1,677 matches
-
fi ușor reinvestite în instituțiile capitalismului, ale cărui autonomie și finalitate economică ceea ce este fără îndoială o originalitate a capitalismului nu înseamnă neapărat că ele se reduc la o mecanică "economică". Raporturile de muncă, de exemplu, sunt întotdeauna raporturi de dominare, iar Polanyi s-a interesat mult de chestiunea muncii, care reprezenta de două secole o problemă politică gravă, depășind cadrul întreprinderilor. Cât despre modul de funcționare al acestora din urmă, unele lucrări economice începuseră să arate deja din anii treizeci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se impuneau în aceeași perioadă. Abordarea metodică bazată pe recentrarea analizei atât asupra procesului de muncă și de producție, cât și asupra inegalității privind accesul la bunuri și resurse (de subzistență, de prestigiu, matrimoniale) duce imediat la revelarea raporturilor de dominare, cu precădere a celor care se exercită în cadrul rudeniei "reale", simbolice sau metaforice. Examenul conținutului material al raporturilor bărbați / femei și primul născut / frații mai mici îi permite lui Meillassoux (și celor pe care-i inspiră ulterior, în special Rey
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
economiei politice a sexului 21 și să arate importanța unui control al celor dintâi născuți ai familiei asupra producției și schimburilor, instrumentul principal fiind reprezentat aici de supremația în ceea ce privește căsătoria și alianța, circulația indivizilor, destinația și destinul progeniturii. Raporturile de dominare puse astfel în evidență implică controlarea, și chiar aproprierea directă, a producătorilor mai degrabă decât a mijloacelor de producție și definesc o putere al cărei caracter literalmente alienant este subliniat (prin posibilitatea reducerii dependenților la sclavie sau la captivitate) sau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
opun în mod direct idealizărilor unui primitivism emblematic al egalității și libertății, la Clastre de exemplu, în aceeași epocă, sau ale unui comunitarism care ține de o solidaritate mecanică dezinteresată. Acești diferiți autori contribuie astfel la elaborarea unei antropologii a dominării a cărei forță euristică, cu totul remarcabilă, este însă atenuată de schematizarea excesivă pe care o generează o lectură a realului care îi autonomizează resorturile economice fără a ține seama de eficacitatea proprie simbolicului 22. Se face frecvent aluzie la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și terenuri ale disciplinei. Contextele precoloniale care furnizează esențialul terenurilor etnologice sunt astfel respinse pe linia unei tradiții schimbătoare sau disecate de un fir ce separă modernitatea industrială "străină" de o economie "indigenă", fără ca modurile de edificare a raporturilor de dominare pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la modul problematic. În cercetările africaniste îndeosebi, disjuncția introdusă face posibilă o limitare strictă a obiectelor la rămășițe "endogene" ale economiei care se pretează la observarea unei alterități "autentice" hrănind problematicile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
În paralel cu noile tendințe ale "etnologiei franceze" de a se interesa de întreprinderi, de clasele muncitoare sau de meserii din perspectiva patrimoniului, a memoriei, a transmiterii competențelor ocultând astfel atât economicul, cât și constituirea ierarhiilor și a formelor de dominare din chiar sânul producției capitaliste s-au dezvoltat un ansamblu de sub-teme în legătură cu invadarea pieței și cu sacralizarea întreprinderii și a rentabilității, furnizând material pentru apeluri la concurs în același timp naționale și internaționale. Să cităm laolaltă figura întreprinzătorului (de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
instituțiile capitalismului liberal, se înscriu într-o filozofie a istoriei necesare care, spre deosebire de perioada anterioară, nu este nici explicită, nici asumată teoretic. Această diviziune internă a antropologiei în două sfere, una polarizându-se în jurul economicului într-o subordonare intelectuală față de dominările momentului, iar cealaltă îndepărtându-l cu dispreț în favoarea structurilor considerate perene "la alegere" (simbolic, rudenie etc.) -, poate fi estimată ca fiind puțin fertilă pentru avântul disciplinei și se prezintă ea însăși ca un simptom al perioadei prezente. În această conjunctură
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ivoriană invită așadar la observarea, într-o perioadă dată, a unui model în care ruptura dintre dominații și dominanții autohtoni este alimentată de reafirmarea dominației străine (occidentale), configurația vietnameză înscrie la polul opus un proces de legitimare a raporturilor de dominare interne prin revitalizarea simbolică permanentă a unei dominații străine exteriorizate, care trebuie învinsă (aceasta cuprinde un Occident capitalist, dar îl depășește cu mult inclusiv în privința frontierelor comuniste ale acestuia, după cum o arată războiul cu China din 1979). În ambele cazuri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pornind de la concentrarea politică monopolistă -, ea are însă și alte efecte tot atât de covârșitoare în retorica legitimității și, prin urmare, în derularea legitimării diferitelor niveluri societale. Celălalt, ca figură negativă care trebuie expulzată, dobândește în contextul unei transformări necesare a logicilor dominării, noi fațete de referință: invazia raporturilor comerciale și înmulțirea bunurilor inaccesibile pentru majoritatea populației concretizează intrarea celuilalt în câmpul intern și fac și mai necesară confruntarea fantasmatică cu acesta în raport cu producerea coeziunii între dominanți și dominați. Investigația etnologică loc al
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în case, târguri, morminte, toate acestea fiind semne ale acestei scări ierarhice interne. Să revenim la regiunile orientale; pentru a înțelege particularitatea situației acestora, trebuie să considerăm în mod independent banii și circulația lor: banii capătă sens în relația de dominare, și prin ei se construiește marca dependenței. Așadar colectarea impozitului ocupă un loc simbolic deosebit în munca forțată și în munca salariată, cea din urmă înscriindu-se în continuitatea celei dintâi. Sensul banilor se elaborează prin conjuncția dintre salariatul agricol
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale noii administrații naționale, cu defilarea prin sate a rău-platnicilor, de exemplu, înconjurați de jandarmi și purtând pancarte cu slogane umilitoare. Banii au o circulație internă a cărei coerență trebuie căutată în acest mod de existență generat de raporturile de dominare. Ei sunt semnul unei condiții împărtășite într-o comunicare care joacă un rol în depășirea conservatoare. Putem observa acest rol în înlănțuirea momentelor care alcătuiesc o înmormântare: de aceea, în articularea dintre relațiile cu strămoșii și divinitățile, participanții își joacă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
identificării dihotomiilor de clasă reproduse în decupajul obiectelor și evacuând întreprinderea ca unitate socială coerentă în singularitatea ei. Drept urmare, în timp ce "managementul participativ" cunoștea momente foarte scurte de glorie ideologică, "cultura de întreprindere", menită să șteargă bipolarizările și tensiunile rezultând din dominările înscrise în muncă, i-a atras pe unii antropologi; odată cu acest recul, observăm apariția unei confuzii între utilitarismul unui gadget managerial și o problematică culturalistă a antropologiei, redusă, în acest context, la o formă foarte sărăcită și oferind pe deasupra aspectul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
societăților de vânzare și de pură extorcare a muncii. Sub formele sale variate, "ajustarea structurală" nu este de fapt nicidecum rezervată țărilor așa-zise "slab dezvoltate", ci ating direct națiunile occidentale. Termenii de exploatare, de alienare și analizele raporturilor de dominare, ocultate în trecere de ideologia liberalismului triumfător, și-ar putea regăsi fără îndoială în acest context posibilitatea unei noi cariere în fața forței unificării mecanismelor care sunt în joc în rentabilitatea întreprinderii 67. În schimb, pluralitatea logicilor care-i răspund și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întreprinderii prin aspectele de "criză" pe care le exhibă se intensifică în procese de condensare și de deplasare, de cristalizare și / sau de depășire a logicilor sociale globale în care statul și politicul sub formele lor contradictorii și simbolice de dominare și de integrare, de luptă și de supunere se dovedesc preponderente. Focalizarea asupra întreprinderii ca obiect de investigație antropologică impune deci o descentrare permanentă, care ia forma transferurilor, a imaginarelor individuale și colective ale actorilor, care se confruntă în toate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de cadre ale partidului, reconvertite în oameni de afaceri, asigură întreprinderilor străine structurile materiale ale producției (construcție, echipament tehnic etc.), recrutarea și coordonarea muncitorilor nevoiași, selectați din straturile rurale cele mai sărace (tinere celibatare de preferință) și marcați de o dominare politico-economică de durată. După hazardurile pieței, acești salariați subalterni fac obiectul unor angajări punctuale și concedieri brutale, care nu întâmpină nicio rezistență 71. Într-adevăr, în țările așa-zise ale "socialismului de piață", "rebeliunile" izbucnesc nu în straturile marginale ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rudeniei remaniază în profunzime noțiunea de statut aplicată indivizilor și grupurilor sociale. Alt aspect al lichidității economice, al lichidităților statutare se schițează (depășindu-l cu mult pe cel al muncii), influențând în mod predominant edificările societale. Expansiunea unui mod de dominare economică al cărei eponim este piața se lasă surprinsă așadar într-un ansamblu de inițiative (și de lecturi ale acestora) care urmăresc tocmai să le destituie prin reabilitarea schimbului, a trocului și a subansamblurilor economiei solidare 81. În al treilea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a transforma aceast fapt în gaj pentru o autenticitate sancționată de o tradiție explicită sau implicită. Prin urmare, din perspectiva lui N. Gérôme, o cultură dominată s-ar distinge de o cultură dominantă și ar fi matricea unei rezistențe la dominare în întreprindere. Acest model analitic este construit prin analogie cu opoziția conceptuală dintre particularismele regionale și statul centralizator, vector de uniformizare la scară națională. Desigur, rămân de făcut aprofundări în acest sens, însă interpretarea de ansamblu e marcată de o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
analiză prin prisma cuplului de opoziții mondializare / rezistență etnoculturală (sau identitară). Aceste paradigme au avantajul de a pune în evidență configurațiile locale care nu se diluează într-un sistem global hegemonic; în lipsa încorporării în obiectele de studiu a relației de dominare ca atare, acestea nu reușesc însă să explice felul în care aceste sisteme hegemonice se construiesc internalizându-se în jocul raporturilor sociale locale. Și apoi, ce operație a efectuat N. Gérôme la capătul acestei analize? Ea a integrat simbolic colectivul de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de mizele sociale concrete, adică lipsită de orice conținut. Felul în care M. Segalen își prezintă viziunea despre dezbaterile dintre sociologi și etnologi în privința vânătorii este de-a dreptul simptomatic 97. Sociologii s-ar situa de partea evidențierii raporturilor de dominare între clase și fracțiuni de clasă; etnologii le-ar considera pe acestea din urmă secundare și s-ar preocupa de reunificarea socialului. Vânătoarea, privită prin prisma ritualului "contemporan" instituind diviziuni și convivialitate, ar interveni ca un creuzet al fuziunii dintre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a acestui spațiu mondial, a restructurării lui, a tensiunilor și a contradicțiilor care îl agită, iată condiția unei adevărate analize comparative. Din acest unghi, demersul antropologic poate adopta ca axă centrală de problematizare modurile de înscriere a structurilor globale de dominare și de comunicare în câmpul raporturilor interpersonale, reprezentat de nivelul realității sociale în care se concretizează anchetele etnologice. Izolarea antropologiei este astfel întreținută de o serie de blocaje epistemice și de confuzii a căror depășire se dovedește astăzi necesară. Până la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
conținut, de contabilizare a bogățiilor 112. Să observăm, pe de o parte, că această respingere în abstract are ca finalitate principală alimentarea modurilor economice din ce în ce mai detașate de realitate, dar care sunt efectiv puternice instrumente de exercitare a autorității și de dominare, la scară națională sau internațională 113. Pe de altă parte, ansamblul ideologiilor evocate, care se străduiesc să valorizeze o sferă socială și culturală ruptă de cea a muncii, se conformează acestei logici de contabilizare a "bogățiilor" și a economiei. Tocmai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a raporturilor comerciale și de reconstrucție a logicilor financiare în câmpurile muncii și ale întreprinderii, dar și într-un ansamblu de sfere de inserție socială în aparență rupte de domeniul economiei. În general, ele arată o transformare a modurilor de dominare (și deci de supunere, de legitimare, de contestare) atât în plan național, cât și la nivel mondial. Aceste procese, care înșiruie în combinații logice noi o serie de metafore extrase din spațiul propriu economiei, fac din aceasta un idiom major
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cărora li se consacrase cu naivitate. Acest fapt ar duce tocmai la împotmolirea în iluzia de simetrie vehiculată de acest tip de acțiune, adică posibilitatea efectivă a unei reciprocități a schimbului care ar aboli ca prin farmec raporturile simbolice de dominare la scară internațională. Pentru a măsura fenomenele care se dezvăluie prin intermediul acestei intervenții, trebuiau dimpotrivă avute în vedere cadrele în care aceasta ia naștere și se desfășoară și să se analizeze condițiile și implicațiile conjugării lor. Cel dintâi este câmpul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de ani cu orașul Saint-Louis și regiunea acestuia. Asociația se străduiește așadar, conform celor mai recente reformulări ideologice, să construiască o relație egalitară de schimb pentru a contracara capcanele din cadrul ajutorului pentru dezvoltare, care fac parte din evoluția raporturilor de dominare postcolonială, relația de asistență fiind ea însăși clar identificată ca parte integrantă a acesteia. Elaborarea unei noțiuni de "reciprocitate" a schimbului provine astfel dintr-o dorință de neutralizare a asimetriei intrinsece; ea nu face decât să o deturneze, trimițând-o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aparent absentă din acest schimb, pentru care nu reprezintă o finalitate imediată. Ea se prezintă însă ca referent major, dacă ne îndreptăm atenția asupra statutului conferit economicului și mutațiilor lui, asupra imaginarului produs sub forma unor operatori de unificare, de dominare și de marginalizare, de diferențiere și de diferenția lizare. Cercetătorul care ar izola o înlănțuire singulară de evenimente din procesele sociale mai globale pe care le alcătuiesc, care nu și-ar propune să examineze în același timp natura schimburilor materiale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]