774 matches
-
duble (brațele sunt încrucișate în față și fiecare mână prinde umărul opus). h) stresul producând o senzație de nervozitate, de disconfort, de tensiune, de îngrijorare datorită producerii hormonilor de creștere a tensiunii și a ritmului cardiac determină fie gesturi agresive, dominatoare, încordate, fie gesturi de resemnare, copleșire, oboseală etc. Componenta volitivă În interacțiunile sociale, remarcăm în primul rând cum gesturile oamenilor (spontane, naturale) sunt mai puțin sau deloc controlate față de cuvintele rostite (de cele mai multe ori, cenzurate). De asemenea, observăm faptul că
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nonverbali: • înfățișare și îmbrăcăminte: persoana aflată într-un post de conducere trădează poziția socială ocupată prin ținuta dreaptă, calitatea hainelor și accesoriilor pe care le poartă; • postură: stând în picioare, persoana care deține controlul indică acest avantaj prin poziția impunătoare, dominatoare, umerii drepți, mâinile în buzunare, piept bombat; • mimică: cel cu statut social inferior este primul care pleacă capul când salută și nu prelungește contactul vizual; • gestică: cu cât o persoană se află pe o treaptă mai înaltă cu atât gesturile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
frecventă a acestor gesturi, deoarece împungerea aerului cu degetul arătător reprezintă o variantă stilizată a amenințării cu săgeata/cuțitul 117. Profesorii, care prin intermediul acestui gest solicită elevii să răspundă sau îi avertizează, au un stil de comunicare agresiv (fiind considerați dominatori și autoritari). 6) Mișcări spațiale (spatial movements): gesturi care descriu relații spațiale sau arată dimensiunea prin deschiderea palmelor în lateral. De exemplu, profesorul poate gesticula cu mâna pentru a indica direcția în care trebuie să se deplaseze un grup de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unui personaj literar și vrea să creeze o atmosferă de poveste, gesturile mai ample sunt mai expresive și mai binevenite; • structura anatomo-fiziologică: articulația tibia-femur are o mobilitate redusă, comparativ cu articulația braț-trunchi; • genul: cercetările relevă faptul că gestualitatea masculină este dominatoare, centrifugă/de ocupare a teritoriului, iar gestualitatea feminină este reactivă, centripetă/de restrângere a teritoriului; prin urmare, gesturile ample sunt specifice bărbaților, iar gesturile restrânse sunt adoptate de femei; • stilul de predare: profesorul cu stilul de predare autoritar, din dorința
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
clasei, care pare să nu-l deranjeze; - vorbește și se mișcă mult în timpul lecției, perturbând climatul educațional; - este agitat, irascibil și zgomotos; - de cele mai multe ori, nu prevede consecințele comportamentului său perturbator; - se întoarce frecvent la colegii din spatele băncii sale; Elevul dominator - îi este greu să se supună cerințelor școlii; - vorbește cel mai mult într-un grup și este convins că are întotdeauna dreptate; - nu suportă criticile; - vrea să răspundă numai el la oră; - își impune punctul de vedere și este convins
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
s-au dovedit foarte relevante și instrumentele informale, de genul listelor de calități personale, pe care clientul le poate selecta, în funcție de propria percepție. Exercițiu : Selectați 10-15 calități care vă reprezintă și comentați asupra rezultatului. Calitățile personale Activ Adaptabil Grijuliu Provocator Dominator Plin de energie Întreprinzător Hotărât Intuitiv Original Stabil Relaxat Bun observator Răbdător Intelectual Calm Deștept Logic Muncitor Sensibil Egoist Persuasiv Creativ Decis Perceptiv Plăcut Liber Timid Serios Superficial Sofisticat De încredere Etc. Toate aceste instrumente au ca scop pe de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
azi. Dominarea este în mod necesar însoțită de o formă de legitimitate a cărei funcție este de a normaliza ceea ce există. Orice putere, orice avantaj trebuie justificat. Această legitimitate este doar o credință socială: cea care validează puterea deținută de dominator 129 sau, după cum spune Jaspers, legitimitatea este ca o formulă magică care, prin încredere, creează o ordine indispensabilă.130 Karl Jaspers remarcase faptul că temeiul legitimității este oricând îndoielnic, susceptibil de a fi obiectul criticii; astfel, dreptului ereditar i se
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
tipului de control centrat pe relații de parteneriat. Pentru Kenneth Moore (deși nu în mod exclusiv), calitățile personale ale profesorului joacă un rol semnificativ în stilul de conducere pe care îl preconizează. Un lider autoritar posedă următoarele caracteristici personale: impunător, dominator, aspru, înclinat spre critică, sever; liderul democratic are alt suport în planul caracteristicilor personale: stimulativ, cald, grijuliu, cinstit, amuzant, interesant. Profesorul înclinat spre stilul de conducere de tip laissez-faire este afectuos și permisiv. În același timp, Kenneth Moore mai notează
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
faceți liniște) și numai după aceea se pot comunica instrucțiunile (ordinele). Maniera de exprimare a instrucțiunilor este de asemenea importantă; în acest sens, profesorul trebuie să evite două extreme: pe de o parte, nu trebuie să fie prea aspru și dominator, iar pe de altă parte, el nu trebuie să fie nici prea timid și neconvingător. În primul caz, va induce teamă și retragere, iar în cel de-al doilea nu va obține ceea ce și-a propus. M. Marland 195 recomandă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
care ajustările ulterioare ar face-o cu totul improbabilă. Această tensiune particulară a prezenței exacte poate fi gestionată fertil doar în maniera inteligentă a unei reflexivități integratoare. Iar toate acestea sunt simptomele emergerii în existență a unui model de personalitate dominator, controlat, virtuoz al propriilor mecanisme cenzoriale. Omul este definit în plan filosofic și pornind de la statutul său ontic. De aceea este nevoie de profilul implicărilor sale existențiale pentru a decanta semnificații personale care să tindă către suprastructuri imuabile. Structura cristalizată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dacă vrei, ca cititor, să plonjezi într-o lume paralelă și acaparatoare, să te rupi complet, preț de peste șase sute de pagini, de rest. Nu sunt multe cărțile de acest fel în librării în acest moment, iar acest tip de lectură, dominator și cumva copilăresc, este unul destul de greu de obținut, pentru că de cele mai multe ori cărțile „nu te prind“. De vină ar fi, în primul rând, poziționarea cititorului contemporan în acest tip de viață agitată și hiperactivă, care nu prea mai permite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
și întotdeauna reușește exemplarul cel mai puternic care-i va supune pe cei mai slabi. Cu toate acestea întâietatea câștigată prin luptă nu durează fără contestații, pentru că vin cei din urmă, mai tineri și mai viguroși, situație în care foștii dominatori, deveniți vârstnici se retrag în solitudine și părăsesc societatea animală nesuportând dominația altora. Iată deci că instinctele chiar în forma lor pură, naturală, pot declanșa conflicte. Acestea pot fi accidentale, când sunt puse în pericol trebuințele de nutriție, relație și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dominație) este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din care rezidă, iar atunci când ajunge să aibă puterea deplină degenerează în despotism și tiranie. Aceste variante se regăsesc în toate formele de organizare socială, începând cu familia și terminând cu colectivitatea, indiferent de mărimea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Dincolo de cadrul familial alterarea acestui instinct ia aspectul de mândrie exagerată, orgoliu și dorință impetuoasă de supremație, cu consecințe nefaste în relațiile interpersonale. La nivelul societății lărgite sau națiunii, pătimașul caută cu ardoare orice oportunitate pentru a accede în poziții dominatoare, raliinduse unor grupuri de interese, clanuri sau partide politice (vezi realitățile lumii politice de astăzi). Atunci când acestea din urmă ajung să fie conduse de oameni călăuziți de patima de dominație, rivalitatea competitivă (care ar fi starea normală a disputei pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și chiar asasinate, aspecte ce astăzi fac deliciul nedisimulat al presei. Preluate de massmedia ele capătă rapid un aspect de generalizare cu efectul lor de dezorientare pentru mase și discreditare pentru cei în cauză. Pentru popoarele ce cad victime tendințelor dominatoare ale altor popoare sau imperii, rezultatul alterării instinctului de dominație este subjugarea totală, deznaționalizarea, interzicerea limbii materne, subminarea credințelor tradiționale și a drepturilor civile, aspecte ce poporul român le-a trăit din plin de-a lungul istoriei sale zbuciumate și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atât sub aspect social cât și sub aspectul funcției sale. Doar preoții catolici sunt mai aproape de modul de viață al apostolilor, dar și aici nu rareori ierarhii bisericii apusene, începând cu episcopii și uneori încheind cu Papa, au avut veleități dominatoare devenind prinți, regi (uneori chiar războinici), încălcând flagrant menirea lor și testamentul lui Hristos. Viciului de nutriție trebuie să i se opună cumpătarea, postul și rugăciunea, iar viciului de reproducere trebuie să i se opună castitatea și chiar renunțarea la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
afirmare a elevilor la realizarea a ceea ce au formulat ca așteptări, nevoi. EVALUĂRI ȘI AUTOEVALUĂRI Autoevaluați-vă nivelul motivației având în vedere piramida trebuințelor a lui Abraham Maslow. Alegeți din lista următoare, factorii ce vă influențează evident (puternic, care sunt dominatori) în activitatea profesională: a. salariul, b. relațiile personale la locul de muncă, c. condițiile de muncă și siguranța muncii, d. modalitățile de supervizare și control, e. politica generală a organizației, f. munca în sine, g. rezultatele obținute, h. recunoașterea meritată
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
1998). * Agresorii sexuali sunt diferiți față de ceilalți agresori? În ceea ce privește agresiunile sexuale, rolul factorilor individuali (personalitate, atitudini) este foarte important. Agresiunile sexuale sunt, cel mai probabil, manifestări ale unei predispoziții agresive generale extreme. Bărbații evaluați ca fiind mai agresivi și mai dominatori, manifestă o tendință crescută pentru agresiunile sexuale. Acești indivizi dezvoltă chiar anumite credințe cu privire la nevoia de a folosi forța în timpul relațiilor sexuale. Studiul experimental realizat de Malamuth (1988 citat de Malamuth, 1998) a demonstrat importanța identificării variabilelor legate de agresiunile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mamă fiică, frate soră mult mai mică; frate soră mult mai mare; profesor elev, profesor părinte, profesor director al instituției, coleg coleg etc.), cât și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor (vezi exemple de relații de tipul: locutor dominator interlocutor supus, locutor dominator interlocutor revoltat, locutor umil interlocutor dominator etc.). (c3) Variabilele de ordin cotextual trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mult mai mică; frate soră mult mai mare; profesor elev, profesor părinte, profesor director al instituției, coleg coleg etc.), cât și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor (vezi exemple de relații de tipul: locutor dominator interlocutor supus, locutor dominator interlocutor revoltat, locutor umil interlocutor dominator etc.). (c3) Variabilele de ordin cotextual trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat supra în planul principiilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mai mare; profesor elev, profesor părinte, profesor director al instituției, coleg coleg etc.), cât și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor (vezi exemple de relații de tipul: locutor dominator interlocutor supus, locutor dominator interlocutor revoltat, locutor umil interlocutor dominator etc.). (c3) Variabilele de ordin cotextual trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat supra în planul principiilor, finalităților și al funcțiilor comunicării interpersonale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să aducă omagiul său celui care a inspirat și îngrijit precedentul tratat - Profesorul Theodor Burghele. Nu am găsit în nici o altă scriere o caracterizare mai plastică a acestei mari personalități: „Profesorul Burghele rămâne unul dintre marii chirurgi ai țării noastre, dominator și vulcanic, diplomat sau agresiv, blând sau feroce, inegalabil ca îndemânare și emoție, care și-a trecut sub tăcere victoriile, lăsând să se creadă că a învățat mai mult din înfrângeri. Profesorul Burghele, a fost - la vremea lui - iubit sau
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
specifice membrilor săi, deci fără acceptarea inegalităților. În ciuda egalitarismului asumat, închisorile abundă în inegalități. Gestionarea lor oferă posibilitatea exercitării influențelor personale de către unii asupra altora. Eroilor le sînt atribuite o serie de trăsături specifice: inteligență, energie, încredere în sine, spirit dominator, motivația de a conduce, stabilitatea emoțională, onestitatea și nevoia de realizare. Ei întruchipează dorința de reducere a tensiunilor, de aplanare a conflictelor, de rezolvare a dezacordurilor și de menținere a moralului. În istoria imaginarului penitenciar, se regăsesc mai multe tipuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
polonez se întâmpla în gră dini ciudate, porți enorme și încăperi cu băi de vapori, în care evoluau femei goale. Toată acțiunea era transfor mată într-un ritual nebun între femei. Viorica Cortez avea și personalitatea, și feminitatea senzuală și dominatoare care sedu cea nu numai partenerii pe scenă, dar și spectatorii din sală. Perso najul participa la un ritualul suprarea list, în care se sa crificau tinerii pretendenți și se derulau amanții Marinei. Era îmbrăcată și machiată pe scenă. Marina
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ceea ce era deja fără să i se modifice finalitatea. Dimpotrivă, această raționalizare a produselor filantropiei eliberează activitatea productivă de un sector de gestiune ale cărui variații și inegalități de aprovizionare dăunează bunului mers al acesteia, după cum despovărează patronatul de imaginea dominatoare ce rezulta din modalitățile paternaliste de implantare. Nu e ca și cum statul ar fi luat inițiativa, responsabilitatea și deci politica dotărilor. Asigurând la termen raționalizarea și generalizarea lor, acesta nu făcea decât să confirme funcția de garant al bunei funcționări economice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]