5,649 matches
-
Acasa > Impact > Istorisire > V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAȘUL LUI DRACULA) Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1456 din 26 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În cele trei luni care se scurseseră de la apariția acelui vampir care le propusese un pact ciudat, cei doi boieri împreună cu căpitanii
V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357620_a_358949]
-
nu-i de joacă! Ăștia apar și dispar ca nălucile în noapte... - Să facem o ceată de vânători de vampiri! - propuse Conacu. - Aaaa!... Mi-a venit o idee! - zise Ciocoiu. După ce ne vedem interesul, o să mai împuținăm din „stăpâni”! - Tronul domnesc e la cheremul nostru! Papură - Vodă va juca după cum îi vom cânta, căci de nu, unde-i stau picioarele, îi va sta și capul! Dar iată că sosi noaptea întrunirii secrete. În locul și la ora stabilite, cei patru așteptau cu
V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357620_a_358949]
-
Se temeau ca în final Ursuz să nu pună mâna pe tron și pe bogățiile lor. Părea lucru necurat ca un cavaler al nopții, de dincolo de moarte, să sprijine niște muritori neputincioși în fața forțelor sale. Referință Bibliografică: V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAȘUL LUI DRACULA) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1456, Anul IV, 26 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
V. UZURPATORII TRONULUI DOMNESC (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357620_a_358949]
-
fermecate cresc, Își împletesc rădăcinile Grabindu-și înțelenirea... In noaptea magică de iunie La toate dă ocol iubirea! Scăldate-n lumină Unele spre altele se-nclină Le-aud cum șoptesc: -Mărita noasră Lună plină din misterul tău, din avutul tău domnesc te rugăm coboară peste noi jocul dansat în raza ta cu zestre ancestrală coboară harul, darul ne învrednicește cu puterea văzduhului să ne întărim să reușim să fim de folos culegătorului să putem schimba răul cu binele oftatul și plânsul
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
Cu luceferi și cu sori Că-i fac galbeni sunători Să-ți ia ochii, să te-mbete Și să-i pun la mândre-n plete Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Cu vin vechi și grâu domnesc Că-n somn poteri mă-ncolțesc Să mă fulgere sub lună Să nu mor de moarte bună. Referință Bibliografică: Dine, Costandine / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 537, Anul II, 20 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
DINE, COSTANDINE de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357665_a_358994]
-
îl conducea, a încurajat dezvoltarea culturii, a artelor, a arhitecturii, devenind ctitor a peste 44 de lăcașuri de cult, fiind întrecut doar de Neagoe Basarab (46), după cum ne informează cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetăți, fortificații de apărare, case domnești și a făcut importante donații unor lăcașe de cult din afara perimetrului național. A contribuit la emanciparea condițiilor de trai a supușilor săi, câștigând respectul și iubirea acestora. ------------------------- PREFAȚĂ Prof. Dr. Artur SILVESTRI: „VIZIUNEA RĂZEȘEASCĂ” Întocmit în urmă cu câțiva ani
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
aceștia laudativ, „Capela Sixtină a estului”[3]. În perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești bineconturate. Acestea sunt: - construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.) - construcții religioase (biserici , mânăstiri) - construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.) 3.1. Construcțiile de apărare Țara Moldovei a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al XIV-lea, prin închegarea unei comuniuni între diferitele grupări de aceeași etnie, stabilite în aceeași zonă geografică, unite prin legături de neam, limbă sau credință
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
ale creștinilor ortodocși autohtoni și bineînțeles importante obiective turistice. 3.3. Construcțiile rezidențiale În perioada dezvoltării arhitecturii ștefaniene, alături de construcțiile de apărare și cele religioase, un rol important l-au avut construcțiile rezidențiale. Acestea se compuneau din curți și palate domnești, reședințe nobiliare (atât cele aflate în cetățile-orașe cât și cele situate în mediul rural unde aceștia dețineau moșii), case domnești și egumenești construite în cadrul imprejmuirilor mânăstirești, conace și clădiri din perimetrul urban aparținând patriciatului orășenesc, conducătorilor militari și oștenilor de
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
de apărare și cele religioase, un rol important l-au avut construcțiile rezidențiale. Acestea se compuneau din curți și palate domnești, reședințe nobiliare (atât cele aflate în cetățile-orașe cât și cele situate în mediul rural unde aceștia dețineau moșii), case domnești și egumenești construite în cadrul imprejmuirilor mânăstirești, conace și clădiri din perimetrul urban aparținând patriciatului orășenesc, conducătorilor militari și oștenilor de frunte, dregătorilor și meseriașilor. Se știe, deasemenea, că în epoca ștefaniană în interiorul țării au fost refăcute și modernizate vechile curți
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
altele reconstruite, relocate sau modernizate parțial sau total. Cronicile vremii păstrează puține informații referitoare la aceste tipuri de construcții, datorită cărui fapt nu ne putem face o imagine întrutotul a felului cum arătau. Există totuși câteva mărturii, precum, vestitele case domnești ale lui Ștefan, de lângă biserica „Sfântul Gheorghe” din Hârlău, ruinele curții feudale de la Reușeni sau faimoasa cramă a domnitorului, de la Cotnari (loc unde acesta trăgea din când în când să închine un pahar de vin în cinstea victoriilor de pe câmpul
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
îl conducea, a încurajat dezvoltarea culturii, a artelor, a arhitecturii, devenind ctitor a peste 44 de lăcașuri de cult, fiind întrecut doar de Neagoe Basarab (46), după cum ne informează cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetăți, fortificații de apărare, case domnești și a făcut importante donații unor lăcașe de cult din afara perimetrului național. A contribuit la emanciparea condițiilor de trai ale supușilor săi, câștigând respectul și iubirea acestora.” O schimbare în arhitectura tradițională Cartea lui George Roca prezintă realizările arhitecturale ale
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
informații despre cultura vremii. Trebuie remarcat că „în perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești bineconturate. Acestea sunt: construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.), construcții religioase (biserici, mânăstiri), construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.)” Autorul arată că în timpul acestui voievod „dezvoltarea arhitecturii a luat un avânt extraordinar, datorită faptului că se cerea o schimbare în arhitectura tradițională care nu mai satisfăcea cerințele epocii.” În acest spirit, scriitorul înțelege și comentează pertinent inovațiile
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
ani de viață și am privit, cuprins de nostalgie, plutirea lină a câtorva bărci cu tineri pe oglinda lacului artificial al parcului... Ultimele zile, deosebit de aglomerate în activități profesionale, mi-au permis o „fugă” până la Ruginoasa pentru a vizita Palatul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza, construit în 1811 și aparținând, inițial, familiei Sturza. Atestată documentar într-un hrisov din anul 1596, localitatea este situată între orașele Târgu Frumos și Pașcani. Aici s-a născut, la 3 februarie 1898, Gheorghe I.
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
25, care evocă atât valoarea adevărată cât și limita tradiției sapiențiale, este vers. 32: „știe doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveți nevoie de ele”. Acest verset ne reamintește de cererea pâinii zilnice, adică „cea de toate zilele” din Rugăciunea Domnească „Tatăl nostru”. Doar cei ce se roagă pentru Împărăția eshatologică a lui Dumnezeu pot fi încrezători în providența Sa. Drept urmare, Ev. Mat. 6, 3 nu prezintă o imagine idilică. De aceea, Sf. Ap. Și Ev. Matei exprimă clar întâietatea eshatologiei prin
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
După ce am fost „vânduți” ne-am adus aminte că el a fost cel care a propus să ne adunăm seara în casa mătușii mele Aglaia, care locuia foarte central în București. Adică la Podul Izvor, în spatele Curții Domnești și Biserica Domnească, pe care comuniștii au data-o jos, s-au au distrus-o pe timpul lui Ceaușescu (1979-1989). De fapt după cutremurul din 1977 s-au distrus multe biserici și monumente istorice! Chiar eu am asistat când Leana lui Zăpăcitul a dat
LA BĂIEŢII DE LA MĂNĂSTIREA SECU... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358844_a_360173]
-
au distrus-o pe timpul lui Ceaușescu (1979-1989). De fapt după cutremurul din 1977 s-au distrus multe biserici și monumente istorice! Chiar eu am asistat când Leana lui Zăpăcitul a dat ordin unui macaragiu să dea cu biloiul în Biserica Domnească de lângă berăria Dunărea. De ce?! R.E.L:L-ați bănuit vreodată pe acel Heroiu? Știu că scrieți despre anii aceia și mi-ați spus că veți mărturisi totul. Mihai Ionescu: De fapt nu l-am bănuit niciodată pe Emil Heroiu de
LA BĂIEŢII DE LA MĂNĂSTIREA SECU... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358844_a_360173]
-
de necaz, Totuși multe fapte ai săvârșit cu brațul viteaz! HASDRUBAL Iubite rege mare! Muriom cu speranța Că aici va continua viața. Peste sute de ani, chiar mii Dacia de-apururi va fi. ( bea. Se aude larmă de bătăi în poarta domnească.). I-iul FRUNTAȘ DE OASTE Și eu! II-lea FRUNTAȘ DE OASTE Și ei! DECEBAL Beți fiecare. Să nu vă fie greu. ( Din nou se aud bătăi și mai puternice în poartă.). OLACUL Mărite! Și eu! DECEBAL Duras, Baldobal, Hasdrubal, așa
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
46 E o altă viață dincolo fericită, De dureri ferită. ( Bătăi tot mai puternice se aud. Zgomot, larmă, strigăte.). Ionuț te las în grija tatălui tău, Să nu cunoști în viață ce este rău. ( Bea. Se aude spărgându-se poarta domnească. Tropot și pași, iureș pe scări, se aud năvălind înăuntru.). DECEBAL ( Așezându-se pe scaunul domnesc. ). Troznește stejarul, se clatină pleșuvul munte. Dragă spadă! Ai cunoscut bătăli crunte, Atâția dușmani a străpuns al tău fier. Nevrelnic, prin tine, pe tronu-mi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Zgomot, larmă, strigăte.). Ionuț te las în grija tatălui tău, Să nu cunoști în viață ce este rău. ( Bea. Se aude spărgându-se poarta domnească. Tropot și pași, iureș pe scări, se aud năvălind înăuntru.). DECEBAL ( Așezându-se pe scaunul domnesc. ). Troznește stejarul, se clatină pleșuvul munte. Dragă spadă! Ai cunoscut bătăli crunte, Atâția dușmani a străpuns al tău fier. Nevrelnic, prin tine, pe tronu-mi să pier! Își împlântă saba în piept. Cu ultima sforțare o scoate și o așează lângă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Ai cunoscut bătăli crunte, Atâția dușmani a străpuns al tău fier. Nevrelnic, prin tine, pe tronu-mi să pier! Își împlântă saba în piept. Cu ultima sforțare o scoate și o așează lângă el. În poziția inițială pare viu pe scaunul domnesc. Liciniu și Ionuț îngenunche. Așa îi găsește Traian.). Scena 8. ( Intră oșteni romani, căpetenii în frunte cu împăratul Traian. TRAIAN ( Privind la întreaga scenă. Licinius văzându-l se ridică. Ținând copilul de mână se înclină. ). Ooo! Acum de-abia înțeleg
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
pădure. De grai, de port și strachina de lut De lingura de lemn stăpână, Tânjesc la moștenirea ce-am avut La coasa grea ce o țineam în mână. Mă sting încet de dorul de ogradă Posacul scrânciob sub un măr domnesc, Sub verdele de iarbă sau zăpadă Își plânge lemnele ce-i putrezesc. Mi-e dor de tihna ce-o purtam cu mine Atunci când vântu-n frunze ascultam, Gâlcevi de păsări slobode și-albine Și ia înflorată ce-o purtam. Miros de
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
de o jumătate de veac, Domnul Firescu Alaxandru a fost, cu pălăria sa de rabin, cu umerii aplecați sub jugul literelor, cu sfiala și blândețea unui călugăr, un copist al sufletelor, un grămătic al cuvântului scris, și vorbit, la Cancelaria Domnească a Artei. Un elegant și rafinat critic de istorie și artă, care se ascundea, cu modestie, sub o puzderie de pseudonime, în paginile publicațiilor. Câtor ucenici ai Cuvântului nu le-a aurit leagănele! Câtor torțe ale Muzelor nu le-a
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
Baia Mare, 1995; Crâmpeie de propovăduire din amvonul Rohiei, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 1996; Meditații duhovnicești, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 2002; Viașa și Acatistul Sfanțului Serafim de Sarov, Baia Mare, 2004; Rugăciunea domneasca Tatăl nostru - tâlcuire, Editura Proema, Baia Mare, 2007. Totodată, a publicat multe predici și omilii, în revistele teologice. Fiind un stareț gospodar și jertfelnic, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Serafim Mân s-a preocupat mereu de îmbunătățirea stării patrimoniale și materiale a mănăstirii. Dintre
IN MEMORIAM: SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA [Corola-blog/BlogPost/359340_a_360669]
-
-l numim), pe care Profesorul Ion Chivu o definea iarăși și iarăși cu fiece oră de literatură în parte. La fel ca între zidurile unui lăcaș monahal străvechi, unde se străduiește din răsputeri raza solară ca să pătrundă timid printre vitraliile domnești seculare înfipte în piatra rece și grea de sens a istoriei, și în mijlocul unei mulțimi de inimi încremenite definitiv în cele 3000 de bătăi ale ceasului unei singure ore, dascălul nostru îi săvârșea inimitabil oricărui text literar abordat o de
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
de la Decebal sfânt, O caldă și frumoasă țară, Ce trăiește peste gândul de gand. Și Ștefan a fost și Mihaiul Viteaz, Iar Cuza se arătă cu slova. Din gândul răsărit și treaz Se unește în trup cu Moldova. Din osul Domnesc, Europa, Ne dă un Rege ce unește-n alin Cu spirit, cu sabia și vorba, Transilvania un tot că destin. Să nu risipim o istorie Și viețile bravilor, bravi. Nici morții încarcați de glorie, Pentru supusul mâine. Azi. Referință Bibliografica
ROMANIA de PETRU JIPA în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359447_a_360776]