727 matches
-
matricea extracelulară care perturbă interacțiunile sale cu celulele. Descoperirea policistinelor și a structurii lor ipotetice obținută prin modelare moleculară pledează pentru o perturbare a acestor interacțiuni în cazul absenței policistinelor. Studiul distribuției subcelulare a policistinelor a confirmat prezența lor în ductele biliare și pancreatice, precum și în alte organe: criptele intestinale, miocard, mușchiul neted vascular, stratul elastic al arterelor, bronșiole etc. (15). ADPKD este o boală sistemică, dar manifestările extrarenale nu apar în toate cazurile, iar la bolnavi diferiți apar particularități de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fi evidențiate toate straturile caracteristice: mucoasă, submucoasă, musculară și seroasă, mucoasa segmentului de tub digestiv interesat fiind în continuitate directă cu mucoasa cavității diverticulare. Exemplul cel mai elocvent este diverticolul Meckel, format ca urmare a unui defect de dezvoltare (persistența ductului vitelin pe fața ante-mezenterică a intestinului). 4. Prolapsul de valvă mitrală în acest tip de afectare a valvei mitrale, macroscopic se remarcă mărirea dimensiunilor, consistența redusă, moale, precum și prolabarea în interiorul atriului stâng, în sistolă; balonizarea intercordală (pentru întreaga foiță valvulară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acestui tip de epiteliu. Majoritatea autorilor consideră că formarea chiștilor se realizează prin dilatarea progresivă a unor microhamartoame biliare care apar prin hiperplazia ductelor hepatice biliare intrahepatice embrionare, care nu involuează (2, 3); ulterior, pe măsură ce chiștii cresc, se separă de ductele biliare. Identificarea genei PKD1 și a proteinei pe care o codifică a permis studiul localizării acestei proteine în diferite țesuturi. Imunolocalizarea policistinei cu anticorpi monoclonali a evidențiat expresia ei în ficat, mai ales în ductele biliare și mai intens la
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
chiștii cresc, se separă de ductele biliare. Identificarea genei PKD1 și a proteinei pe care o codifică a permis studiul localizării acestei proteine în diferite țesuturi. Imunolocalizarea policistinei cu anticorpi monoclonali a evidențiat expresia ei în ficat, mai ales în ductele biliare și mai intens la făt decât la adult (12). Microhamartoamele biliare sunt considerate leziuni congenitale determinate de existența unei tulburări în dezvoltarea căilor biliare intrahepatice. Această modificare determină apariția mai multor afecțiuni grupate sub denumirea de boli fibropolicistice hepatobiliare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
limfa din sân (cadranele interne), perete toracic anterior, regiunea anterioară diafragmatică, peretele abdominal anterior (1/2 superioară). Ganglionii parietali anteriori (toracici interni - mamari interni) au eferențe către ganglionii prevasculari (ggl.3a - ggl. mediastinali anteriori), ganglioni cervicali, în final, drenând în ductul toracic, respectiv ductul limfatic drept (marea venă limfatică). Ganglionii parietali posteriori, situați în spațiul intercostal - capul coastei, drenează limfa de la nivelul coloanei vertebrale, pleurei parietale, respectiv spațiului intercostal. Ganglionii parietali anteriori pot fi sediul metastazelor din cancerul de sân, tumorile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cadranele interne), perete toracic anterior, regiunea anterioară diafragmatică, peretele abdominal anterior (1/2 superioară). Ganglionii parietali anteriori (toracici interni - mamari interni) au eferențe către ganglionii prevasculari (ggl.3a - ggl. mediastinali anteriori), ganglioni cervicali, în final, drenând în ductul toracic, respectiv ductul limfatic drept (marea venă limfatică). Ganglionii parietali posteriori, situați în spațiul intercostal - capul coastei, drenează limfa de la nivelul coloanei vertebrale, pleurei parietale, respectiv spațiului intercostal. Ganglionii parietali anteriori pot fi sediul metastazelor din cancerul de sân, tumorile maligne de perete
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pulmonari) [17]. Cea mai mare parte a limfei drenată prin ganglionii mediastinali provine de la plămâni, existând căi directe de descărcare în ganglionii N2, ce ocolesc stațiile N1 (explică „skip metastasis”). De asemenea, există conexiuni directe ale ganglionilor limfatici mediastinali cu ductul toracic, ce permit un pasaj direct al celulelor canceroase în torentul sanguin - prin intermediul ductului toracic, ocolind stațiile ganglionare N2. Ganglionii limfatici mediastinali pot fi sediul metastazării în cancerul bronho-pulmonar, cancerul de esofag, mezoteliomul pleural difuz sau a unui alt cancer
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
plămâni, existând căi directe de descărcare în ganglionii N2, ce ocolesc stațiile N1 (explică „skip metastasis”). De asemenea, există conexiuni directe ale ganglionilor limfatici mediastinali cu ductul toracic, ce permit un pasaj direct al celulelor canceroase în torentul sanguin - prin intermediul ductului toracic, ocolind stațiile ganglionare N2. Ganglionii limfatici mediastinali pot fi sediul metastazării în cancerul bronho-pulmonar, cancerul de esofag, mezoteliomul pleural difuz sau a unui alt cancer dezvoltat intratoracic sau la distanță. Tot ganglionii mediastinali pot fi locul de debut primar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și paratraheali inferiori, dar și spre ganglionii cardiali, celiaci etc. Iar porțiunea abdominală a esofagului este tributară limfatic ganglionilor subcarenali, ganglionilor paracardiali și ai regiunii celiace, cât și ganglionilor paraesofagieni inferiori, subcarenali. Limfa provenită din esofag poate ajunge direct în ductul toracic printr-un canal limfatic fără a mai trece printr-o stație ganglionară, sau prin intermediul unui ganglion al cărui canal eferent merge direct în colectorul limfatic principal [6, 15]. Cordul și pericardul își trimit limfa către limfaticele de la rădăcina aortei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
ce au această origine. Predominant apar la copil și adultul tânăr, fiind localizate în mediastinul antero-superior, unde pot apare prin descensul unei formațiuni cervicale (hygroma cysti). Calea de abord pentru ablația chirurgicală este în funcție de topografie, în majoritate - sternotomia sau cervico-sternotomia. Ductul toracic Principalul colector limfatic - ductul toracic ia naștere din cisterna chyli, la nivelul vertebrelor L1-L2. Are un traiect ascendent, pătrunzând în mediastin prin hiatusul aortic, plasându-se posterior de artera aortă. Urcă în torace pe flancul drept al coloanei dorsale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
apar la copil și adultul tânăr, fiind localizate în mediastinul antero-superior, unde pot apare prin descensul unei formațiuni cervicale (hygroma cysti). Calea de abord pentru ablația chirurgicală este în funcție de topografie, în majoritate - sternotomia sau cervico-sternotomia. Ductul toracic Principalul colector limfatic - ductul toracic ia naștere din cisterna chyli, la nivelul vertebrelor L1-L2. Are un traiect ascendent, pătrunzând în mediastin prin hiatusul aortic, plasându-se posterior de artera aortă. Urcă în torace pe flancul drept al coloanei dorsale, între vena azygos și aorta
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
esofagul urcă în regiunea cervicală unde face o a doua crosă, spre a se vărsa în confluentul venos jugulo-subclavicular stâng, după ce a trecut posterior de artera carotidă comună stângă și vena jugulară stângă. Traiectul său, cât și diferitele variante anatomice (duct dublu, duct în „Y”, duct plexal etc.) trebuie cunoscute de chirurgul ce intervine pe mediastin, pentru a evita lezarea sa și pentru a recunoaște intraoperator soluția de continuitate ductală sau pierderea de limfă dintr-un canalicul limfatic ce se varsă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
în regiunea cervicală unde face o a doua crosă, spre a se vărsa în confluentul venos jugulo-subclavicular stâng, după ce a trecut posterior de artera carotidă comună stângă și vena jugulară stângă. Traiectul său, cât și diferitele variante anatomice (duct dublu, duct în „Y”, duct plexal etc.) trebuie cunoscute de chirurgul ce intervine pe mediastin, pentru a evita lezarea sa și pentru a recunoaște intraoperator soluția de continuitate ductală sau pierderea de limfă dintr-un canalicul limfatic ce se varsă direct în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
unde face o a doua crosă, spre a se vărsa în confluentul venos jugulo-subclavicular stâng, după ce a trecut posterior de artera carotidă comună stângă și vena jugulară stângă. Traiectul său, cât și diferitele variante anatomice (duct dublu, duct în „Y”, duct plexal etc.) trebuie cunoscute de chirurgul ce intervine pe mediastin, pentru a evita lezarea sa și pentru a recunoaște intraoperator soluția de continuitate ductală sau pierderea de limfă dintr-un canalicul limfatic ce se varsă direct în ductul toracic [8
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
în „Y”, duct plexal etc.) trebuie cunoscute de chirurgul ce intervine pe mediastin, pentru a evita lezarea sa și pentru a recunoaște intraoperator soluția de continuitate ductală sau pierderea de limfă dintr-un canalicul limfatic ce se varsă direct în ductul toracic [8]. Ligatura canalului toracic este procedura de ales și singura sigură în caz de lezare intraoperatorie a conductului. Tot prin ligatură sau clipare a ductului toracic se vor trata fistula postoperatorie cu pierderi importante de limfă cât și chilotoraxul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
ductală sau pierderea de limfă dintr-un canalicul limfatic ce se varsă direct în ductul toracic [8]. Ligatura canalului toracic este procedura de ales și singura sigură în caz de lezare intraoperatorie a conductului. Tot prin ligatură sau clipare a ductului toracic se vor trata fistula postoperatorie cu pierderi importante de limfă cât și chilotoraxul rebel la metodele conservatoare de tratament (vezi capitolul „Chilotoraxul”); abordul poate fi clasic sau miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie asociată cu ligatura canalului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Tot prin ligatură sau clipare a ductului toracic se vor trata fistula postoperatorie cu pierderi importante de limfă cât și chilotoraxul rebel la metodele conservatoare de tratament (vezi capitolul „Chilotoraxul”); abordul poate fi clasic sau miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie asociată cu ligatura canalului comunicant cu ductul toracic sau chiar cu ligatura ductului. Structurile neurogene Structurile neurogene din mediastin sunt reprezentate de nervii frenici, nervii vagi, nervii spinali dorsali, lanțurile și ganglionii simpatici și paraganglionii mediastinali [18]. Nervii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
vor trata fistula postoperatorie cu pierderi importante de limfă cât și chilotoraxul rebel la metodele conservatoare de tratament (vezi capitolul „Chilotoraxul”); abordul poate fi clasic sau miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie asociată cu ligatura canalului comunicant cu ductul toracic sau chiar cu ligatura ductului. Structurile neurogene Structurile neurogene din mediastin sunt reprezentate de nervii frenici, nervii vagi, nervii spinali dorsali, lanțurile și ganglionii simpatici și paraganglionii mediastinali [18]. Nervii frenici Nervul frenic drept are originea în rădăcinile C3
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
importante de limfă cât și chilotoraxul rebel la metodele conservatoare de tratament (vezi capitolul „Chilotoraxul”); abordul poate fi clasic sau miniinvaziv. Chistectomia pentru chist de duct toracic trebuie asociată cu ligatura canalului comunicant cu ductul toracic sau chiar cu ligatura ductului. Structurile neurogene Structurile neurogene din mediastin sunt reprezentate de nervii frenici, nervii vagi, nervii spinali dorsali, lanțurile și ganglionii simpatici și paraganglionii mediastinali [18]. Nervii frenici Nervul frenic drept are originea în rădăcinile C3, C4, C5, după care coboară descendent
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
venei cave inferioare unde se împarte în 2-3 ramuri primare ce pătrund în mușchi. Nervul frenic stâng naște din rădăcinile stângi C3, C4, C5, în regiunea cervicală se plasează pe fața antero-internă a mușchiului scalen anterior stâng, se încrucișează cu ductul toracic în regiunea cervicală, pătrunde în torace posterior de trunchiul venos brahiocefalic stâng. La acest nivel nervul frenic stâng este situat lateral de nervul vag, pentru ca mai jos să se plaseze anterior și medial de vag, coborând între artera carotidă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
a coloanei vertebrale până la nivelul spațiului III intercostal unde își schimbă direcția către anterior pentru a forma crosa, vărsându-se pe fața posterioară a venei cave superioare deasupra inserției pericardice. Vena ayzgos se plasează anterior de arterele intercostale, lateral de ductul toracic și de aorta descendentă, posterior de esofag și medial de pleura parietală, care acoperă șanțul costo-vertebral drept. Crosa venei azygos trece peste esofag, trahee și nervul vag, având inferior pediculul pulmonar drept, fiind acoperită de pleura mediastinală dreaptă. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
unirea venei lombare ascendente și subcostale din partea stângă, după care se plasează pe fața antero-laterală stângă a coloanei vertebrale până la nivelul vertebrei T7. Aici își schimbă direcția către medial, trecând anterior de coloana vertebrală și posterior de aorta ascendentă și ductul toracic, pentru a se vărsa în vena azygos. Colectează sângele venos din spațiile intercostale stângi VII-XI. Din oricare strat al vaselor de sânge, inclusiv mediastinale, mai precis din diverse tipuri de celule se pot dezvolta formațiuni tumorale, indiferent de calibrul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
mediastinală. Sub carenă, esofagul păstrează raportul cu coloana vertebrală până la nivelul vertebrei T6, de unde se deplasează către anterior pentru a intra în hiatusul esofagian, anterior de aortă. Ventral vine în raport cu pericardul, respectiv cu atriul stâng; pe partea dreaptă se află ductul toracic, până la T6, când trece posterior de esofag pentru a se plasa pe partea stângă a coloanei vertebrale; tot pe flancul drept esofagul are raport cu vena azygos, pentru ca pe stânga și către posterior în zona suprahiatală să aibă raporturi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cea mai lungă supraviețuire, în timp ce rezecțiile microscopic pozitive (R1) și macroscopic pozitive (R2) oferă o supraviețuire mult mai proastă [4]. Medicul anatomopatolog trebuie să evalueze piesa de rezecție la nivelul următoarelor margini:marginea de secțiune pancreatică;marginea de secțiune a ductului biliar;marginea de secțiune retroperitoneală, adiacentă arterei mezenterice superioare (AMS), sau mezopancreasul;marginea de la nivelul venei porte;marginea proximală a tubului digestiv;marginea distală a tubului digestiv [5]. Invazia ganglionilor limfatici în cancerul pancreatic se asociază cu o supraviețuire la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
cm. Ansa jejunală secționată va fi ascensionată la nivelul spațiului supramezocolic printr-o breșă la nivelul mezocolonului transvers, și nu prin spațiul retroperitoneal, prin breșa restantă după rezecția duodenului, posterior de vasele mezenterice superioare. Înainte de realizarea anastomozei este utilă cateterizarea ductului Wirsung. Anastomoza realizată va fi pancreaticojejunoanastomoză ductla-mucoasă, în dublu strat, cu fire separate (fig. 311). Primele fire de sutură care se trec sunt cele prin ductul pancreatic principal, trei anterioare (din afară către înăuntru) și trei posterioare (dinspre interior către
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]