1,881 matches
-
sisteme patogen-plantă gazdă, unde mecanismul de recunoaștere duce la blocarea patogenului, în sistemul gazdă Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens, se realizează o activare a reacției de sensibilitate. oncogeneza (tumorogeneza) cuprinde patru etape: 1. transformarea celulei normale în celulă tumorală; 2. perioada dublării, când începe să apară o înmulțire dezorganizată a celulelor tumorale; 3. perioada organizării elementelor celulare a tumorii și diferențierea celulelor, cu apariția de vase conducătoare; 4. perioada îmbătrânirii și necrozării tumorilor. Prima perioadă, de transformare tumorală, se împarte în trei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
profitabilității obligațiunii, coeficientul de volatilitate fiind D. Volatilitatea acestei obligațiuni, spre exemplu de 25,26 %, se înscrie în regula generală de creștere a coeficientului de volatilitate în raport cu maturitatea obligațiunii. Volatilitatea nu depinde liniar de maturitate și, ca urmare, la o dublare a maturității nu va determina o dublare a volatilității. În exemplul anterior, deși s-a dublat maturitatea (de la 5 la 10 ani), volatilitatea a crescut cu 60,61 % (de la 15,28 % la 25,26 %). În consecință, volatilitatea este mai mică
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
Volatilitatea acestei obligațiuni, spre exemplu de 25,26 %, se înscrie în regula generală de creștere a coeficientului de volatilitate în raport cu maturitatea obligațiunii. Volatilitatea nu depinde liniar de maturitate și, ca urmare, la o dublare a maturității nu va determina o dublare a volatilității. În exemplul anterior, deși s-a dublat maturitatea (de la 5 la 10 ani), volatilitatea a crescut cu 60,61 % (de la 15,28 % la 25,26 %). În consecință, volatilitatea este mai mică pentru maturități cu scadență apropiată. Fluctuația dobânzii
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
centru și nu întreprinde acțiuni decisive în afara spațiului de 3 secunde. Joc de brațe și picioare activ pentru a întârzia finalizarea și a permite coechipierilor să se retragă în apărare. * Apărarea 2x3; 5 minute Apărătorii se plasează în scară pentru dublarea acțiunilor jucătorul mai avansat este cel de pe partea unde se află mingea iar apărătorul B se va plasa retras spre coș între atacanții 2 și 3. * Joc 2x1, 3x2, 4x3 la un panou. 10 minute Se aplică regulile de bază
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
instala ca jucătorul care angajează să plece în permanență la dublaj. Finalizarea se efectuează prin alternarea aruncărilor din dribling cu cele din alergare sau de pe loc. * Exerciții complexe pentru perfecționarea contraatacului: * Contraatac cu pasă directă la vârf - aruncare la coș - dublare - recuperare; 8 minute Lansarea contraatacului se face folosind pasa cu o mână de la umăr sau din lateral. 89 * Contraatac cu pasă directă la vârf. 8 minute Fiecare jucător după ce aruncă la coș trece pe colț pentru a primi mingea și
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
pasează și pleacă pe contraatac. Atenție la recuperare, în momentul săriturii și intrării în posesia mingii, jucătorul execută o piruetă în așa fel încât să aterizeze cu fața spre terenul de atac. * Contraatac cu pasă directă la vârf - urmărire - recuperare - dublare (exercițiu complex). 5 minute Se va folosi pasa cu o mână de la umăr sau din lateral. * Repetarea încrucișării simple. Dribling - oprire - pasă - schi bare de direcție - aruncare la coș (exercițiu complex). 5 minute Atenție la schimbarea de direcție și la
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
recidivele în patul gastric, și astfel, s-ar prelungi perioada până la apariția recidivelor și s-ar realiza o perioadă mai mare de supraviețuire. Limfadenectomia extinsă se corelează favorabil cu supraviețuirile, și, considerând datele istorice, pentru cazurile „curabile” a dus la dublarea supraviețuirilor în toate stadiile, clasate TNM. Din studiile japoneze s-a putut face o comparație a diferențelor de supraviețuire pentru pacienții cu invazie N1 exclusiv. Rezecția incompletă D1 (D0Ă a rezultat într-o supraviețuire la 5 ani de 4%, care
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
astfel încât îl percepem în mod imediat în noi înșine”, conștiința de a vedea sau de a merge, de exemplu. Reflexia este, după părerea lui, “cunoașterea care este în mine, ce face să-mi apară că eu văd sau că merg”. Dublarea reflexivă este “o experiență continuă și infailibilă” ce nu poate fi deosebită de gîndire decât printr-o destinație modală, pentru că “nu se poate ca noi să experimentăm în fiecare zi în noi înșine că gîndim”. Pentru aceasta nu este necesar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a Sănătății, anual sunt diagnosticați cu accidente vasculare cerebrale peste 15 milioane de pacienți, dintre care 5 milioane decedează, iar alte 5 milioane rămân cu sechele permanente [1]. Totodată, se preconizează că la nivelul anului 2020 va avea loc o dublare a ratei acestei afecțiuni [1]. Există însă o distribuție total inegală între diferitele regiuni ale lumii în ceea ce privește incidența și prevalența accidentelor vasculare cerebrale. Astfel, se pare că în America de Nord mortalitatea prin AVC este mult mai scăzută decât în Europa, existând
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
om cu un optimism FOArte:: mare:↑# dar EU# cu pesimismul meu # realist # de nouăscinci la sută: nu m-aș numi un: TEMĂtor. [accentuarea ezitării, a dubiului personal în exprimarea punctului de vedere] (IVLRA: 201). 2.2. Mecanisme pragmatice generate de dublarea pronominală O particularitate structurală a limbii române este dublarea pronominală 8: complementul direct exprimat prin clitic acuzativ se dublează facultativ prin pronume personal formă tare, nonclitică de acuzativ (El te-a întrebat pe tine); complementul indirect exprimat prin clitic dativ
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pesimismul meu # realist # de nouăscinci la sută: nu m-aș numi un: TEMĂtor. [accentuarea ezitării, a dubiului personal în exprimarea punctului de vedere] (IVLRA: 201). 2.2. Mecanisme pragmatice generate de dublarea pronominală O particularitate structurală a limbii române este dublarea pronominală 8: complementul direct exprimat prin clitic acuzativ se dublează facultativ prin pronume personal formă tare, nonclitică de acuzativ (El te-a întrebat pe tine); complementul indirect exprimat prin clitic dativ se dublează facultativ prin pronume personal formă tare, nonclitică
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
exprimat prin clitic dativ se dublează facultativ prin pronume personal formă tare, nonclitică de dativ (El ți-a spus ție). Observarea fenomenului în dinamica sa discursivă pune în evidență faptul că, mai mult decât o expresie a contrastului și emfazei, dublarea clitică se înscrie în mecanisme pragmatice variate, ca, de pildă, cele ilustrate în continuare: explicitarea semnificației codificate prin clitic, disocierea între instanțele discursive, stabilirea unei relații adversative implicite cu secvența enunțiativă anterioară, corectarea implicită a aserțiunii interlocutorului, participarea la o
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o structură informațională a enunțului cu focalizare implicită a stării/procesului/evenimentului, nu a actantului. În aceste condiții, pentru a conferi proeminență discursivă actanților, româna a convertit mai multe structuri lexico-sintactice în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de focalizare se întrepătrund cu cele de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
informațională a enunțului cu focalizare implicită a stării/procesului/evenimentului, nu a actantului. În aceste condiții, pentru a conferi proeminență discursivă actanților, româna a convertit mai multe structuri lexico-sintactice în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de focalizare se întrepătrund cu cele de tematizare 9
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
reprezintă exprimarea prin pronume a actantului implicit al unei predicații adjectivale, proiectat la nivel sintactic ca atribut prepozițional al unui substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de focalizare a complementului direct și indirect. Exprimarea redundantă, pleonastică a constituentului se corelează, în plan pragmatic, cu proeminența sa discursivă. Anticiparea corespunde focalizării
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
predicații adjectivale, proiectat la nivel sintactic ca atribut prepozițional al unui substantiv convertit din adjectivul corespunzător (amărâta de ea, 57; pentu acest tipar, vezi Mihail, în acest volum, p. ). 3.2. Dublarea clitică Considerată o particularitate structurală a limbii române, dublarea clitică este valorificată discursiv ca mecanism principal de focalizare a complementului direct și indirect. Exprimarea redundantă, pleonastică a constituentului se corelează, în plan pragmatic, cu proeminența sa discursivă. Anticiparea corespunde focalizării fără tematizare (L-am văzut pe Ion; I-am
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
plan pragmatic, cu proeminența sa discursivă. Anticiparea corespunde focalizării fără tematizare (L-am văzut pe Ion; I-am spus lui Ion), în timp ce reluarea corespunde focalizării cu tematizare (Pe Ion l-am văzut; Lui Ion i-am spus). În limba actuală, dublarea clitică are diferite grade de gramaticalizare, dispuse ierarhic astfel: reluarea cvasigenerală a complementului indirect are grad maxim de gramaticalizare, urmată de reluarea complementului direct (pentru care există și contexte cu dublare interzisă sau opțională), de anticiparea complementului direct (obligatorie doar
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
văzut; Lui Ion i-am spus). În limba actuală, dublarea clitică are diferite grade de gramaticalizare, dispuse ierarhic astfel: reluarea cvasigenerală a complementului indirect are grad maxim de gramaticalizare, urmată de reluarea complementului direct (pentru care există și contexte cu dublare interzisă sau opțională), de anticiparea complementului direct (obligatorie doar în câteva contexte) și a complementului indirect (încă facultativă în limba actuală) (vezi GALR II: 401 ș.u.; 431 ș.u.). Corelat cu topica nominalului față de verb, gradul de gramaticalizare este
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
obligatorie doar în câteva contexte) și a complementului indirect (încă facultativă în limba actuală) (vezi GALR II: 401 ș.u.; 431 ș.u.). Corelat cu topica nominalului față de verb, gradul de gramaticalizare este direct proporțional cu gradul de focalizare. Prin intermediul dublării clitice sunt focalizați constituenți deja introduși în discurs, prezenți implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
direct proporțional cu gradul de focalizare. Prin intermediul dublării clitice sunt focalizați constituenți deja introduși în discurs, prezenți implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
dublării clitice sunt focalizați constituenți deja introduși în discurs, prezenți implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
constituenți deja introduși în discurs, prezenți implicit în universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac condițiile enunțate mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
universul comun de discurs sau în istoria conversațională a interlocutorilor, deci accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac condițiile enunțate mai sus) cu situațiile fără dublare (în care referenții sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
accesibili din punct de vedere referențial. Când sistemul gramatical permite dublarea opțională a complementului, între structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac condițiile enunțate mai sus) cu situațiile fără dublare (în care referenții sunt nou introduși în discurs): B: nu nu. <R eu vreau să ┴> deci
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
structurile cu dublare și cele fără dublare se stabilește o opoziție de focalizare. Prin dublare se focalizează constituentul nominal din structura enunțului, în timp ce în absența dublării este focalizată acțiunea exprimată prin verb11. Să se compare în dialogurile următoare situațiile de dublare (care satisfac condițiile enunțate mai sus) cu situațiile fără dublare (în care referenții sunt nou introduși în discurs): B: nu nu. <R eu vreau să ┴> deci tu AVEAI dreptu să semnezi acel [contract↑ ......................................................................................................................... A: îmi pare rău↓ îmi pare rău↓ B
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]