1,129 matches
-
realizate cu aceași bază tehnico-materială și cu același personal, evidențiază faptul că și În această stațiune sunt destule lucruri ce Își așteaptă rezolvarea. Pornind de la profilul stațiunii Sinaia, de la formele de turism ce se practică aici (odihnă, sporturi de iarnă, drumeția montană și tratament balnear În mai mică măsură) trebuie organizată Întreaga problematică ce face obiectul activității turistice. De pildă, luînd În considerare elementele de mai sus se ajunge cu ușurință la structurarea tipurilor de construcții admise și a locurilor de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și cu profil de tratament, de ce să adunăm În același loc două categorii de turiști total diferite, cu scopuri și preocupări diferite? În timp ce turiștii sosiți la tratament doresc liniște și odihnă, cei veniți pentru sporturi de iarnă, odihnă, drumeție, solicită dimpotrivă, animația, spațiile largi, mai zgomotoase etc. Nici chiar dacă am analiza dorința proprietarilor de baze de cazare, masă și agrement de ridicare a gradului de ocupare a capacității de cazare etc. nu putem fi Întrutotul de acord cu aceste
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mijloace, care să atragă și să contribuie la petrecerea plăcută a timpului. Agrementul trebuie să fie preocuparea principală a amfitrionilor din turism și aceasta nu numai pentru programul de pînă la orele 17 cînd turiștii stau pe pîrtii sau În drumeție, ci În special după această oră, pentru că altfel aceștia se plictisesc repede și efectele unei astfel de stări le anticipăm. Motivația prin care turiștii pot petrece foarte bine la restaurant nu este valabilă, pentru că sunt multe situații, cînd unii din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cabanierii se ocupă În principal de latura comercială a funcției și cu mult mai puțin de ceea ce se Întîmplă În jurul lor. Ar fi de preferat ca și actualii cabanieri să fie ca cei de altădată - din perioada de pionierat a drumeției montane care să te primească și să te Îmbie, să cunoști Împrejurimile? ÎN LOC DE CONCLUZII Lucrarea de față, prin conținutul și formulările sale, are atît un conținut teoretic, cît și unul metodologico - aplicativ. Caracterul teoretic este redat și de faptul că
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu obiele de pănură albă legate până peste glezne cu sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de farmec acestor drumeții. Sunau zurgălăii și zburau săniile pe Dealul Armanului, pe Părăul Gălăuțașului, prin Preluca și prin Zăpode pe drumul spre biserică. Crăciunul era o Sărbătoare a bucuriei. Paștele venea ca Întotdeauna primăvara când muncile câmpului erau deja Începute. După un post
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; Șt. Popescu, Critice, București, 1947, 61-64; Mihail Dolgan, Creația lui Liviu Deleanu în școală, Chișinău, 1983; Eliza Botezatu, Liviu Deleanu: formulă poetică și expresivitate, RLSL, 1991, 2; Liviu Deleanu, DCS, 89-90; Baca Deleanu, Drumețiile noastre, Chișinău, 1992; Mihail Dolgan, Virtuțile estetice ale „stilului clasic”, LA, 1997,1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 175, 394. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
asimilare a experienței sociale, de integrare în etape în viața socială a adultului, de interiorizare a modelelor de comportare. Influența mediului asupra dezvoltării viitoarei personalități se poate manifesta încă din timpul vieții intrauterine. Copilăria în aer liber, plimbările, mai târziu, drumețiile sunt tot atâtea acțiuni care-i condiționează copilului sănătatea și el trebuie învățat să știe aceste lucruri. Toate aceste influențe, atât dinspre mediu spre copil și invers ca viitor factor decizional în echilibrul ecologic, spre natură, bine cunoscute și dirijate
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
munți. Inspecție inopinată Munca la vie lasă ferestre de timp între diferitele lucrări. Dacă nu aveam alte treburi, câte doi - trei, mai pe ferite, luam rucsacurile și porneam la munte în mici excursii. Vizitam biserici, mânăstiri, stând de vorbă cu drumeții sau cu gospodarii pe la care adăstam un ceas-două sau o noapte chiar. Făceam cunoștință cu oameni, obiceiuri și locuri. Aflam de necazuri și încercam să dăm speranță oamenilor terorizați de sloganurile comuniste și de amenințări. Probabil cineva a informat Bucureștiul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dar apa vie, izvorâtă din coasta Răstignitului, de care înseta samarineanca, și umbra harului îți sunt puse înaintea ochilor sufletești ca să știi să mulțumești și să-l pomenești în mulțumirea ta pe cel ce a săpat fântâna în numele Domnului pentru drumeții însetați. La un izvor amenajat cu uluce, din care să poată bea și vitele, în coasta din hotarul Grădiștei (satul soției mele), era pusă alături o inscripție: „Aceste izvoare le-am curățit și le întrețin eu, Lambă II, să fie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de la Cluj. Sunt lucruri pe care eu le-am trăit, le știu și nu vreau să se piardă. M-am adresat, uneori, tineretului universitar și am de gând, dacă voi putea, să mă adresez lor În două probleme: lectura și drumeția. Nu știu ce rezultat vor avea, dar, de ar fi și unul singur pe care aș reuși să-l pun pe gânduri și ar fi mult pentru mine. Sigur și d.voastră ieșenii ați trecut În timpul universității prin aceleași probleme, ca și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
liber în fața calculatorului și televizorului duce la sedentarism și creează dependență. Organizarea rațională a timpului liber acționează benefic asupra organismului și dezvoltării armonioase a personalității copilului. Părinții trebuie să-și facă timp pentru a se juca cu copilul, să facă drumeții, excursii pentru al apropia de beneficiile naturii, să pregătească împreună o prăjitură, să-l antreneze în aranjarea unei mese festive, în alegerea cadourilor pentru diferite evenimente. Rolul școlii și familiei în orientarea școlară și profesională a copilului Școala și familia
Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
pantă descendentă de 14 % până la Oravița. Toate drumurile de legătură dintre Steierdorf și Anina sunt într-o formă șerpuită după relieful locului, iar cele care duc spre localitățile descrise mai sus sunt de vis, mai ales pentru cei ce iubesc drumețiile. Cele trei drumuri de acces sunt mirifice: treci prin păduri, pe lângă stânci înalte cu râpe adânci, pe partea opusă cu cascade, cu susurul unui firicel de apă alături, cu serpentine largi unde pătrunde lumina printre brazii uriași sau în defileul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
odihnindu-se, privind peisajul ce era lăsat în urmă. Imediat își deschidea aripile largi luându-și zborul, întorcându-se în lumea sa pe tărâmul apelor și a văzduhului, lăsându-ne pe noi trecătorii să ne continuăm drumul în mica noastră drumeție. Sunetele de mirare și de bucurie pe care le scoteam cu toții la fiecare peisaj de vis ce apărea oferindu- ne o stare melancolică și în același timp o bucurie imensă ne dădeau de gol pe mulți dintre noi, deoarece
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
apropie fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă nu ating poezia sadoveniană. Din 1877. Schițe din război, de reținut e realismul. Basmele (De pe când luceferi, Culegătoare de rouă, Fericirea) și însemnările de drumeție (Priveliști din țară) au fost compuse printre picături. SCRIERI: Bătrânii. Schițe din viața boierilor moldoveni, București, 1905; ed. 2, București, 1909; Cea dintâi durere, București, 1907; ed. 2, București, 1909; Odată!, București, 1907; Într-o noapte de mai, cu ilustrații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934” și „Voiaj”, editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B. Fundoianu, N. Titulescu, Anna de Noailles), cronică dramatică, versuri, proza, teatru. Căsătorită cu scriitorul Ion Pas, a semnat și Sărina Cassvan-Pas. Publică volume de schițe și povestiri (Carnavalul vieții, 1921, Săptămâna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
acestei statui. În cea mai frumoasă limbă românească ce a răsunat vreodată urechilor mele... JACKIE Eram obosită. Pentru prima dată, după atîtea zile minunate, simțeam oboseala nopților petrecute în gări sau în vagoane de clasa a II-a și a drumeției fără sfîrșit și fără saț. Cu două zile înainte, mă aflam la Capri și furtuna cumplită care se abătuse asupra insulei mă făcuse să-mi pierd drumul spre port și mă udase pînă la piele. Țin minte că am ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Flori, Peisaj la Repedea. 1966 Este prezent cu 4 lucrări la Expoziția de pictură, sculptură și grafică deschisă la sala „Victoria din Iași în luna mai. Participă la Expoziția interregională de la Iași cu 8 lucrări printre care: Peisaj din Bucovina, Drumeții, Livadă la Humărie, Livadă la Liteni. 1967 Participă la Expoziția intrregională de la Iași cu 7 lucrări printre care menționăm Livadă în Bucșa și Pe coasta Runcii. 1968 I se acordă Ordinul „Meritul Cultural clasa a V-a pentru activitatea deosebită
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
omul n-a primit o viață scurtă, ci una pe care el o scurtează. Educația fizică are două obiective: - dezvoltarea organismului în creștere; - refacerea forței fizice. Sănătatea și fortificarea corpului se puteau obține prin hrană cumpătată și simplă, mișcări, muncă, drumeții, vînătoare, pescuit, jocuri: Deoarece viața este ca un foc, iar focul se stinge dacă nu are curent și agitare continuă, la fel și copiii au nevoie de mișcări zilnice pe care părinții trebuie să le înlesnească... Cu cît copilul lucrează
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
din defileul Rucăr-Bran). Deși uneori corodată de exigențele propagandistice ale ceaușismului, formula reportajului scris de P. rezistă cu succes la proba timpului, în special grație substanței sufletești a autoarei: romantică, frumoasă, pe cât de suavă, pe atât de energică, ziarista adoră drumețiile, peisajul viforos și amalgamat, știe să extragă ce e de preț în peisajul uman, stilul este cald, alert, proaspăt și franc, nerefuzându-și patetismul de calitate. O parte din această frenetică activitate va fi selectată în volumele Viața cere viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
medicinii profilactice: - climatoterapia, cu formele de aerohelioterapie, antrenarea climatică contrastantă; - regimul sanatorial, prin care se înțelege ordonarea programului de tratament, relaxare, masă, odihnă, agrement, program cultural; - kinetoprofilaxia, care cuprinde gimnastică, terapie de relaxare, antrenament la efort, cură de teren, excursii, drumeții, sporturi, terapie ocupațională;hidroterapie contrastantă; - programe educaționale și psihoterapie; - dietoterapie. Pentru metodele menționate, zona Pârcovaci, în viziunea preconizată de stațiune climatică, dispune de mijloacele necesare: - climat de pădure și climat colinar fără surse de poluare, poieni și plajă pe malul
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
climatică, dispune de mijloacele necesare: - climat de pădure și climat colinar fără surse de poluare, poieni și plajă pe malul râului, pentru helioterapie; - vegetație estetico-vitalizantă pentru odihnă și psihoterapie; - pante în grade variate pentru antrenament la efort, locuri pitorești pentru drumeție; - apă curgătoare, a cărei amenajare oferă proceduri de hidroterapie și kinetoterapie în imersie; - cură cu ape minerale și alimentație dietetică. Realizarea unor atare scopuri nu necesită crearea unor condiții, ci doar organizarea și folosirea a ceea ce oferă mediul înconjurător din
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
accepte oferta, să fii perseverent.) Încearcă să identifici, în experiența ta personală, situații în care ai dat dovadă de aceste calități. ( De exemplu, o astfel de situație poate fi următoarea: “Am foarte mulți prieteni și îmi place să organizez petreceri, drumeții sau activități de divertisment pentru tot grupul. De obicei reușesc să îi conving pe cei mai mulți să accepte planurile inițiate de mine".) INTERVIUL DE ANGAJARE I. Pregătirea interviului Ținută, vestimentație și punctualitate Definește-ți propria viziune Elaborează-ți un bilanț personal
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
funcțiile de sejur, turism de circulație (și tranzit) sau alte activități turistice. Este vorba deci, de turismul de sejur și itinerant, dar și de formele legate de specificul resurselor turistice (turism cultural, religios, științific, balnear, sporturi de iarnă, pescuit sportiv, drumeție, speoturism, alpinism, canoeing, deltaplan, parapantă, etc. și alte programe sau acțiuni turistice). Criteriul cadrului natural Se impune prin evindențierea tipului de peisaj (montan, alpin, de deal, de câmpie, luncă, deltă, litoral, carstic, glaciar, de vale etc.) cu componentele sale naturale
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
scopul vizitării; - prezența unor resurse turistice bogate și activități tradiționale posibil a fi valorificate prin desfașurarea unor activități de vacanță cât mai variate: odihnă, plimbări în aer liber, cură de aer și soare, balneară sau heliomarină, înot și sporturi nautice, drumeții montane, alpinism și speoturism, alte activități sportive, culturale sau participarea la acțiunile culturale sătești, fie integrarea în activitățile economice locale; - existența unor gospodării cu un nivel de confort asigurat cu mijloace și materiale locale, simple sau mai complexe (instalații sanitare
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
nemodificate în timp. Atracții turistice variate, naturale și create de om - locale și în împrejurimi, care să permită realizarea unei oferte diversificate: de odihnă și recreere, tratament balnear, practicarea unor sporturi de vară și iarnă, cultură, cunoaștere, religie, cură heliomarină, drumeții, târguri și anumite concursuri, festivaluri, unele îndeletniciri specifice mediului rural, etc. Aceste atracții și activități vor conferi specificul și varietatea ofertei turistice. Accesibilitatea ușoară și o infrastructură generală adecvată: căi de comunicație sau apropierea de acestea, mai ales de cele
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]