642 matches
-
O făcuseră Înaintea noastră și alții, aflați În același proces de constituire a statului național, de exemplu cazurile Belgiei și Greciei. În spațiul românesc, ideea apăruse la finele deceniului trei a secolului XIX, dar ea a devenit o constantă a doleanțelor noastre exprimate În memoriile adresate marilor puteri, În scrierile și pozițiile publice, adoptate de elita culturală și politică, mai ales după declanșarea războiului Crimeii. Această idee a căpătat o formă concretă, de necontestat, În programul unionist adoptat de cele două
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
un stat cu numele de România erau considerate condiții sine qua non. Așa după cum este știut, În lunile mai-august 1858, la Paris, s au desfășurat lucrările Conferinței puterilor garante care, conform Tratatului de pace din 1856, trebuia să analizeze atât doleanțele Principatelor Române, exprimate În Adunările ad-hoc, cât și propunerile Comisiei europene, iar la final să decidă asupra „problemei românești”. Dezbaterile, mânate de interese contradictorii, au alunecat pe panta compromisurilor, rezultatele obținute nefiind cele așteptate de români; marile puteri au Încercat
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
ecleziastică. Arhimandrit la Mitropolia din București, începe în preajma mitropolitului Grigorie al Ungro-Vlahiei, în 1774, tipărirea de cărți religioase. Bun diplomat, făcea parte, în 1770, alături de Chesarie de Râmnic, din solia mitropolitului ce prezenta la Petersburg, țarinei Ecaterina a II-a, doleanțele țării și participa, în 1772, la intervenția făcută la Focșani, pe lângă generalul rus G. Orlov. Mitropolit „al Mirelor” - precum cândva Matei de la Mănăstirea Dealu - din 27 noiembrie 1776, va avea nevoie de îngăduința canonică a patriarhului din Constantinopol pentru a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
catolice și suporterii lor politici se simțeau suficient de puternici pentru a solicita privilegii educaționale În cadrul unei guerre scolaire care amintea de conflictul dintre stat și Biserică de la sfârșitul anilor 1880. Obiectul controversei era subvenționarea școlilor catolice de către stat: o doleanță deloc nouă, dar aleasă cu grijă. Reacția anticlericală din secolul al XIX-lea (În țări ca Franța, Italia sau Germania) se epuizase sau fusese canalizată În conflicte ideologice noi, Însă costul și calitatea educației rămâneau probleme care Îi mobilizau cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și lumea afacerilor erau acceptate de creștin-democrați, atât pentru compatibilitatea lor cu principiile sociale generale, cât și din calcul pragmatic. Cel mai adesea, sindicatele și grupurile de afaceri au colaborat, iar aluatul economic a crescut suficient de rapid Încât cele mai multe doleanțe să poată fi satisfăcute fără conflict. Uniunea Creștin-Democrată a fost permanent la putere de la primele alegeri din 1949 până În 1966, iar Konrad Adenauer a condus fără Întrerupere Republica de la Bonn, demisionând În 1963, la vârsta de 87 de ani. Faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de administratorii coloniali din Africa de Nord. Naționaliștii algerieni moderați ca Ferhat Abbas le erau bine cunoscuți politicienilor și intelectualilor francezi de dinainte și de după al doilea război mondial, Însă nimeni nu se aștepta ca Parisul să satisfacă prea curând modestele lor doleanțe privind autoguvernarea sau „conducerea internă”. Cu toate acestea, conducătorii arabi au sperat la Început că Înfrângerea lui Hitler va aduce reformele mult așteptate, iar În manifestul lansat la 10 februarie 1943, după debarcarea Aliaților În Africa de Nord, au avut mare grijă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sindicate și patronat a fost refuzat cu hotărâre de muncitorii de la Renault, deși promitea creșterea salariilor, reducerea timpului de muncă și consultări cu angajații. Milioanele de oameni care Încetaseră lucrul și studenții aveau cel puțin un lucru În comun. Dincolo de doleanțele lor specifice, toți erau frustrați de condițiile de trai. Ei doreau nu atât să primească ceva În plus la serviciu, cât să schimbe ceva În viața de zi cu zi: manifestele și broșurile spuneau explicit acest lucru. Pentru autorități, era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dar și - fapt grăitor - a est-germanului Walter Ulbricht, bulgarului Todor Jivkov și polonezului Gomu³ka. Dar Brejnev a preferat să-l mai lase pe Dubček În funcție câteva luni, să continue federalizarea țării (pentru a-i separa pe slovaci, a căror doleanță principală era satisfăcută, de cehi, care erau mai radicali) și să vadă ce se Întâmplă - menținând trupele Pactului pe teritoriul cehoslovac, pentru orice eventualitate. Au avut loc câteva demonstrații studențești În apărarea reformelor, iar În orașele industriale din Boemia și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și de spectacolul bogăției recente și ostentative etalate În Lisabona Învecinată. Armata, obligată să poarte „războaie murdare” În ținuturi Îndepărtate În numele unui guvern nepopular condus de tehnocrați, fierbea de resentimente, iar nemulțumirea ei avea acum un larg ecou În țară. Doleanțele tinerilor ofițeri (ale căror familii subzistau cu greu din salariile mici, reduse și mai mult de inflație) erau acum Împărtășite de o nouă generație de antreprenori frustrați de incompetența guvernanților și conștienți că viitorul țării era În Europa, nu În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înțeles pe deplin acest proces. „Tovarăși”, informa el partidul În 1987, „putem spune cu Îndreptățire că În țara noastră problema naționalităților a fost rezolvată”. Poate nici el nu credea complet ce spunea, Însă Își imagina probabil că rezolvarea unor vechi doleanțe și o oarecare slăbire a controlului de la centru erau suficiente (În 1989, de exemplu, tătarilor din Crimeea li s-a permis să se Întoarcă acasă după multe decenii de exil asiatic). Într-un imperiu continental cu peste o sută de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1989, de exemplu, tătarilor din Crimeea li s-a permis să se Întoarcă acasă după multe decenii de exil asiatic). Într-un imperiu continental cu peste o sută de grupuri etnice presărate de la Marea Baltică la Marea Ohotsk, majoritatea având vechi doleanțe pe care glasnost le Încuraja să iasă la lumină, acest calcul se va dovedi profund greșit. Răspunsul inadecvat al lui Gorbaciov la cererile de autonomie care răzbăteau de la periferia imperiului nu ar trebui să ne surprindă. După cum am văzut, Gorbaciov
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
național-comunismul era de câțiva ani la mare preț. Când Miloševiæ a aprobat zgomotos un memorandum patriotic al Academiei de Arte și științe din 1986 sau când a făcut În anul următor o vizită la Kosovo În semn de simpatie față de doleanțele sârbilor cu privire la „naționalismul” albanez, calculele lui nu erau diferite de ale altor lideri comuniști est-europeni din acea perioadă. Cum legitimitatea ideologică a comunismului și a partidului se evapora rapid În era Gorbaciov, o modalitate alternativă de a pune mâna pe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor pe teritoriul sovietic. Să nu fi fost semnalat ca element ostil regimului comunist. Să nu prezinte nici un motiv de suspiciune asupra trecutului lor. e. Pentru convingerea și câștigarea lor se va face uz de: Sentimentele lor patriotice. Satisfacerea anumitor doleanțe de natură ce ar putea fi imediat satisfăcute. Propuneri ce li se vor face pentru a li se acorda recompense morale și materiale pentru activitatea desfășurată pe tărâmul național. ȘEFUL CENTRULUI B. Lt. Colonel ss. Al. Ionescu ss. Al. Ionescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în care se află familiile lor, realizând astfel strângerea familiilor. j/. Am mai lăsat dispozițiuni ca dl. Prefect să facă aceeași operațiune cu lagărele din interiorul județului. l/. Dl. Prefect să ia măsuri pentru verificarea gestiunei ghettoului și să asculte doleanțele evreilor din ghettou, deoarece dacă gospodăria ghettoului nu trebuie condusă de Prefect, trebuie totuși dirijată de Prefect, aceasta, deoarece am constatat că acolo unde autoritatea a intervenit, situația lor s'a îmbunătățit. m/. Dl. Prefect să ia contact cu Dl.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în opera de reorganizare a păcii europene și mondiale, continuînd, în felul acesta, tradițiile progresiste ale diplomației României. Conferința de la Paris și reuniunea miniștrilor de externe de la New York (4 noiembrie 11 decembrie 1946) nu au ținut cont decît parțial de doleanțele poporului român. O dată definitivat tratatul de pace, guvernul dr. Petru Groza a hotărît să-l semneze, în pofida nerecunoașterii cobeligeranței României din anii 1944-1945, a caracterului nejust sau exagerat al majorității articolelor. În declarația oficială a delegației, din 8 februarie 1947
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lege comercială mai amplă sau dacă problemele Clauzelor pentru România și Uniunea Sovietică trebuiau combinate într-o singură propunere legislativă 1538. În timpul dezbaterilor CPEI, Wilbur Mills a luat o hotărîre. Pe 21 noiembrie, a comunicat Administrației că dacă aceasta este doleanța președintelui, el este "de acord să dea prioritate legii comerciale." După părerea lui, însă, Clauzele pentru Uniunea Sovietică și România trebuie integrate în legea comercială și nu separate de aceasta 1539. În acest timp, relațiile româno-americane au continuat să se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție și reticență față de noile idei propagate de curentul romantic. Reformele educaționale începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]