783 matches
-
constituie relieful major al hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul Acer, Tiblessi și Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor. Dealurile flanchează cursul principalelor văi colectoare. Neîntrerupt, șirul lor este fragmentat de văi debitoare, în general scurte, care drenează apele pluviale și izvoarele de pe clinurile lor. Luncile sunt înguste, gresiile dure pe care le traversează împiedicând generarea unor profile evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu panta abruptă. Rar există și treceri lente. Rețeaua hidrografica
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
constituie relieful major al hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul, Acer, Tiblessi Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor. Dealurile flanchează cursul principalelor vai colectoare. Apare neîntrerupt, șirul lor este fragmentat de vai debitoare, în general scurte, care drenează apele pluviale și izvoarele de pe clinurile lor. Luncile sunt înguste, gresiile dure pe care le traversează împiedicând generarea unor profile evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu pantă abruptă, rar existând și treceri lente. Unele vai
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă. Distanța față de cel mai apropiat oraș, Rupea
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
Verde este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Bordei Verde (reședința), Constantin Gabrielescu, Filiu și Lișcoteanca. Comuna este situată în centrul județului Brăila, la circa 40 km vest de Brăila, într-o regiune de câmpie, fiind drenată la limita sudică de râul Călmățui. Situată în zona centrală a Bărăganului brăilean, comuna este continuatoarea istorică a două foste comune care au existat de-a lungul istoriei pe teritoriul său actual: Bordeiul Verde și Filiu. Numele comunei provine de la
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Solona "(Szalonnapatak)", Teștioara "(Kőszénbányatelep)", Tihău "(Tihó)" și Turbuța "(Turbóca)". Satul Surduc ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna - Gârbou, Depresiunea Almaș - Agrij și Culmea Prisnelului. Întreaga comună este drenată, în partea de vest și nord-vest, de râul Someș și pârâuri ce izvorăsc din acesta ("Valea Gârboului", "Valea Solonei", "Valea Almașului", "Valea Teștioarei", "Valea Cristolțelului" ș.a.). Din punct de vedere al numărului de locuitori, satul Surduc, împreună cu satele adiacente, se
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
Distanța în linie dreaptă între aceste puncte este de 13 km. Teritoriul comunei Viișoara este situat la contactul Câmpiei Boianului cu terasa a VI-a Greaca a Dunării, la vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia. În lucrările mai vechi câmpia drenată de râul Călmățui în sectorul său sudic este socotită partea vestică a câmpiei Burnazului (Ghe. Vâlsan, Câmpia Română, 1915), datorită asemănării cu aceasta și anume: existența văilor adânci și meandrate, a microreliefului cu crovuri și găvane dar și a solurilor
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanta de gresii, nisipuri și argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Șiretului. Spre râul Suceava, pantă este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
și uscat, foarte violent). Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Breasta este relativ săracă. În afara râului Jiu, care doar mărginește teritoriul comunei spre est, este reprezentată de râul Raznic, care își adună apele din zona limitrofă a județelor Mehedinți și Dolj, drenează valea de la Busu-Grecești-Raznic-Breasta și se varsă în Jiu la ”Biserica părăsită”, sub dealul Nicodin. Pe partea dreaptă primește pâraiele Brabova, cu Urdinița și Merețel de pe valea Gogoșu-Sopot. Debitul este în general redus, dar, în timpul ploilor abundente și în perioada topirii
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
cu Urdinița și Merețel de pe valea Gogoșu-Sopot. Debitul este în general redus, dar, în timpul ploilor abundente și în perioada topirii zăpezii, se înregistrează debite ridicate care pot produce inundații în părțile joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul Brestuica drenează valea Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma ploilor se formează torenți ce îi sporesc debitul fără însă a prezenta pericol pentru culturi sau gospodării
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
izvorăște din lacul glaciar Capra, aflat sub vârful Vânătarea lui Buteanu. În aval de confluența pârâului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor și până în zona municipiului Pitești, râul Argeș are o direcție de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munților Făgăraș, străbate apoi Muscelele Argeșului și Dealurile Argeșului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
î.Hr. Primele mori de vânt din Europa au fost construite în sec al 12-lea în nordul Franței și în sudul Angliei, ele s-au răspândit apoi în Belgia, Germania și Danemarca. În Olanda ele au fost folosite pentru a drena (asana) zonele mlăștinoase pentru a le face locuibile de către Jan Leegwater și inginerii danezi care i-au urmat. Morile de vânt europene erau folosite atât la măcinarea grăunțelor cât și la tăierea buștenilor, mărunțirea tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
mai mare de 100 km². Cele două ape curgătoare mari ale Canadei sunt Râul Sfântul Laurențiu, care are bazinul hidrografic în zona Marilor Lacuri și se varsă în Golful Sfântul Laurențiu, și Fluviul Mackenzie, care se varsă în Oceanul Arctic și drenează o mare parte din nord-vestul Canadei. În timp ce Râul Sfântul Laurențiu este cel mai mare râu din Canada din punctul de vedere al volumului de apă la gura de vărsare, Fluviul Mackenzie are cel mai lung curs de apă curgătoare. Prin
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
fiind astfel unul din cele mai lungi fluvii din lume. În America de Nord, Râul Sfântul Laurențiu și Fluviul Mackenzie sunt clasate pe locurile doi și trei din punctul de vedere al volumului de apă la gura de vărsare. „Bazinul hidrografic atlantic” drenează toate provinciile atlantice (o parte din granița dintre Quebec și Labrador este situată pe diviziunea continentală atlantică), cea mai mare parte din Quebec și părți mari din sudul provinciei Ontario. Este drenat de Râul Sfântul Laurențiu și de afluenții acestuia
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
apă la gura de vărsare. „Bazinul hidrografic atlantic” drenează toate provinciile atlantice (o parte din granița dintre Quebec și Labrador este situată pe diviziunea continentală atlantică), cea mai mare parte din Quebec și părți mari din sudul provinciei Ontario. Este drenat de Râul Sfântul Laurențiu și de afluenții acestuia, cei mai importanți fiind Râul Saguenay, Râul Manicouagan și Râul Ottawa. Marile Lacuri și Lacul Nipigon sunt, de asemenea, drenate de Râul Sfântul Laurențiu. Râul Churcill și Râul Saint John sunt alte
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
mare parte din Quebec și părți mari din sudul provinciei Ontario. Este drenat de Râul Sfântul Laurențiu și de afluenții acestuia, cei mai importanți fiind Râul Saguenay, Râul Manicouagan și Râul Ottawa. Marile Lacuri și Lacul Nipigon sunt, de asemenea, drenate de Râul Sfântul Laurențiu. Râul Churcill și Râul Saint John sunt alte elemente importante ale bazinului hidrografic atlantic. „Bazinul hidrografic al Golfului Hudson” drenează mai mult de o treime din teritoriul canadian. Acoperă provincia Manitoba, nordul provinciilor Ontario și Quebec
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
fiind Râul Saguenay, Râul Manicouagan și Râul Ottawa. Marile Lacuri și Lacul Nipigon sunt, de asemenea, drenate de Râul Sfântul Laurențiu. Râul Churcill și Râul Saint John sunt alte elemente importante ale bazinului hidrografic atlantic. „Bazinul hidrografic al Golfului Hudson” drenează mai mult de o treime din teritoriul canadian. Acoperă provincia Manitoba, nordul provinciilor Ontario și Quebec, cea mai mare parte din provincia Saskatchewan, sudul provinciei Alberta, sud-vestul teritoriului Nunavut și jumătatea sudică a Insulei Baffin. Acest bazin este foarte important
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
iar râurile sale sunt folosite pentru producerea energiei electrice. Elementele importante sunt: Râul Yukon, Râul Columbia, Râul Fraser. Părțile nordice ale provinciilor Alberta, Manitoba, Columbia Britanică și cea mai mare parte a teritoriilor de nord-vest și a teritoriului Nunavut sunt drenate de „bazinul Arctic”. Acest bazin nu prea a fost folosit pentru producerea energiei electrice, cu excepția Fluviului Mackenzie. Râul Peace, Râul Athabasca, Râul Liard ca și Lacul Great Bear și Lacul Great Slave sunt elementele importante ale bazinului hidrografic Arctic. Fiecare
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
Mackenzie. Râul Peace, Râul Athabasca, Râul Liard ca și Lacul Great Bear și Lacul Great Slave sunt elementele importante ale bazinului hidrografic Arctic. Fiecare dintre aceste elemente, într-un fel sau altul, are o legătură cu Fluviul Mackenzie, care astfel drenează cea mai mare parte a bazinului hidrografic Arctic. Cel mai sudic punct al provinciei Alberta este drenată spre Golful Mexic prin intermediul Râului Milk și a afluenților acestuia. Râul Milk își are obârșia în Munții Stâncoși din Montana, curge spre Alberta
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
elementele importante ale bazinului hidrografic Arctic. Fiecare dintre aceste elemente, într-un fel sau altul, are o legătură cu Fluviul Mackenzie, care astfel drenează cea mai mare parte a bazinului hidrografic Arctic. Cel mai sudic punct al provinciei Alberta este drenată spre Golful Mexic prin intermediul Râului Milk și a afluenților acestuia. Râul Milk își are obârșia în Munții Stâncoși din Montana, curge spre Alberta, apoi se întoarce în Statele Unite, unde se varsă în Fluviul Missouri. O mică parte din sud-vestul provinciei
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
Mexic prin intermediul Râului Milk și a afluenților acestuia. Râul Milk își are obârșia în Munții Stâncoși din Montana, curge spre Alberta, apoi se întoarce în Statele Unite, unde se varsă în Fluviul Missouri. O mică parte din sud-vestul provinciei Saskatchewan este drenată de Râul Battle Creek care se varsă în Râul Milk. Canada a întocmit un Plan de acțiune privind biodiversitatea ca răspuns la acordul internațional din 1992; planul urmărește conservarea speciilor aflate în pericol și anumite habitate. Cele mai importante biomuri
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
Suceava - Cacica - Gura Humorului, care are stații atât în Todirești (Halta Todirești), cât și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
marginea de sud a Podișului Transilvaniei, la limita sud-estică a Podișului Secașului formând o zonă geografică distinctă cunoscută sub numele de Depresiunea Apold-Miercurea de la poalele Munților Cibinului și străbătută de pârâul Secaș. Această zonă deluroasă situată în vestul județului este drenată de râul Secaș, fiind cunoscută prin viile și livezile sale. Comuna Apoldu de Jos are în componență localitățile: Apoldu de Jos - reședința comunei Sîngătin - situată la 7 km de Apoldu de Jos Suprafața comunei: 4883 ha Poziția în teren a
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
două apeducte: Aqua Claudia, de 69 de km, și Anio Novus, de 87 km. A înfruntat problema aprovizionării cu grâne și furia mulțimii înfometate în for, fiind salvat de garda imperială. A inițiat două prociecte uriașe de inginerie civilă: a drenat lacul Fucine pentru a obține mai mult pământ arabil, a oferit de muncă la 30 000 de bărbați, timp de 11 ani și a construit un nou port cu apă adâncă, Portus, la gură de vărsare a Tibrului, lângă Ostia
Claudius () [Corola-website/Science/299856_a_301185]