1,425 matches
-
în liniște. Puținii soldați rămași în viață îi urmară docili, cu mințile golite, incapabili să răspundă la întrebările celorlalți. Acum nu mai avea cine să lupte. Ce-i drept, mai erau femeile, copiii și bătrânii care ar fi putut continua dușmănia tradițională dacă ar fi ținut cu tot dinadinsul, dar se pare că previziunile celor ce făceau politică pe ascuns se adeveriră: odată cu moartea căpeteniilor, războiul se sfârși. Oamenii se potoliră de parcă episodul fabricii ar fi fost țelul spre care alergaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de pâine prăjită și brânză proaspătă de vaci pe o farfurie, să se întremeze. Făcea asta ca și cum ar fi făcut-o pentru oricine ar fi fost bolnav, chiar și pentru un dușman deși sufletul ei era rănit. Ea nu ținea dușmănie cu nimeni însă nu uita jignirile pe care le primise. În postul Sf. Mării, Frusina reuși să se spovedească și împărtășească. Printre alte mărturisiri, îi destăinui părintelui duhovnic despre problemele pe care le are în familie. - Te știu o femeie
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
trăiască viața, ca atare. Așa au și procedat. A fost un nou, aproape cutremur, la mănăstire, când s-a aflat că ei vor să procedeze așa cum, de altfel, au și procedat. Nu s-au izbit de opreliști. Nu au trezit dușmănii. Au rămas În urma lor numai regrete. Din partea aproape a tuturor celor care le-au fost, câțiva ani, apropiați, amici, colaboratori, oameni de Încredere. Din toate punctele de vedere, tot ce a fost, Între ei și restul celor de la mănăstire, a
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
În minte Întîmplările prin care trec. De aceea sînt cam Închiși În ei, taciturni, nu prea Îi vezi să-și manifeste bucuria, nu le plac schimbările, sînt mai insensibili, nu le prea pasă de viața celor din jurul lor, dacă au dușmănie pe cineva, o țin foarte multă vreme și cel mai mult Își doresc să fie lăsați În pace În lumea lor. În sfîrșit, ultimul tip, temperamentul amorf, definește oameni neemotivi, inactivi și cu reactivitate rapidă, care trec ușor peste ceea ce
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
alte relații bazate pe aceste interese particulare ale oamenilor, neoficiale. Și astea ajung să fie chiar mai importante decît cele oficiale. În acest sistem de relații neoficiale apar tot felul de probleme, de conflicte ascunse, de adversitate, de concurență, de dușmănie, de sabotaj, de răzbunare, care pot să afecteze foarte grav Îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Colaborarea, care este absolut necesară pentru Îndeplinirea scopului activităților de la serviciu, devine aproape imposibilă În această rețea de relații neobservate, ascunse, dictate de interese. Ele devin
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
Între două persoane străine nu mai este valabil setul de interese pe baza cărora s-a stabilit relația, relația slăbește În intensitate pînă la dispariție. De aceea se și spune că nu e decît un pas Între ruperea prieteniei și dușmănie. Înțelepciunea populară spune că e bine să nu știe nimeni unde te strînge ciubota. În funcție de caracterul persoanelor, atunci cînd se destramă o relație de prietenie, se poate Întîmpla ca fostul prieten să se folosească În sens negativ de anumite amănunte
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
să fie legate de anumite interese. Dacă interesele sînt comune, atunci se stabilește o relație de prietenie sau de colaborare, după cum dacă există interese ce presupun lupta pentru obținerea unui avantaj, apare relația de concurență, de adversitate sau chiar de dușmănie. ─ Și Între membrii familiei se poate Întîmpla la fel ca și În relațiile cu alte persoane dinafara familiei? Între membrii familiei ar trebui să existe doar relații de colaborare, de sprijin reciproc, pentru că binele familiei e important pentru toți cei
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
dinafara familiei? Între membrii familiei ar trebui să existe doar relații de colaborare, de sprijin reciproc, pentru că binele familiei e important pentru toți cei din familia respectivă și deci nu e normal să apară relații de concurență, de adversitate sau dușmănie. Din păcate Însă, acestea apar cu mult mai des decît ne-am putea Închipui. Dar nu prea Îmi dau seama ce motive ar putea avea... Vezi tu, teoretic e greu să-ți imaginezi niște motive serioase care să Îi facă
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
Închipui. Dar nu prea Îmi dau seama ce motive ar putea avea... Vezi tu, teoretic e greu să-ți imaginezi niște motive serioase care să Îi facă pe membrii unei familii să ajungă a avea relații de concurență, adversitate sau dușmănie. Tu ești singur la părinți și poate nu-ți e destul de ușor să Înțelegi, dar, Încă de la o vîrstă foarte fragedă, atunci cînd i se naște un frățior sau o surioară, În mintea unui copil apar o serie Întreagă de
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
cădea În această capcană. Tatăl părînd a iubi mai mult pe unul dintre copii, iar mama pe celălalt, pot ajunge să se acuze, să se certe, sau poate și mai rău, așa putînd apărea concurența, mai tîrziu adversitatea și chiar dușmănia Între membrii unei familii. Și cu cît vor fi mai adînc Întipărite aceste convingeri În mintea lor, cu atît le va influiența aproape tot ceea ce Își propun să realizeze În viață, Încercînd să demonstreze pe orice cale că sînt «mai
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
îl întreba ce observase pe Calea Victoriei, și Titi, docil, nara față de toți ceea ce văzuse. Când însă Felix încerca să discute cu el vreo problemă, Titi se arăta rezistent și încruntat, iar Aglae, dacă era de față, privea pe Felix cu dușmănie, ca pe un atentator la creierul fiului ei. Tot ce spunea Titi era sorbit de Aglae și Aurica și aprobat muțește de Simion. - Titi, propunea Aglae, ia povestește-ne tu cum ați copiat la istorie. Atunci tânărul de douăzeci și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și cu el să vă descurcați. - Mamă, interveni Olimpia cam cu supărare, dacă nu vreatata, eu nu pot să-l fac să mă iubească în silă, puteai să ne dai dumneata, din partea dumitale. Aglae se încruntă, iar Aurica privi cu dușmănie la Olimpia. - Ba asta nu, dragă! Am pe Aurica, pe care trebuie s-omărit, și pe Titi; nu pot să-i las pe drumuri. Tu trebuia să ai răbdare până o scoteam la un fel cu păcătosul ăsta. Simion ridică numai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Tot ce visase împreună cu ea se spulberase, fusese numai o minciună. Visul ăsta trebuia alungat o dată pentru totdeauna. Otilia nu era poate ce spuneau ceilalți, dar nici ceea ce crezuse el. O amărăciune mare umplu sufletul lui Felix. Numai indiferență și dușmănie peste tot, nici un elan, nici o sinceritate. Îl năpădiră gânduri eremitice: să-și cumpere la majorat o casă și un loc la țară și să se dedice, pierdut din lume, agriculturii. Însă amărăciunea îi era atât de adâncă, încît se prefăcu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o măsuță lângă fereastră, copia în acuarelă un desen dintr-o carte ilustrată și arăta o atenție încruntată, prin care se simțea obligat G. Călinescu să nu mai remarce pe noul-venit. Felix simți în aer o curiozitate insultătoare și o dușmănie împietrită și ar fi ieșit numaidecât pe ușă afară, dacă nu s-ar fi simțit îndatorat să aștepte cheile. Aurica trase prima împușcătură, pe nepregătite. - Titi, zise ea, e foarte supărat, săracul, că domnișoara Georgeta, prietena dumitale, s-a purtat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o mie de ani. E rândul nostru, al tinerilor, să ne așezăm la masa vieții. Da, dar trebuie să fim pregătiți, să nu lăsăm lucrurile de azi pe mâine. Bătrânii sunt șireți, escroci, ți-o spun eu, ca avocat, au dușmănie declarată pe moștenitori. Un bătrân care toată viața n-a știut să se folosească de averea lui, gelos pe tineri, face farse, de pildă, lasă averea la o biserică sau la alte instituții și mai neprevăzute. E frumos ca Otilia
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
despre fa-fa-fata mea!Stănică își însuși indignarea bătrînului: - Vezi ce comedii faci, iubito? Cum poți să spui asemenea prăpăstii, când nu cunoști lucrurile? Așa e, o scuză Stănică față de ceilalți, când o fată e crescută în idei greșite și în dușmănii. Familiile dumnealor nu prea se au bine, mă înțelegi, și de aci toată povestea. - E rău când nu e unire în familii, zise madam Iorgu, mereuplacidă și nepricepând situația. Felix fu foarte deprimat de această scenă care îl atingea direct
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o fată cu un bun-simț exagerat, cu o experiență de viață, dusă până la mizantropie, dar nu era așa. Otilia era ușuratică, iubitoare. Era însă modestă, încredințată că orice bine în viață trebuie plătit cu o nefericire sau măcar cu o dușmănie, că nu avea dreptul să pretindă nimic. Asta o făcea cuminte și ridica nebuniilor ei acel aer de lăcomie feminină atât de caracteristic fetelor care au prestigiu asupra bărbaților. Gândul că moș Costache vrea să-i facă o casă cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
avea să fie major și avea să scape de toate mizeriile astea. Cu astfel de venit putea să trăiască în străinătate, oriunde, consacrîndu-se științei numai pentru glorie. Când revăzu pe moș Costache întins pe spate, respirând greu, uită de toată dușmănia. Otilia avea un aer atât de rătăcit, părea atât de străină în acea casă, încît fu cuprins de milă. Nu. Providența avusese grijă de el și-i dădu-se un tată bun și mijloace de existență pe care nu le
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ilustrez pe câmpul de luptă. Dar cine știe asta? Câți Napoleoni nu putrezesc în provincie, din lipsă de prilej, și câți oameni necunoscuți nu s-ar dovedi abili, ca Richelieu, dacă întîmplarea i-ar pune în fruntea unei țări? De dușmănia sorții mi-e frică. Mi-e frică să rămân egal cu Titi, cu Stănică, cu ceilalți, să mă confund cu ei, să fiu, prin forța împrejurărilor, silit să mă aplec în fața lor. Trebuie să mă deosebesc, neapărat, prin ceva. Singura
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și alte baliverne de astea. Îl supăra însă prezența Otiliei, care îngrijea de moș Costache cu o lipsă de repulsie care stârni admirația lui Felix. Otilia era socotită ușuratică și se dovedea devotată. Moș Costache privea pe Stănică cu multă dușmănie și se înțepenea și mai bine în pat, când îl vedea, urmărindu-l strâns cu privirile. G. Călinescu Pascalopol mai făcu în curând o vizită bătrânului, îl asigură, când putură fi singuri o clipă, fiindcă Stănică nu-i slăbea, că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
le-am mâncat eu, protesta cu veselie negriciosul... Șezi, bă, potolit că nu pun eu gura pe eugeniile tale... Bă, dacă mi-ai șifonat catifeaua, să știi că înțep la tine până începe burta a-ți emite bulion... Nu din dușmănie. Ca să aibe mă-ta să presare mirodenie peste sarmale! - ...Uite! îi arătă înfuriat deșiratul, după ce-i descolăci cracul și i-l trânti pe pojghița de pietriș. - Ce e, bă?... Unde, bă? se izmeni ălălalt - cu un braț susținându- și încă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
maestra. La șaptesprezece ani, încasează cel mai teribil cap în gură pe care destinul putea să i-l dea: moartea lui tac-su. Din care sărmanul Cristian nu-și mai revine, până când nu-și pierde, pe rând, și parcă în dușmănie: căminul (fiindcă, între timp, se căsătorește), școala, bietele înclinații muzicale, casa în care locuiau... - Adică nevastă-sa, bășinoasa, îl părăsește? exclamă bucuros taximetristul, vîrîndu-și nasul în ciorba singurului subiect pe care-l pricepea. - Au existat unele neînțelegeri! Îmi place cum
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dotare naturală, tenacitatea, intuiția artistică, înclinarea către răbdare, precum și frica de-a mai dormi noaptea, singur, în baracă, într-un loc reperabil adică, îl conduc spre minuni realizate în lucrul său. Din depozitul de sfărâmături împrăștiate și lepădate parcă în dușmănie pe câmp, Ulpiu reconstituie, lucrând noapte de noapte, o colecție nemaiîntîlnită de 29 de vase de cult, pentru care până și infatigabila Cosiția înțelege că va obține, pe piața antichităților, un regat. Experții se simt siderați în fața intuițiilor tânărului meseriaș
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gloanțe i-a zburat totul, până și dinții din față, scuturîndu-i, probabil, ca pe un scrum, pe treptele de ciment ale Cabinetului de Infirmerie. Trupul de mâță scheletică al Otiliei, poreclită Fiola, a fost ridicat în văzduh și pleznit, cu dușmănie, de stinghiile vrafului de scaune și mobilier de birou, stricat, din spate. 285 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI să i se întrezărească doar nasturii metalici de la sacoul ca de taximetrist. La 15 secunde, motorul unui automobil, ținut la îndemînă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
avut o lecție comună cu alte clase de-a IX-a și a X-a la fizică. O ține bulbucatul în amfiteatru. Înainte de a începe expunerea a vrut să-l vadă< îl ridică în picioare și Stani se uită cu dușmănie în ochii lui: - Te-ai săturat ? Mă mai lovești ? Stai jos ! Stani se gândea revoltat. - Tot el, nesimțitul, face pe năpăstuitul! Angelescu știa că și-a făcut un dușman, însă nu-i păsa. - Un elev! Se gândea disprețuitor ! Ajuns acasă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]