2,465 matches
-
de vioara ce cântă pe struna-i subțire doruri curate. Prinde-mi inima, iubito, și fă-o cântec de floare, fii tu lăuta și-arcușul cu care să cânt lumile noastre solare Voi deveni, iubito, urechea ce știe s-asculte duioasă doina din inima ta atât de caldă și-atât de frumoasă. Prinde-mi mâna,iubito, și du-mă prin zbor de lumină și gând, prin creanga de aur din huma cuvintelor ce sunt cu noi aici, pe pământ. Prinde-mi
PRINDE-MI MÂNA de LEONID IACOB în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364729_a_366058]
-
mie nu știu cum mi-a căzut o picătură, tu ai urmărit-o si-ai zâmbit distins, apoi ajungandu-mi pe obraz ai saruta-o făcând-o să dispară. Ai zâmbit apoi angelic...cum numai TU zâmbești! Alte 'mutări'.. După acest episod duios ai sărit malul rapid si-ai luat-o la fugă zicând: trebuie să mă găsești!" Până să-mi revin nici nu mai auzeam foșnetul de sub picioarele tale.. Ies pe o alee și mă uit într-o parte, dar pentru că era
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
în priviri./ Își așază ochii în ochii mei/ și-i lasă acolo./ O femeie mi-a ieșit în drum,/ sub pleoapele ei/ respiram fantome/ ce-au bântuit apoi/ vorbele noastre/ săpând adânc izvoare/ de proaspete erori.//” (Întâlnire, pag. 201) Funciar duios, absolventului de liceu silvic îi repugnă îndepărtarea insului de natură, de universul silvestru cu atâtea oaze de seninătate, în care a hălăduit în cei mai frumoși ani ai vieții, univers devenit un topos al statorniciei și fericirii depline. Elementele naturii
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
de cântece de inspirație folclorică, muzică ușoară și compoziții proprii, foarte melodice, integrate într-un registru al bunei dispoziții debordante. Dacă supărarea își găsește undeva antidotul, Radu Ille știe cel mai bine unde: în propria-i fremătare a voioșiei poetice, duioase aproape, ca-ntr-o joacă inocentă, copilăroasă, dar cu priza la dinamul muzicii cu tentă de romantism umoristic, distractiv, de factură eseistică pe teme de viață și iubire înrădăcinate în normalul umanului, însă oglindite frenetic, sub infinitele diviziuni ale stărilor
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
părinții maestrului Gheorghe Zamfir) își va putea îmbrățișa mama. „Măicuță, nu plânge, mult nu va dura,/ Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept ... mă va ajuta:/ Vom sta împreună, n-oi mai fi străin”. Un tremolo duios, tril de pasăre măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea! Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea ... Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
la care eu am fost Softistul cel mai tânăr, și-acuma doru-mi plânge. Programator sunt, doamnă, programe-am scris destul, Fortran, Cobol, Assiris, frumoasele limbaje, Azi par hieroglife. Atuncea, nesătul, Cu liniile sursă umpleam kilometraje. Programator sunt, doamnă, scriam așa duios Încât în tura-a treia, din sfârcuri de cometă Sugeam cafea amară și aduceam prinos Când îmi ieșea testarea, o largă piruetă. Programator sunt, doamnă, programator bătrân, Am învățat și Windows și Linux, chiar și DOS, Dar timpul este astăzi
PROGRAMATOR SUNT, DOAMNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349508_a_350837]
-
părinții maestrului Gheorghe Zamfir) își va putea îmbrățișa mama. „Măicuță, nu plânge, mult nu va dura,/ Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept... mă va ajuta:/ Vom sta împreună, n-oi mai fi străin”. Un tremolo duios, tril de pasăre măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea!.../ Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
părinții maestrului Gheorghe Zamfir) își va putea îmbrățișa mama. „Măicuță, nu plânge, mult nu va dura,/ Ai să vin la tine, mai rabdă puțin!/ Dumnezeu cel drept... mă va ajuta:/ Vom sta împreună, n-oi mai fi străin”. Un tremolo duios, tril de pasăre măiastră, reia naiul care plânge odată cu fiul cel departe de casa părintească: „Maică, măiculița mea!.../ Pâinea, miere, de-ar avea,/ Apa vin de s-ar făcea.../ Nu este ca-n țara mea./ Dacă n-auzi vorbă bună
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
și marea albastră, dar vezi? nici o mare nu-i ca a noastră! Dacăo privești în zare neagrămarea ți se pare. Poate și de-aici ideea Marea Neagră-i ca femeia, frumoasă, învălurată și de alge parfumată, navalnică, furioasă, când nebună, când duioasă... Soarele în zori răsare poleind întreaga mare și delfinii trec călare pe albe valuri foșnitoare; cerul pare decorat cu nori albi împestrițat. Ce frumoasă, ce splendoare Marea Neagrămi se pare, o cunosc din altăviață și de-aceea mă răsfață... uneori
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
cercul de lumină se lățește din ce în ce, iar fericirea după ce m-a învăluit mătăsos, deodată schimbă tactica, devine dură, se aruncă, se prăvălește asupră-mi ca niște avalanșe care, - antigravitațional - mă înalță; apoi iar, procedează în alt fel: duios, mă leagănă - și-n cele din urmă, fără menajamente, mă înlocuiește. Nu mai sunt. Ba sunt, dar atât de puternic încât nu mă recunosc. De atunci îmi este nespus de rușine. De prostii, de răutăți, de scârnăvii. De toane. De
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
Îți cădeam instinctiv la picioare; Ființă divină, adânc iertătoare Îți datorăm toate cuvintele, Prin ține atinsu-ne-am țintele. Nu-i altă ființă că ține pe lume, Nu-i pedagog mai bun să îndrume ; Nu-s rugăciuni mai fierbinți și duioase Ca ale mamei deplin credincioase, Nu sunt femei mai frumoase ! Cu tine încep învățămintele; Până și rostul ce au mormintele Să-l pricepem ți-ai dat toate silințele. Astăzi din cer ne zâmbești, rază de soare, O, mama, ființa pe
MAMA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349700_a_351029]
-
trece zilele Vor trece zilele în care Am suspinat și mi-a fost greu Și voi privi din nou spre soare Să văd acolo chipul Tău... Și nopțile pustii, de teamă Vor trece...știu, le voi uita Căci glasul Tău duios mă cheamă Învăluit în pacea Ta... Și-mi spune iar că ești cu mine Că mă conduci prin vijelii Iar brațu-Ți tare mă susține Când obosit Te chem să vii... De n-ai fi Tu...Iubit Isus Să mă păzești
OMAGIU DIVIN 6 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349687_a_351016]
-
ajunge la maturitate, este extrem de dulce și mustos. Să fii măr dulce nu mai este trandy, coole, era în copilăria mea cînd nu erau atâtea dulciuri la tot pasul. Desigur că dulceața mărului se transformă în fructoză, mă veți avertiza Duioși Ochelandri În Pândă, fructoză care se depune nici mai mult nici mai puțin decât pe talie, cine o are. Cine nu o are este în dezavantaj, riscând să i se depună pe burtă. Desigur că burta face tensiune, fie că
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
încă mai mult ca oricine? Sunt doar atâția tâlhari și ucigași pe fața pământului; tu însă ce păcate ai săvârșit să te împovărezi mai mult decât toți?” “Măicuță dragă, sângele tău sunt, zicea el (rostea uneori niște cuvinte atât de duioase, că te și mirai ascultându-l), și carne din carnea ta, lumina vieții mele, să știi că într-adevăr e așa cum îți spun: fiecare dintre noi este vinovat pentru toți și pentru toate, față de toți și față de toate. Nu știu cum să
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
toate. Nu știu cum să-ți lămuresc mai bine lucrul acesta, dar simt că așa este, și asta mă doare. Cum putem să trăim oare și să ne înveninăm singuri fără să vedem nimic, nimic?” În fiecare dimineață se trezea tot mai duios și mai fericit, fremătând de iubire. Când intra doctorul - venea acum să-l vadă un medic bătrân, un neamț, Eisenschmidt - îl întreba în glumă: “Ce zici, doctore, mai trăiesc o zi, două?” “Nu o zi, două, ci luni și ani
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
simțiri? Sunt răbufniri ce-am adunat și stăruie în gânduri, Din clipele ce au plecat, lăsând aceste rânduri. Când ochi în lume am făcut, priveam atent în jur, Atras mult de necunoscut și-al steleleor contur. Mă învăța cu glas duios mămuca, să iubesc, Îmi arăta tot ce-i frumos și e. . . dumnezeiesc! Pe rând, cu ea am descifrat întâiul Alfabet, Sădind în sufletu-mi curat vibrații de poet Mi-a spus că nu poți mângâia când ai un suflet gol
ROUA AMINTIRILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350390_a_351719]
-
prinde lumea într-un crin În cupa lui de mărgărint, În aurul caliciului, În semințele adâncurilor. De-aș fi un cântăreț, La fel de iscusit Precum Orfeu, Aș închide tăcerea într-un sunet Și aș asista la nașterea unei șoapte, În clinchet duios de cântec. Mi-e drag pământul, Einstein de-aș fi L-aș prinde într-un gând... Sămânța gândului aș semăna În carnea și izvoarele pământului, Capsula timpului ar fi Ce... timpul din goană-i L-ar opri... Referință Bibliografică: De-
DE-AŞ FI... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350404_a_351733]
-
mă privea altfel, nu tot tristă, ci cu un zâmbet complice. La miezul nopții, când candelabrul uriaș a început să fie învârtit încet iar călugării își pasau versetele de la unii la alții, în lumina pală a lumânărilor și în cântecul duios al corului, am simțit cum intru legănat într-o lume magică, formată din oameni a căror bucurie era să aducă slavă Maicii Domnului, pe care au cunoscut-o și cu care stăteau uneori la sfat, mulțumindu-i că i-a
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
la pătrat! Vă salut filisteni, arrafați, Shalom Halevem! E mai greu cu românii beteji, de-i tratează Secretarul de Stat; Și cu kitsch-ul, că nici zice nu-i știu, dar uite că l-am cumpărat! Mi-a rămas amintire duioasă, orișicum: “Ceaușescu-Arrafat!” Mă poftiră să cumpăr de-o mie... De-o mie de ori i-am și refuzat Au schimbat portativul: «La voi e totul mafia: Romania-kaput!» Dar nu mă las doar de-a moaca; le-am răspuns cum am
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
cu creme. Cu ele fraze construim Rezolvând chiar și probleme... Sunt cuvinte și modeste, Altele... înzorzonate; Ele ne urcă pe podeste, Sau mint cu absurditate. Mai sunt unele ce-omoară Precum gloanțe ucigașe. Altele sunt o comoară, Și fac suflete...duioase. De-i război între cuvinte Nu va curge strop de sânge Insă vor rămâne-n minte... Dragostea o vor înfrânge. Gândul mi-a născut cuvinte Făurind din ele-un... vers Seara, el mi-aduce-aminte De albastrul... Univers. D.Theiss Referință Bibliografică
FEŢELE...CUVINTELOR de DOINA THEISS în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349046_a_350375]
-
15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Simți tu ce boare tandra că un poem șoptit Ne mângâie pe gene că într-un vis frumos? Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de roua, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în frac Adulmeca mireasma de
CURG STELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348548_a_349877]
-
și scut, crez și legământ.” ( Ioan Filip ); „Prin cântec reușești să pătrunzi în cele mai tainice cămăruțe ale sufletului. Tu, Nicule, ai reușit. Toată admirația.” ( Angela Buciu ); „Mare artist al Maramureșului și al României, Nicolae Sabău a fost prezent cu duiosul său cântec la multe din manifestările sportive care au dus faima județului, a țării, pe meridianele lumii.” ( Ion P. Pop ); „Nicolae Sabău este nu numai cunoscutul și apreciatul artist vocal de muzică populară ci și un pasionat culegător de folclor
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
tine vine și frumoasa sărbătoare Cu-atâtea nume dulci de flori aprinse, Speranțele-mprumută o altă culoare, Se acceptă modificări de vise... ............................................................. Mi-amintesc, cu dor, de alte primăveri! Clipa te-aduce, parcă,-n joacă lângă mine, Într-un amurg duios...de ce-mi pare c-a fost ieri?! Amintirea încearcă să m-aline... Te văd, iubite, prin flori, venind ușor Și primăvara ne săruta pe amândoi Pe obraz, pe ochi, pe gură, cu mult dor... ................................................................. O, cum aș vrea să
DOR DE PRIMĂVARĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348675_a_350004]
-
vorbă bună pentru mine! Of, Maică Precistă, cât de mult a trecut de când nu Te-am mai pomenit! Focul de tabără din acea seară, cina cu slănină, caș și pâine de casă, melodiile cântate de Geo la chitară și privile duioase pe care mi le aruncă Mara, reușesc într-o oarecare măsură să-mi calmeze nervii care ajunseseră să zbârnâie mai ceva ca firele de telegraf. De mâine, mă pun pe treabă! Știu exact cum am iau taurul de coarne! Adormisem
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
poveste. Am discutat de mult situația ta cu tatăl tău și suntem de acord. Știm cât vă iubiți. Dar nu puteți aștepta până terminați facultatea? Mai aveți un an. Miranda, roșie ca un rac, se duse lângă mama ei și, duios i-a spus: - Mămico, sunt situații când nunta trebuie puțin grăbită. Te rog să admiți că părinții lui Ahmed au concepții mai vechi, asemănătoare tuturor fermierilor, să nu le zic țărani că sunt ditamai boierii. Morala în Iran este severă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]