1,184 matches
-
părinte!” - am gândit eu, căutând de zor zapisul cu pricina. Iată-l! „Adică eu, Arseniia nepoata Gahiții, soțul lui Costandin bărbieru, am dat... zapisul meu la mâna sfinții sale părintelui egumen Sfântului Savii chir Dionisâie pentru ca să să știe pentru o dugheană ce au avut moș Costandin bărbieru pe locul mănăstirii; și fiindcă au murit moș Costandin, au rămas dugheana la mătușa mea Gafițăi, iar peste puțină vreme murind și mătușa mea Gafiții, au rămas la mâna moșului Nica, și neavând nici o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lui Costandin bărbieru, am dat... zapisul meu la mâna sfinții sale părintelui egumen Sfântului Savii chir Dionisâie pentru ca să să știe pentru o dugheană ce au avut moș Costandin bărbieru pe locul mănăstirii; și fiindcă au murit moș Costandin, au rămas dugheana la mătușa mea Gafițăi, iar peste puțină vreme murind și mătușa mea Gafiții, au rămas la mâna moșului Nica, și neavând nici o para de cheltuială ca să să îngroape și șăzând mortu în mijlocu casii neîngropat și umblând eu pe la negustori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nimeni nu mi-au dat nici o para să-l îngrop și fiind și eu și neavând nici o putere, am căzut cu lacrămi la părintele egumenul să-și facă pomană să rădice pe mort cu cheltuiala sfinții sale și să rămâie dugheana la mănăstire pentru pomenirea sufletelor lor... Iar părintele egumenul ș-au făcut pomană și au cheltuit treizeci și unul lei și doozeci de parale. Și am dat acest zapis locului și toate scrisorile ce am avut ca să stăpânească mănăstirea... 1788
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe răzor, ci într-o dugheniță, o pivniță sau o crâșmă. Și mănăstirea Aron Vodă - ca și celelalte mănăstiri - nu ducea lipsă de asemenea acareturi. Ia amintește-ți ce spune Constantin Șerban voievod la 26 ianuarie 1661 (7169) despre o dugheană și o pivniță unde se vindea „fănina”! Iată ce spune: „Scriem domniia mea la slugile noastre... voi să aveți a lăsa în pace... o pivniță și o dugheană a svintei mănăstiri a lui Aron vodă, ce iaste pre Ulița Noao
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce spune Constantin Șerban voievod la 26 ianuarie 1661 (7169) despre o dugheană și o pivniță unde se vindea „fănina”! Iată ce spune: „Scriem domniia mea la slugile noastre... voi să aveți a lăsa în pace... o pivniță și o dugheană a svintei mănăstiri a lui Aron vodă, ce iaste pre Ulița Noao, unde se vinde fănina... și am lăsat să fie de tămâie și de ceară la svânta beserică... Așijderea și un ficior ce vor pune ei la pivniță, să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scriși pre nume în drese”. După cum se știe, voievozii - din când în când - întăreau stăpânirea asupra avuțiilor mănăstirești. Așa face și Istratie Dabija voievod la 9 aprilie 1663 (7171), când spune: „Drept aceia, aceste... sate, și fălci de vii, și dughene cu pivniță, și prisăci, și locul în semne prin prejurul sfintei mănăstiri...adică: Rânzeștii... cu giumătate din Hărciata, și Avereștii pe Cracău,... și Selecicanii cu vad de moară pe Bașeu... și Nicoreștii cu mori pe Cracău, și a treia parte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și Selecicanii cu vad de moară pe Bașeu... și Nicoreștii cu mori pe Cracău, și a treia parte din Ochintești, în ținutul Sorocii, și parte din satul Mierăeștii cu vii, pe Bârlad,... și giumătate de sat din Coropceni,... și 14 dughene cu pivniță în târgul Iașii... și două vii în Vacota de lângă Iași, și două vii în Șorogari de lângă Iași, și o bucată de loc cu semne împregiurul mănăstirii din hotarul târgului Iașii și drepți robii țigani să fie sfintei mănăstiri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o „Carte de la Duca vodă, 7174 (1665) dechembrie 13, ca să aibă călugării de la Aron Vodă tot locul de pădure pin pregiurul prisăcii, care prisacă este în pădure la Hlincea” În „sărăcia” lor, călugării de la mănăstirea din łarină aveau și două dughene în Târgul Făinii, cumpărate de un oarecare Stati, dar fără încuviințarea egumenului mănăstirii. Constantin Cantemir voievod însă intervine și dă la 28 august 1692 (7200) „Carte... pe două dugheni ce sânt la Târgul Făinii alături cu Școala jidovilor, între dughenile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
În „sărăcia” lor, călugării de la mănăstirea din łarină aveau și două dughene în Târgul Făinii, cumpărate de un oarecare Stati, dar fără încuviințarea egumenului mănăstirii. Constantin Cantemir voievod însă intervine și dă la 28 august 1692 (7200) „Carte... pe două dugheni ce sânt la Târgul Făinii alături cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie volnic egumenul de la Aron vodă a le răscumpăra”. Să nu crezi, dragule, că eu nu subscriu la părerea ta privind „sărăcia” mănăstirii Aroneanu. Ba, dimpotrivă, am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dughene în Târgul Făinii, cumpărate de un oarecare Stati, dar fără încuviințarea egumenului mănăstirii. Constantin Cantemir voievod însă intervine și dă la 28 august 1692 (7200) „Carte... pe două dugheni ce sânt la Târgul Făinii alături cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie volnic egumenul de la Aron vodă a le răscumpăra”. Să nu crezi, dragule, că eu nu subscriu la părerea ta privind „sărăcia” mănăstirii Aroneanu. Ba, dimpotrivă, am să-ți spun că Mihai Racoviță voievod, prin ispisocul din 15
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vinovățindu-se Theofil ce era mai înainte egumen și fugând, apoi s-au pus egumen pe Chiril, întru a căruia samă s-au dat acestea câte se arată mai gios”. Urmează enumerarea unor moșii, livezi și vii, precum și o pivniță, trei dughene și loc pentru alte opt dughene. Apoi, în inventar se spune: „Cele ce s-au aflat rămase după ce au fugit Teofil... bez (fără) altile care au luat acel proigumen când au fugit... adică 2 mindire, 1 scoarțe, 3 perini,... două
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
egumen și fugând, apoi s-au pus egumen pe Chiril, întru a căruia samă s-au dat acestea câte se arată mai gios”. Urmează enumerarea unor moșii, livezi și vii, precum și o pivniță, trei dughene și loc pentru alte opt dughene. Apoi, în inventar se spune: „Cele ce s-au aflat rămase după ce au fugit Teofil... bez (fără) altile care au luat acel proigumen când au fugit... adică 2 mindire, 1 scoarțe, 3 perini,... două tingiri cu capace, 1 ibric aramă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ana văduva lui Golăi. Bunuri mobile și imobile, slavă Domnului. Vii, livezi și moșii cât vezi cu ochii. Iată însă că egumenul de la mănăstirea Golia tot are a se plânge lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod precum că „neguțitorii... șăd în dughenile mănăstirii și nu priimesc să de chirie mănăstirii, precum dau alți neguțitori ce șăd prin dughenile mănăstirești”. Atunci vodă, la 10 ianuarie 1742 (7250), îi dă împuternicire egumenului să-i strângă cu ușa pe împricinați: „Ori să priimească acei neguțitori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu ochii. Iată însă că egumenul de la mănăstirea Golia tot are a se plânge lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod precum că „neguțitorii... șăd în dughenile mănăstirii și nu priimesc să de chirie mănăstirii, precum dau alți neguțitori ce șăd prin dughenile mănăstirești”. Atunci vodă, la 10 ianuarie 1742 (7250), îi dă împuternicire egumenului să-i strângă cu ușa pe împricinați: „Ori să priimească acei neguțitori să dei chirie cum dau alții, ori nepriimind, să aibă egumenul voie a-i scoate din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirești”. Atunci vodă, la 10 ianuarie 1742 (7250), îi dă împuternicire egumenului să-i strângă cu ușa pe împricinați: „Ori să priimească acei neguțitori să dei chirie cum dau alții, ori nepriimind, să aibă egumenul voie a-i scoate din dughene și să priimească pe alții care vor plăti chiria cu folosul mănăstirii”. Ca să-ți cânt în strună, fiule, află că cei 750 de galbeni de la Ana Golăi erau bani mulți nu șagă. Dar și închinarea la mănăstirea grecească Vatoped însemna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Zâmbind, călugărul a adăugat: Deși e de mirare, am să-ți spun că în aceiași zi, adică tot la 12 decembrie 1627 (7136), Barnovschi voievod mai miluiește „Sfânta mănăstire ce iaste zidită de noi,... din târgu din Ieșu, cu... niște dughene și cu pivniță de piatră, în târgul Iașilor, împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusască”. Uite cum pofta vine mâncând, sfințite. Tocmai mi-am adus aminte de două danii: una făcută de Gheorghe Coci hatman, care la 15 februarie 1652 (7160
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie pomenit de Gheorghe Coci. Apoi de dania lui Gheorghe Roșca, fost vistiernic, care la 18 februarie 1652 (7160) dăruiește mănăstirii „Lui Barnovschie vodă” patru fălci de vie „Pre Valea Urșulii, la obârșie”. Cred că îți mai amintești de „niște dughene... cu pivniță de piatră... din Ulița Rusască”. Cum să nu, părinte? Ei află tu că la 25 mai 1709 (7217), adică după vreo 82 de ani, Toader Vârnav biv stolnic, cu toată cimotia lui, i-au adus în fața lui Mihai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
7217), adică după vreo 82 de ani, Toader Vârnav biv stolnic, cu toată cimotia lui, i-au adus în fața lui Mihai Racoviță voievod pe călugării de la mănăstirea Barnovschi, pe motiv că le-au împresurat o pivniță de piatră și niște dugheni „ce sântu în târgul de Gios, la Ulița Rusască”. Vodă însă spune: „am trimis pre... Dumitrașco Cuza biv vel spătar, la mahala, ca să întrebe de oameni bătrâni... Și s-au aflat... că unii au apucat din dzilele lui Vasilie Vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cel mai nimerit e să uiți de toate acestea... Mai bine hai să vedem cum își plătește Constantin Chistruiul încălcarea de către el a locului mănăstirii Barnovschi. În zapisul întocmit la 4 octombrie 1745 (7254) scrie: „Făcând eu pivniță din dosul dughenii mele, am intrat cu doi coți în locul mănăstirii; și ne-am aședzat cu sfințiia sa părintele Paisie ca să-i dau pe an câte două ocă de ceară curată la mănăstire”. La averea mănăstirii Barnovschi se mai adaugă și o pivniță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
soția sa pe banii lor. Poate că erau unii care se îndoiau de acest fapt. Dar ce anume au dăruit cei doi soți mănăstirii? În zapisul întocmit de paharnic și soția sa „Așea scriia... cum dumnealor, singuri,... au dat... cinci dughene gata și cu dzece locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră în capul dughenelor din deal, ce sintu pre Ulița Chirvăsăriei... care dughene și locuri sintu și dumilorsale cumpărături... drept 30 lei bătuți... Așijderea, alt loc de casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
erau unii care se îndoiau de acest fapt. Dar ce anume au dăruit cei doi soți mănăstirii? În zapisul întocmit de paharnic și soția sa „Așea scriia... cum dumnealor, singuri,... au dat... cinci dughene gata și cu dzece locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră în capul dughenelor din deal, ce sintu pre Ulița Chirvăsăriei... care dughene și locuri sintu și dumilorsale cumpărături... drept 30 lei bătuți... Așijderea, alt loc de casă cu loc de ogradă pre Ulița Chirvăsării
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ce anume au dăruit cei doi soți mănăstirii? În zapisul întocmit de paharnic și soția sa „Așea scriia... cum dumnealor, singuri,... au dat... cinci dughene gata și cu dzece locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră în capul dughenelor din deal, ce sintu pre Ulița Chirvăsăriei... care dughene și locuri sintu și dumilorsale cumpărături... drept 30 lei bătuți... Așijderea, alt loc de casă cu loc de ogradă pre Ulița Chirvăsării... drept 55 lei bătuți. Așijderea, și alt loc de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zapisul întocmit de paharnic și soția sa „Așea scriia... cum dumnealor, singuri,... au dat... cinci dughene gata și cu dzece locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră în capul dughenelor din deal, ce sintu pre Ulița Chirvăsăriei... care dughene și locuri sintu și dumilorsale cumpărături... drept 30 lei bătuți... Așijderea, alt loc de casă cu loc de ogradă pre Ulița Chirvăsării... drept 55 lei bătuți. Așijderea, și alt loc de casă, ce iaste tot alături,... pre Ulița Chirvăsării... drept
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Făceau și sfințiile lor rost măcar de o „saramurică” acolo pe zi dacă nu de mai mult. łine seama, fiule, că mai aveau și ei „obligații” pe unde nu te aștepți... Sau dacă peștele le prisosea, îl puneau la vânzare, că dughene aveau, slavă Domnului, și să încropească o ghețărie nu era mare lucru. Din documente am mai aflat că „feredeul svintei mănăstiri Trei Sfetitele” era la mare căutare. La 28 mai 1703 (7211) Constantin Duca voievod dă un privilegiu în care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Trei Ierarhi! De m-aș opune n-ar fi lucru cuminte, așa că mai bine să amintesc că această danie ar fi cea din 24 iulie 1786, făcută de „Bălașa soție răposatului Andriiu”, care a miluit mănăstirea Trei Sfetitelor cu o dugheană și o pivniță de lemn, pentru a fi „grijită” după a sa moarte... Când am sfârșit de spus toate acestea, călugărul a rămas pe gândur, dar cu zâmbet ștrengăresc pe buze... Nu știu dacă ai băgat de seamă că soarele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]