6,346 matches
-
mângâiat și i-a spus: Hai, gata, o trecut! Liniștești-ti dom’ Fănicî! S-o dus pi pustii! Gata, hai, Doamni ferești sî nu sî Întoarcî! Apoi a intervenit Victor cu analiza clară a vechiului jandarm și șef de post: Dom’ Fani, nu se poate! Dacă ții la noi și la mata nu plecatul și predatul este soluția! Dacă te predai, securiștii te bagă definitiv În pământ, mori și familia nu se va bucura niciodată de mata! În plus, vom fi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și să se Învârtă printre cucoanele deceniului șase când era șef de post, mergea țanțoș și arunca priviri cu sensuri ușor de reținut. Dar Îi privi cu aceiași sfială și cu discreția necesară fața și, oricât de drag Îi era dom’ Fane, nu putu să treacă peste acea rană foarte urâtă de la cap. Toată partea dreaptă, tâmpla, obrazul și bărbia erau o rană care fără intervenție chirurgicală se Închisese total inestetic și Îi dădea un aspect de film horror. Se vedea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
numai ea, nu și restul familiei. Dacă ai curajul, ar fi bine să vă vedeți și fără a ști unde sunt și ce fac, Îi poți spune despre rană. Numai dacă ești și mata de acord. Ești? Cum să nu, dom’Fane! Plec dimineață la spital, o aștept când vine și aranjez să ne vedem după masă, e bine așa? Foarte bine și mă bazez pe experiența dumitale! Haideți să ne culcăm că am trecut prin emoțiile cele mai mari! CÎ
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
spitalului și dădu un telefon, apoi se Întoarse și spuse: Gata! Sunt liberă toată ziua și voi lucra mâine toată ziua. Hai să mergem! Dacă se Întâmplă ceva, spui că ești un pacient al meu și vrei o rețetă de la dom’doctor, bine? Foarte bine! Dar unde mergem? La mine acasă? Au mers cu autobuzul până la Central, au coborât și au urcat la etajul Întâi al unui bloc nou de pe partea stângă. Era un apartament cu o cameră, puțin mobilată dar
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și să-l văd? În niciun caz, s-ar nărui toate speranțele noastre și ne-ai vârî În gura lupului! Și eu ce trebuie să fac? Pot să-i trimit haine, mâncare, medicamente? Numai medicamente, pentru că rana nu se Închide, dom’ Fane are mâncărimi și dureri mari! Fata mai ceru o serie de amănunte despre chiupul cel mare, primi răspunsuri reale sau Îmaginate, apoi spuse: Nene Popa, dragul meu nene Popa, eu Înțeleg că nu poți spune mai multe dar promite
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
În aceste vremuri tulburi În care auzi de atâtea fărădelegi”, „este om serios și este prietenul nostru”, „este pământul lui și are dreptul”, „și el ne-a făcut cazane de rachiu, din inox și câte altele!”. Dacă nu mă spui, dom’primar, scot de la dosar copii după buletin, pot face o cerere cu tot pământul revendicat, ba chiar pot să trimit copii după actul de naștere și de deces al părinților săi, după actul său de naștere și chiar pot pune
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
prinde totuși un post-cheie la capătul tunelului. Jipa este același judecător despre care Voicu spune, chiar în prezența lui: „Dânsu’ a fost unul din cei mai afectați oameni că n-am ieșit Ministru de Interne, atunci. M-a sunat. Zice: Dom’le, înseamnă că sunteți un partid de tâmpiți“. Acestea sunt câteva din secretele rețelei, slăbiciunile sistemului, butoanele de manevră. Despre unele am mai aflat detalii în timp, altele ies la iveală grație stenogramelor cazului Voicu. Vă spun din nou: Imaginați
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în fața bistroului. Inspectorul Clovis și șase polițiști descind în forță. Doi agenți mai tineri îi pun cu fața la perete pe Francis și Didier. După ce-i legitimează, inclusiv pe Claude, cel mai bătrân dintre polițiști îi raportează lui Clovis: — Sunt în regulă, dom’ inspector. — Cred și eu că ăștia au actele în ordine, se enervează Clovis. Unde sunt ceilalți? Cineva a sifonat! Pun eu mâna pe șobolan. — Clovis, nu te enerva, știi că ai tensiune. Pur și simplu nu mai sunt clienți. E
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
golul ăla în prelungiri. Ne-a mâncat calificarea. Mai fac și niște murături dulci... A murit de diabet? — Din cauza unei sinucideri, citează Lionel din Esmé. — Bine că i-a reușit și nu s-a făcut de râs, ca atâția alții. Dom’le, când vrei să te sinucizi, te sinucizi, nu te-ncurci și nu-i încurci nici pe alții. Kiril ăsta al dumneavoastră îmi face impresia că a fost om serios, chiar dacă bulgar. Cum rămâne cu controlul? — Am putea amâna pe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Îndrumarea regizorală a lui Esrig și Pintilie, Blaier și Iulian Mihu, Horea Popescu sau Andrei Șerban, nu mai e interesant. Alte ziare au afirmat, În continuarea unei comemorări jignitoare, că replica emblematică a operei marelui comedian ar fi „Nu trage dom’ Semaca! Sunt eu, Lăscărică!”. Vai! Dar replicile lui din Nepotul lui Rameau, Ploșnița, ori Troilus și Credida, marile spectacole ale teatrului românesc, unde or fi rămas? Alt cotidian susținea o altă gogomănie : actorul ar fi fost cel mai mare...rău
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
că de fericire și succes nu se satură nimeni. Pesemne, unde nu avem parte prea des de ele. CÎnd a murit marele actor Gheorghe Dinică, o parte a presei a scris că replica lui ...emblematică ar fi fost „ Nu trage, dom’ Semaca!”. Și pe posturile tv au vorbit...Cabral și Nelu Ploieșteanu. Iată, mi-am zis, o consecință nefastă a faptului că ai fost un actor de succes : se uită rolurile cu adevărat mari, cu care rămîi În istoria teatrului, relatîndu-se
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
șoaptă șuierată) Castelul, Nea Costică! NEA COSTICĂ (vine cu pancarda pe care scrie "Castel din vremea lui A fost odată". În timp ce îi caută cel mai bun loc.): Așa piesă n-am mai văzut. Joc mai mult eu decât ei! Pune, dom'le, decorul de la început, omenește! Dumnealor nu, să facem "la vedere". Ne-am modernizat și noi de nu mai putem! La vedere, că altfel uită ce au de făcut... Gata. Ei, cred că de-acum am și eu timp să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
SISOE: Adevăr grăiesc ție, popo: pentru inima ta tireană, nu vei avea parte de bucuria și de lumina cea lină a Raiului! NIȚĂ: Mă mai și ameninți? Las' c-avem noi ac de cojocul tău! Hai, dascăle Pitac, hai la dom' jandarul. Și dacă nu ți-a plăcea cuvioșiei tale minunea ce are a-ți dovedi el, apoi nu mai sunt minuni nici în cer, nici pe pământ! (Pleacă amândoi. Babele se întorc în odaia lor. Sisoe pune din nou mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și noi ce scrie la raport și să te putem trimite la urmă, adică de unde-ai venit. SISOE: Să mă trimiteți de unde-am venit? Asta nu se poate! DUMITRAȘ: Și de ce nu, mă rog? BABA RADA: Păi n-ai auzit, dom' șef, că sfinția sa a venit de-a dreptul din Rai? Și are darul să facă minuni, pentru care nimic alta nu poftește decât murături. Și când a fi gata, să-l pomenim cu praznic la călindar. NIȚĂ: Cu praznic la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
te-i întâlni cu ele... PITAC (încântat): Halal liturghie-i trage, așa-i, taică părinte? DUMITRAȘ (îl privește urât): Mă! Nu crâcni, că te umflu! Hai, cuvioase, dă-i drumu'; spune tot ce știi! ILINCA (se burzuluie): Ia-n ascultă, dom' șef! La o adică să zicem că l-am agonisit eu, să-mi țină de urât. Ai ceva în contra? PITAC: Hopaaa! NIȚĂ: Gura, dascăle Pitac! DUMITRAȘ: N-am auzit eu bine? Și cam ce-i fi vrând să faci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în contra? PITAC: Hopaaa! NIȚĂ: Gura, dascăle Pitac! DUMITRAȘ: N-am auzit eu bine? Și cam ce-i fi vrând să faci cu așa o căzătură? ILINCA: Asta-i treaba mea! BABA FIRA: E treaba ei, vezi bine... ILINCA: Pân-acu', dom' șef, și-a dovedit vrednicia. Măcar dacă s-ar putea lăuda la fel unii și alții, pe care-i cunoaștem noi... BABA SAFTA: Așa că, cine-i, ne-cine-i, n-ai să pui dumneata pe fugă un suflet care are de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
veseli. În odaia din stânga, la altă masă, Sisoe scrie, foarte concentrat. Este îmrăcat cuviincios, cu cămașă albă si anteriu negru descheiat la gât, cât să se vadă cămașa. Are barba și părul tunse scurt. Aspect de gospodar aranjat) NIȚĂ: Fie, dom' șef, da' bun vin au finii dumitale! Acuma-mi pare bine că i-am cununat... DUMITRAȘ: Apoi am știut eu la cine m-am prins naș... (strigă) Fină Ilincă, oare s-ar mai găsi pe undeva o oală nouă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ILINCA (din culise): Îndată, nănașule, se poate?! (vine din dreapta cu o oală, toarnă celor doi.) NIȚĂ: Lasă oala aici... ILINCA: O las, părinte. Când mai aveți trebuință de ceva, chemați-mă. Îndată-i gata și mâncarea. (iese grăbită) NIȚĂ: Sanatate, dom' șef! DUMITRAȘ: Noroc, părinte! (beau) NIȚĂ: Da' finu' dumitale ce-o fi zăbovind atâta, de nu vine lângă noi? DUMITRAȘ: Cică are de terminat o depeșă către niște prieteni. NIȚĂ: Aha. Păi s-o termine... (cei doi ciocnesc, vorbesc încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și el o cărțulie și-mi arată că are și el. Era ucrainean. Da’ tot blonziu ca un neamț. Ne-a explicat el unde găsim mai ieftin. Aveți zwei kinder, două camere. Și mit frühstück, altfel nu se putea. Lasă dom’ne că dormim noi acolo întinși pe jos, vedem noi cum. Nein! Nu se poate! Au început ei să facă combinații, că dorm io cu băiatu’ și mama cu fata! Până la urmă, lasă, dă-ne camerele! Hai să facem câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
rostind scrâșnit: Anafura mamei voastre de nemernici! Fără să-și dea seama, Costăchel începuse chiar să se înfurie pe cei de la liceu, care hotărâseră să-i aducă la ascultare pe săteni, lipsindu-i de sămănța de porumb. „Ia te uită dom’le ce sunt în stare netrebnicii! Dacă nu pot altfel, vor să-i flămânzească pe oameni. Dacă nu-i sămânța bună, apoi la toamnă iar adunăm doar două-trei coșărci de ciocălăi și restul ciocleji. Bună treabă, n am ce spune
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
în sat la mine este un liceu mare - Liceul lui Bașotă - și am mai stat și eu de vorbă cu un profesor, cu altul... și vrând nevrând s-o mai lipit câte ceva de scăfârlia asta a mea. Ia te uită, dom’le, de unde sare filozoful! Eu bănuiam că dumneata știi multe și de aceea am și spus așa - a adus-o din condei hangiul. Parcă eu de unde știu? De la feciorul meu Șulim, care a terminat liceul de vreo zece ani. Aaa
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
din țâțâni... În birou a intrat Vrăbioi, ajutorul intendentului de la liceu, care s-a proptit în fața lui Petrache. În spatele lui s-a ițit Catârcă, fostul primar. Ascultă, pungașule! Unde-i primarul? i s-a adresat răstit Vrăbioi. La județ. Auzi, dom le! La județ, ai? Spune-i că are la îndemână douăzeci și patru de ore să-și depună demisia. Dacă nu... va avea de furcă cu noi! Adică care noi? a întrebat Petrache fără să-și piardă cumpătul. Noi, legionarii. Sau voi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ușii colonelului, ca să-mi trag sufletul... Am bătut în ușă... Un „Intră” apăsat m-a speriat pur și simplu. Am intrat. Colonelul s-a ridicat de la birou. M-am oprit la câțiva pași de birou, încremenit în poziție de drepți... „Domule colonel! Sunt sergentul Vultur Costache! M-am prezentat la ordinul dumneavoastră!” Și am amuțit, cu ochii țintă la omul din fața mea... Nu-l vedeam pe colonel, ci pe sergentul Brad Filip... Atunci, în 1917... Parcă îl auzeam vorbindune când am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mai multe controale. Osul bătrân se lipea greu. Doctorul care îl îngrijea îl iscodi: Te văd om în vârstă și înțelept, așa îmi pare, ce-ți veni să tai un copac înainte de a-i cădea frunza? Îmi stătea în cale dom' doctor, ș-apoi începuse să facă fructe viermănoase... Nu-i putea spune doctorului tot oful său. Urma acum să scoată și rădăcinile cireșului. Tot amâna ziua aceea până s-o simți în putere, dar era hotărât să o facă... Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
disperare. Cum te-ai gândit să treci strada fără să te asiguri, și era gata să-i dea o palmă. Mâna îi rămase însă suspendată în aer. Învățătoarea se interpuse între copil și șofer, zicându-i: Ce vrei să faci, dom' le? E un copil, a greșit! Bine că nu s-a întâmplat nimic... Da doamnă, dar puteam să-l omor. Eu înfundam pușcăria și copiii mei rămâneau muritori de foame... Așa este, dar te rog să te calmezi, te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]