dintre monștrii sacri: Onisifor Ghibu (Săliștean)... Eminescu, Blaga, Marin Sorescu, Arghezi, Doinaș, Vieru ... De fapt, mult mai mulți merită respectele mele. Îl ador pe Rebreanu; îi admir respectul pentru țărănime, splendid articulat în cuvântul de intrarea în Academie. - Cum apreciați activitatea culturală a diverselor asociații din Diaspora, cu care dintre ele colaborați
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
debutul literar este cel din revista Contemporanul, cu versuri salutate de G. Călinescu. Debutează editorial cu volumul de versuri Repaose, în anul 1969. Selectiv, între cei care au scris despre poezia sa, au fost: G. Călinescu, Paul Georgescu, Ștefan Augustin Doinaș, Dinu Flămând, Al. Piru, Ion Cristofor. - Domnule Ion Murgeanu, când v-ați descoperit talentul de scriitor și în ce împrejurări? - Foarte de timpuriu și aș putea zice într-un mod nostim: făceam plugușoare la Anul Nou, cerute de flăcăii din
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
noua literatrură, excelsior. După un avc, octombrie 2008, în curs de recuperare , IM continuă suplimentul foarte apreciat de românii în special USA și Canada,sub forma unui digest. Referințe critice despre poet și scriitor: G. Călinescu, Paul Georgescu, Ștefan Aug. Doinaș, Al. Piru, Gheorghe Grigurcu, etc. A publicat și continuă să publice în principalee reviste din țară și străinătate, inclusiv în noile reviste on line. Oameni care i-au influențat viața și opera: Poeții Lucian Valea și Traian Chelariu, Cezar Ivănescu
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
EVU Autor: Eugen Evu Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Debut revuistic concomitent: 1970- revistele Famila, Luceafărul, Gazeta Literară, Tribuna de Cluj. Debut editorial prin concurs, „ Toate iubirile”, editura Facla, Timișoara, referințe Ștefan Aug. Doinaș. Poezie : “Toate iubirile”- editură Facla ( prin concurs național) „ Caietele Editurii Eminescu”- editură Eminescu „ Muntele mioritic”, ed. Facla, debut editorial prin concurs național „ Dragă omule”- poeme- Deva „ Umbră norilor”- poeme- Deva „Cu fața spre stea”- poeme- editură Facla “Ram cu oglinzi
EUGEN EVU de EUGEN EVU în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346908_a_348237]
-
profesor colaborator din afara Colegiului. Încântat de propunere l-am ales pe cel mai semnificativ Profesor și poate cea mai aleasă personalitate spirituală a Capitalei și a Țării: Părintele Galeriu. Între alți invitați de onoare s-au aflat: poetul Ștefan Augustin Doinaș, criticul literar Nicolae Manolescu, Inspectorul General din Învățământ Vasile Molan, un reprezentant al Ministerului Educației, e.t.c. Aula Colegiului era arhiplină, fremătând de sărbătoare. Conducerea școlii la cererea expresă a invitaților a făcut imprudența de a-i acorda primul
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
de împrejurări ultimative să părăsiți țara pentru totdeauna, ce cărți ați considera necesare să vă însoțească în necunoscut? Primul a răspuns Nicolae Manolescu, care arzând în cenușa sa critică a exclamat: I. L. Caragiale și orice critică... A urmat, Ștefan Augustin Doinaș: Eminescu, Coșbuc. Alecsandri... Inspectorul Vasile Molan a răspuns: Biblia și Istoria Literaturii Române a lui George Călinescu. Invitatul din Ministerul Educației a spus doar că: se mai gândește... Părintele Constantin Galeriu a fost total și categoric: Biblia, Scrierile Sf. Părinți
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
acest motiv enumerarea autorilor nu poate fi decât fragmentara: Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Octavian Goga, Lucian Blaga, George Bacovia, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Radu Gyr, Ion Caraion, Miron Radu Paraschivescu, Ștefan Baciu, Ștefan Augustin Doinaș, Leonid Dimov, Nora Iuga, Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Cezar Ivănescu, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Horia Bădescu, Traian Ț. Coșovei, Constantă Buzea, Mircea Dinescu, Florin Iaru, Ioan Es. Pop, Lucian Vasilescu, Daniel Bănulescu, Grigore Vieru. Cel care
POEZIE ROMÂNEASCĂ PESTE TIMP ŞI PESTE LUME de FLORIN IONESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374651_a_375980]
-
în traducerea Siminei Noica. 37 Art. cit., p. 112. 38 Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Ed. Univers, Buc., 1978, trad. de Paul G. Dinopol, p. 29. 39 Nietzsche, Friederch, Așa grăit-a Zarathustra, Ed. Humanitas, Buc., 1994, trad. Ștefan Aug. Doinaș, p. 193. 40 Fragmentarium, Op.cit., p. 283. 41 Heidegger, Martin, Originea operei de artă, Ed. Univers, Buc., 1982, trad. de T. Kleininger și G. Liiceanu, p. 61 și passim. 42 Vattimo, Giani, Sfârșitul modernității, Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]