14,485 matches
-
mi-a pus mai mult picant decât am cerut, i-am zis că am probleme de sănătate și că nu pot mânca așa picant și mi-a raspuns foarte urât doamna "șefa"... mi s-au adresat următoarele cuvinte "DACĂ AM DRACI ȘI NU SUPORT GUSTUL PICANT, CA DUMNEAEI NU ARE PIPETA SĂ MĂ SERVEASCĂ". I-am răspuns că nu este un limbaj adecvat cu clienții și că ar trebui sa imi restituie banii pentru că nu îmi convine că este foarte picanta
Doctoriță, batjocorită în Cluj: Mi-au spus că vin de pe centură by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21808_a_23133]
-
vrut să comenteze candidaturea lui Udrea, pentru că partidele componente ale ACL au propriul parcurs electoral și propriul candidat, Klaus Iohannis, însă în ceea ce îl privește pe Boc consideră că "să fii în căruță și colo și dincolo, parcă dă ca dracu". Și Christian Gigi Chiru, președintele organizației județene Constanța a Partidului Democrat Liberal și secretar executiv al regiunii sud-est, i-a solicitat lui Emil Boc să își depună demisia de onoare din partid.
Dorin Florea (PDL) îi cere demiia lui Emil Boc by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/22178_a_23503]
-
Grid Modorcea, ,,Geist , cum e cotat? Mie mi se pare că un gard de la Hobița e mai expresiv decît bețele lui", Antonovici face un pas înapoi, apoi atacă insidios pe la spate: Nu mă bag deloc, răspunde el. Dă-l la dracu'! El a fost de multe ori la mine. Nu vreau să intru în conflict cu el. Evreii sunt puternici. Sunt mai puternici decît românii, decît americanii. Sunt uniți teribil". Din punctul de vedere Modorcea-Antonovici, lucrurile se prezintă cît se poate
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
-ul. N-o fi ea, povestirea, tocmai cu "noua revoluție agrară", dar se petrece pe tarlale, prin păduri, la țară, oricum. Așa a putut apărea Spovedania. Mai nou, aflu că O.Z.N.-ul a fost tradusă în Franța și Polonia. Al dracului tov. Dulea, a fost bun și el la ceva!...") Nuvela care l-a intrigat atât pe Mihai Dulea, departe de a avea un subiect preoțesc, are unul... omenesc, ca aproape întreaga proză a lui Ioan Groșan. Protagonistul narațiunii este, într-
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
nr. 4, 27 ian. 1977), că: "Sîntem la ora cînd ne putem manifesta plenar, fără teama, altădată prezentă, că vorbele noastre nu și-ar găsi ecou". Iată modul în care poate să mintă un intelectual: Nu putem afirma plenar...". Pe dracu'". Despre arivismul lui D.R. Popescu: "D.R. se amăgește să creadă că niște biete interviuri, niște documente inedite ori simpla prezență în revistă a unor nume consacrate rezolvă problemele de calitate, de organicitate și de orientare ale publicației. Fals. O revistă
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
prins ceva culoare. Drept răspuns, domnul Fotiade puse ligheanul jos și se lăsă în față, ghemuindu-se. Acarul veni lângă șezlong și-și puse palmele pe umerii rotunzi ai celuilalt. - Au, făcu domnul Fotiade. - Vedeți? V-am spus eu. - Al dracului soare... nu mi-am dat seama... gâfâi domnul Fotiade." Fotiade îi vorbește la un moment dat lui Simion despre un misterios tren de noapte, cu ușile închise, fără pasageri vizibili la geamuri și care lasă în urmă un miros de
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
Așa cum refuză, la fel de vehement, de data aceasta din spirit caritabil și din convingeri ecologiste, să mai păstreze in situ fiarele mumificate și oțelurile de cea mai bună calitate, aruncîndu-le și pe ele, pe bani mulți și frumoși, tocmai la mama dracului, pe undeva, prin Suedia.
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
-sa i-a spus că dacă vine "iechipa aia" să-i bată. Că să nu tușească acolo, să se dea de gol, ca prostu'. Să tacă acolo și să aștepte. Pînă îi vine lui bine, poate mai pleacă dîn ei dracului! Echipa (de control?) a intrat în curte și, ca să nu treacă prin noroi, a luat-o pe lîngă șopron unde se află tocitoarea. Unul a bătut cu piciorul în cadă, să se curețe de noroi, nu de alta. Ăl dinăuntru
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
a doua zi, - mai zice - ies io în poartă și văd iar băltoaca, și crescuse, uite-atîtaaa... Mă uit eu, așa, în ea,... Cînd, ce să vezi, văd un pește, uite p-atît! Peștele zice: Nea, Ioane, am venit! - Mai dă-te dracului! - face acela pe care-l cheamă Pingiclică - mai dă-te și tu dracului cu palavrele tăle... Toți dădeau din dește. Nu înțelegeam ce-nseamnă asta la ei. Era un limbaj pe care nu izbuteam să-l dezleg. Și, în momentul
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
și crescuse, uite-atîtaaa... Mă uit eu, așa, în ea,... Cînd, ce să vezi, văd un pește, uite p-atît! Peștele zice: Nea, Ioane, am venit! - Mai dă-te dracului! - face acela pe care-l cheamă Pingiclică - mai dă-te și tu dracului cu palavrele tăle... Toți dădeau din dește. Nu înțelegeam ce-nseamnă asta la ei. Era un limbaj pe care nu izbuteam să-l dezleg. Și, în momentul acela, se apropie de ei învățătorul pe care-l chema Tache și căruia
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
acest proiect nu s-a înfăptuit, probabil tot din cauza reticențelor lui Eminescu. Deși o asigura în scrisori (ca într-una din 26 martie 1882) că vor locui în București împreună, "ș-apoi nu ne va mai despărți nici Dumnezeu, nici Dracu". Dar a fost acesta, un deziderat niciodată împlinit. Încît, la sfîrșitul anului 1882, Veronica întrerupe, din nou mînioasă, relațiile amoroase cu poetul, cele două scrisori ale sale de la începutul lui 1883 avînd un caracter protocolar. Îl mai iubea Veronica pe
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
narativă. Crizele sentimentale devin pretext al discursului introspectiv adolescentin: "Ooof, ce situație tîmpită! Mă rog, poate cu Ina era ceva, dar nu era momentu' acum, nenică! Înseamnă că îmi dăduse oracolul așa, să se afle-n treabă. Adică dă-l dracu' de oracol, dar bricheta aia chiar nu mai pricep de ce mi-a dat-o, să mor io!... Adică nu că Hari era tîmpită, dar de la ea nu știai niciodată la ce să te aștepți; Ina n-ar fi făcut niciodată
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]
-
pînă la satiră e scurt. Aceasta ia naștere, ca să zicem așa, în suc propriu, doar prin simplul mecanism al aglutinărilor degajat-sarcastice: "De o bună bucată de vreme, pe aici, prin mult iubita noastră patrie, lucrurile se cam duc (cu exactitate) dracului, în același climat de bună-dispoziție și ospitalitate - tradiționale, de altfel. De o (bună) bucată de vreme, pe aici, prin republica noastră minieră, luminița de la capătul tunelului aduce tot mai mult cu o eclipsă, pruncii au prins a scînci în pîntecele
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
plătit: "Să-i spui lu' Partidu' că e prost!" Așa zicea și mamaie și deci așa era adevărat... Cînd am fost întrebați ce litere din alfabet știm (în clasă - n.n.), în loc de A.B.C. am spus rapid K.G.B.... "Mai lasă măi dracu' de radio că aude ăsta micu și spune pe-afară" (vorba mamei către tată - n.n.)". Constantin Ciprian Pața, de 17 ani, din Vatra Dornei, istorisește o scenă înduioșătoare și totodată teribilă în neomenia ei: Puștiul ședea într-un picior în mijlocul
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
gardă, eu soldat Nicolae al lui Cristea din Olari județul Prahova. Și a trecut o fată, și am întrebat-o că unde se duce și mi-a zis că la gară, și i-am făcut cu ochiul, și ea a dracului a început să rîză..." * Altădată, la Șosea, într-un restaurant fără clienți, Nichita se ridicase de la masă cu o carte în mînă îndoită și citi din ea fără să ne spună de cine este, doar agitîndu-și larg brațele teatral și
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
doi țărani ruși, care stăteau în ușa cîrciumii de peste drum de han, făcură cîteva observații, privind de altfel mai mult trăsura decît pe cel ce se afla în ea. " Ia te uită, zise unul, la roata aia... Ce zici"... Era Dracul. Era Demonul. Era Cicikov, și cu el, Gogol!... Ei, - terminase Nichita bătînd în carte cu dosul palmei. Asta da, proză! Nu să-mi vii mie cu... (Nichita, prozatorul)
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
făcute gustului public, deși, prin unele poezii de acest fel (de exemplu Acceleratul) a pătruns în manualele școlare încă în 1930. Sau cunoscuta Cioara: "Cu alura interlopă/ Ca un muzician în frac,/ Curioasă ca un popă/ Și smolită ca un drac,/ Demnă ca un om celebru;/ Mistică și fără chef/ Ca un basorelief/ De pe un monument funebru". Și, tot așa, în nu mai puțin de 22 (douăzeci și două) de strofe, sfîrșind prin a obosi prin monotonia acelorași efecte. Dl. Grăsoiu
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
pentru nimic în lume la mîntuitoarea hoinăreală pe străzile reci, sub lună, în aerul ca-n Cîntarea Cîntărilor, înmiresmat cu smirnă și cu fel de fel de prafuri aromate. Noi, cearcănul zurbagiu al lunii. Somnul? Succedaneul morții? Să-l ia dracu'! Pe Vovidenie, Șaraga se cațără într-un mălin și ne aruncă ramuri în floare, buchetul se mărește, otrăvitor, captează lumină, luminează el însuși. Pentru cine flori? Pentru nimeni. Cucuvele, speriate de trecerea noastră hulpavă, țipă și-și schimbă un horn
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
cazul s-o tăiem și noi" a/ zis Boieru' și a lovit cu halba tăblia/ mesei.// începuse să plouă pe terasă cădeau/ Frunzele ca-n mijlocul toamnei// "am început să urăsc și/ praful de pe frunze" a zis Jean/ plini de draci ne-am ridicat de la masă.// "Ploaia asta poa' să țin-o/ săptămînă" a zis Serpente./ Dacă ține-o săptămînă/ mă car." (Ultimii pionieri ai Estului) Lucrul de care fug ultimii pionieri este o devitalizare excesivă, o cumplită lipsă de entuziasm
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
-ne în cercuri roșii/ De cum se-nseară între oameni/ Și pînă vor cînta cucoșii/ Doar la mătușa tutungioaica/ Să ne trimiți șuvoi de ploaie/ Să-i crească ochii cît gutuia/ Și pulpele să i se-nmoaie/ Tutunul să i-l sugă dracii/ Să nu-i rămînă decît pipa/ Ori fă-o înger de hîrtie/ Să i se rupă-ncet aripa" (Hoțul de coarde). Contrapunctic, urmează imaginea tandreții obosite, somnoroase, ca o retragere a autoarei în culcușul său sufletesc: " Voi dormi supravegheat/ Ca
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
multe filme care spun povestea mafiei. Mai mult decît "deconspirarea" mafiei, am vrut să activăm altă funcție a poveștii: aceea de a declanșa în spectator reflecția cu privire la compromis. E ceea ce am trăit cu toții. Românul are zicala "Fă-te frate cu dracul pînă treci puntea". Dar acest "trecut puntea" nu există. E o iluzie. Nu "treci puntea", în sensul că nu ajungi pe malul celălalt, nu ajungi în siguranță pe pămînt stabil, rămîi suspendat. Pactul cu diavolul" te suspendă, nu mai există
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
autentică. Caietul se termină cu o sugestivă victorie: "Păunița-Cornelia îmi soarbe lacrimile, mă încalecă, se înfige unde trebuie, se mișcă încet, se culcă peste mine, și adorm ca în copilărie, cînd zăceam bolnav și deliram, cu gripă sau oreion, sau dracu' știe ce boală..." Al doilea capitol este scrisoarea unei mame disperate către o prietenă. Îi povestește cum Lia, fata ei, "trăiește" cu propriul său tată. Acesta revine în viața lor după o lungă absență și femeia, trecută de patruzeci de
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
de manierisme, să se purifice. L-a prețuit foarte tare pe actor, pe acela profesionist, împătimit de teatru. Știa cum să-l provoace și să-l acopere, în același timp, cu tandrețe. "Rutina urîțește, schelălăie, se strîmbă, face ca toți dracii în forme acute. În forme ascunse e mai periculoasă, căci ea pătrunde și în cel ce a venit să vadă, să simtă arta. Ea poate să pătrundă, să înceapă să placă, să-i atragă la manierism pe spectatorii candizi. Maniera
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
ale mamei amenință integritatea fiicei ' dar nimănui nu i se mai crapă capul pentru că 'mămica a zis așa că nu putea oricum să-i omoare pă toți, pînă la urmă și-ar face o reputație cam ciudată, atunci l-a dat dracului afară, s-a lipsit de gagiu' ei din cauza mea. Nu-i bine așa? Nu-i o mamă bună?'. Zazie a învățat din asta că orice bărbat de o anumită vîrstă este un agresor potențial de care trebuie să te ferești
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
foarte îndoielnic manifestate în publicistica românească, de tratare a dramelor umane în cheie nonșalantă, ironică și minimalizatoare. Din păcate, DEX-ul nu conține nici o referire la respectivul uz metaforic al cuvîntului salbă (e înregistrată totuși, cu valori opuse, expresia salba dracului). în DLR (tomul X, partea 1, 1986) se găsesc, în schimb, destule dovezi ale clișeizării termenului: de la scriitorii secolului al XIX-lea - "cea întîi verigă a acestei prețioase salbe de bucăți teatrale" (C. Negruzzi), "o frumoasă salbă de versuri armonioase
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]