1,491 matches
-
Dunării Fluviale. ... Obiectul de activitate, relațiile cu Administrația Porturilor Dunării Fluviale și cu terți, competențele, atribuțiile și alte elemente necesare desfășurării activității, se stabilesc prin regulamentele de organizare și funcționare specifice fiecărei subunități. Articolul 19 Relațiile comerciale ale Administrației Porturilor Dunării Fluviale cu alte regii și societăți comerciale, precum și cu statul, se vor desfășura pe bază de contracte guvernate de principiul liberei concurente. Articolul 20 Administrația Porturilor Dunării Fluviale în raporturile cu terții practică prețuri decurgînd din acțiunea conjugata a cererii
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
organizare și funcționare specifice fiecărei subunități. Articolul 19 Relațiile comerciale ale Administrației Porturilor Dunării Fluviale cu alte regii și societăți comerciale, precum și cu statul, se vor desfășura pe bază de contracte guvernate de principiul liberei concurente. Articolul 20 Administrația Porturilor Dunării Fluviale în raporturile cu terții practică prețuri decurgînd din acțiunea conjugata a cererii și ofertei. Articolul 21 Administrația Porturilor Dunării Fluviale poate încheia contracte de vînzare-cumpărare, prestări servicii cu firme și întreprinzători români sau străini. Articolul 22 Administrația Porturilor Dunării
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
comerciale, precum și cu statul, se vor desfășura pe bază de contracte guvernate de principiul liberei concurente. Articolul 20 Administrația Porturilor Dunării Fluviale în raporturile cu terții practică prețuri decurgînd din acțiunea conjugata a cererii și ofertei. Articolul 21 Administrația Porturilor Dunării Fluviale poate încheia contracte de vînzare-cumpărare, prestări servicii cu firme și întreprinzători români sau străini. Articolul 22 Administrația Porturilor Dunării Fluviale se poate adresa instanțelor judecătorești de drept comun, pentru orice litigii. Articolul 23 Subunități din structura Administrației Porturilor Dunării
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
Dunării Fluviale în raporturile cu terții practică prețuri decurgînd din acțiunea conjugata a cererii și ofertei. Articolul 21 Administrația Porturilor Dunării Fluviale poate încheia contracte de vînzare-cumpărare, prestări servicii cu firme și întreprinzători români sau străini. Articolul 22 Administrația Porturilor Dunării Fluviale se poate adresa instanțelor judecătorești de drept comun, pentru orice litigii. Articolul 23 Subunități din structura Administrației Porturilor Dunării Fluviale pot face obiectul unor concesiuni în condițiile legii. Articolul 24 Administrația Porturilor Dunării Fluviale se poate asocia cu societăți
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
Dunării Fluviale poate încheia contracte de vînzare-cumpărare, prestări servicii cu firme și întreprinzători români sau străini. Articolul 22 Administrația Porturilor Dunării Fluviale se poate adresa instanțelor judecătorești de drept comun, pentru orice litigii. Articolul 23 Subunități din structura Administrației Porturilor Dunării Fluviale pot face obiectul unor concesiuni în condițiile legii. Articolul 24 Administrația Porturilor Dunării Fluviale se poate asocia cu societăți comerciale din țară sau din străinătate, cît și cu persoane juridice sau fizice române sau străine pentru realizarea în comun
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
sau străini. Articolul 22 Administrația Porturilor Dunării Fluviale se poate adresa instanțelor judecătorești de drept comun, pentru orice litigii. Articolul 23 Subunități din structura Administrației Porturilor Dunării Fluviale pot face obiectul unor concesiuni în condițiile legii. Articolul 24 Administrația Porturilor Dunării Fluviale se poate asocia cu societăți comerciale din țară sau din străinătate, cît și cu persoane juridice sau fizice române sau străine pentru realizarea în comun de lucrări sau de utilizarea unor facilități portuare. Articolul 25 Administrația Porturilor Dunării Fluviale
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
desfășoare activitatea cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția mediului înconjurător și să-și realizeze din surse proprii mijloace adecvate acestui scop. Ea are totodată obligația de a urmări respectarea dispozițiilor legii privind protecția mediului de către agenții economici de pe platforma porturilor Dunării fluviale. Articolul 26 Consiliul de administrație sau directorul general angajează personalul regiei și conducerile subunităților din structura. Personalul subunităților este angajat de directorul acestora. Articolul 27 Controlul activității economico-financiare al Administrației Porturilor Dunării Fluviale se efectuează prin organele de specialitate
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
mediului de către agenții economici de pe platforma porturilor Dunării fluviale. Articolul 26 Consiliul de administrație sau directorul general angajează personalul regiei și conducerile subunităților din structura. Personalul subunităților este angajat de directorul acestora. Articolul 27 Controlul activității economico-financiare al Administrației Porturilor Dunării Fluviale se efectuează prin organele de specialitate ale regiei. Articolul 28 Prezentul regulament se completează cu dispozițiile Legii nr. 15/1990 și ale celorlalte reglementări în vigoare. Anexă 2 d) REGULAMENT de organizare și funcționare a Administrației Canalelor Navigabile Capitolul
HOTĂRÎRE nr. 19 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea unor administraţii cu statut de regie autonomă şi societăţi comerciale pe acţiuni din domeniul tranSporturilor navale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120851_a_122180]
-
forțează, în 568, întăririle romane de la Friuli și năvălesc în Veneția sub conducerea regelui lor, Alboin. Originari și ei, probabil, din Scandinavia, au apărut încă din secolul I pe cursul inferior al Elbei, apoi, în secolul următor, pe cel al Dunării de mijloc, după care nu s-a mai auzit vorbindu-se de ei timp de 300 de ani. În momentul în care Imperiul de Apus dispare, ei ocupă Panonia, unde, deveniți călăreți seminomazi și adoptînd creștinismul arian, îi slujesc pe
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sale în desființarea statului polonez, concretizată prin participarea Rusiei la cele două împărțiri ale acestui stat, din 1792 și cea din 1795, precum și asaltul Franței Republicane asupra Europei Monarhice, a obligat Rusia să amâne pentru o vreme problema stăpânirii Gurilor Dunării și a întregului litoral nord-vestic al Mării Negre. Așa se explică introducerea de către Rusia a unei clauze secrete în acordul cu Imperiul Habsburgic, încheiat la Sankt Petersburg, la 3 ianuarie 1795, care consacra cea de-a treia împărțire a Poloniei. Potrivit
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cadrul juridic necesar împroprietăririi reale a țărănimii basarabene. Imediat după votarea Legii agrare, la 10 decembrie 1918, Sfatul Țării a adoptat următoarea declarație: „În urma unirii cu România mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și ținuturile ungurești locuite de români, în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire, stipulate în actul de la 27 martie 1918, fiind încredințată că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei române, care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
IV. Pășunatul în păduri Articolul 15 Pășunatul în pădurile supuse regimului silvic, prevăzute la art. 1, alin. a, b și c, este cu totul oprit. El este însă permis numai în pădurile de baltă situate pe marginea și în ostroavele Dunărei sau a altor cursuri de apă, după distincțiunile următoare: a) Dacă pădurea se exploatează în scaun, pășunatul este permis fără restricțiunea de vîrstă; ... b) Cînd tăierea arborilor se face din fața pămîntului, pășunatul este permis numai dacă pădurea e compusă din
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
hidroenergetic și de navigație și că funcționarea Sistemului "Porțile de Fier Îl" este condiționată de funcționarea Sistemului "Porțile de Fier I". 2. În scopul asigurării exploatării coordonate a celor două sisteme, S.C.D.E. va întocmi planuri zilnice de functionare în funcție de debitele Dunării; în conformitate cu prevederile regulamentului S.C.D.E. 3. Fiecare beneficiar are drepturi egale la folosirea posibilităților de functionare în regim variabil ale celor două sisteme, cu mențiunea că fiecare poate hotărî dacă și în ce măsură va folosi posibilitatea funcționarii în regim variabil, respectînd restricțiile
CONVENŢIE din 22 mai 1987 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Consiliul Executiv Federal al Adunării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie "Porţile de Fier I" şi "Porţile de Fier II". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126411_a_127740]
-
finanțelor, Decebal Traian Remeș p. Ministru de interne, Mircea Mureșan, secretar de stat ÎNȚELEGERE între Ministerul Transporturilor din România și Ministerul Transporturilor din Republică Bulgaria privind transportul de vehicule și de pasageri cu nave între punctele de frontieră pe sectorul româno-bulgar al Dunării Ministerul Transporturilor din România și Ministerul Transporturilor din Republică Bulgaria, denumite în continuare părți contractante, în dorința extinderii colaborării în domeniul transporturilor dintre cele două țări, pentru dezvoltarea transporturilor de vehicule și de pasageri cu nave între punctele de frontieră pe sectorul
HOTĂRÂRE nr. 25 din 13 ianuarie 2000 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul TranSporturilor din România şi Ministerul TranSporturilor din Republica Bulgaria privind tranSportul de vehicule şi de pasageri cu nave între punctele de frontieră pe sectorul româno-bulgar al Dunării, semnată la Bucureşti la 10 noiembrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126647_a_127976]
-
lege în caz de fraudă. Articolul 11 În timpul staționarii vaselor în porturi, vama va putea poștă pe ele funcționari vamali, în vederea supravegherii vamale sau în orice alt scop. De asemenea, cînd vasele fac operații de tranzit de marfuri, pe porțiunea Dunării interioare, vama va putea aplica sigilii sau plumburi unde va fi nevoie și va putea poștă funcționari însoțitori pe bordul acestor vase. Articolul 12 Intrarea oricărui fel de vas din apele internaționale sau internaționalizate în apele interioare ale R.P.R. nu
LEGE nr. 9 din 1 ianuarie 1949 asupra vamilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127088_a_128417]
-
ordin la gurile Dunării, ridicând un baraj de mine pe brațul navigabil Sulina. După cum era și firesc, în urma acestor măsuri, navigația vaselor de comerț a fost suspendată. După intrarea României în război, această interdicție a devenit valabilă pe toată lungimea Dunării românești, ea durând până la încetarea ostilităților 1. După încheierea războiului cu victoria armatelor română și rusă, la începutul anului 1878 România, care își câștigase independența prin jertfele și eroismul ostașilor săi, se pregătea să ia parte - în deplină legitimitate, în calitate de
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
sarcina viitoarei sesiuni a Comisiei Europene. Singura problemă rezolvată, deși nici aici nu se ajunsese la un acord unanim și deplin al delegaților, a fost semnarea, după patru ani de discuții, amânări și pertractări, a Actului adițional referitor la regimul Dunării maritime (28 mai 1881). Era vorba, concret, despre modificarea Actului public din 1865, care trebuia pus în concordanță cu noua situație politică internațională creată prin Tratatul de la Berlin. Noul document avea să se numească Actul adițional la Actul public din
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
riverane, care erau Rusia și România. În același timp, guvernul rus își lua angajamentul de a comunica organismului avându-și sediul la Galați sistemul de tarife pe care urma să-l aplice în scopul stabilirii unor reguli uniforme pentru întreaga Dunăre maritimă. Prin articolul 7, i se dădea în sfârșit satisfacție Austro-Ungariei, fiind adoptat regulamentul de navigație și poliție fluvială pentru sectorul Porțile de Fier-Brăila, elaborat în cadrul sesiunii CED din primăvara anului 1882249. "Proiectul Barrère", constituind ultima parte a acestui act
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
pp. 10-11. 41 Memoriile regelui Carol I...vol. IV, p. 329. 42 Ibidem, p. 329. 43 Ibidem, p. 332. 44 Paul Gogeanu, Dunărea în relațiile internaționale, Editura politică, București, 1970, p. 77. 45 Ibidem, pp. 77-78. 46 M. Kogălniceanu, Cestiunea Dunărei, partea I, București, 1882, pp. 5-6. 47 Cestiunea Dunărei, 1879-1883. București, 1883, p. 34-40. Protocolul nr. 364 din 4 și 7 iunie 1880. Memoriul comisarului român din ședința din 23 iunie 1880, pp. 41- 43. 48 Arhivele Naționale, fond Casa
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
p. 329. 42 Ibidem, p. 329. 43 Ibidem, p. 332. 44 Paul Gogeanu, Dunărea în relațiile internaționale, Editura politică, București, 1970, p. 77. 45 Ibidem, pp. 77-78. 46 M. Kogălniceanu, Cestiunea Dunărei, partea I, București, 1882, pp. 5-6. 47 Cestiunea Dunărei, 1879-1883. București, 1883, p. 34-40. Protocolul nr. 364 din 4 și 7 iunie 1880. Memoriul comisarului român din ședința din 23 iunie 1880, pp. 41- 43. 48 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 7/1889, fila 155
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și 7 iunie 1880. Memoriul comisarului român din ședința din 23 iunie 1880, pp. 41- 43. 48 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 7/1889, fila 155. 49 M. Kogălniceanu, op. cit., partea I, p. 6. 50 Cestiunea Dunărei, protocolul nr. 364, pp. 199-200. 51 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 105. 52 Ibidem, p. 105. 53 N. Callimachi-Catargi, Apendice la Cartea Verde Română asupra cestiunei Dunărei, Paris, 1881, p. 5. Circulara nr. 10.549 din 23 iunie 1880, trimisă din
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
7/1889, fila 155. 49 M. Kogălniceanu, op. cit., partea I, p. 6. 50 Cestiunea Dunărei, protocolul nr. 364, pp. 199-200. 51 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 105. 52 Ibidem, p. 105. 53 N. Callimachi-Catargi, Apendice la Cartea Verde Română asupra cestiunei Dunărei, Paris, 1881, p. 5. Circulara nr. 10.549 din 23 iunie 1880, trimisă din București de Vasile Boerescu, ministrul Afacerilor Străine, și lui Nicolae Callimachi-Catargi, ministrul plenipotențiar al României la Londra. 54 M. Kogălniceanu, op.cit., partea II, pp. 2-3. 55
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
61 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 40/1880, fila 1. 62 Ibidem, f. 55. 63 Ibidem, f. 83. 64 Ibidem, f. 90. 65 Ibidem, f. 93. 66 Arhiva M.A.E., fond Convențiuni de navigație. Chestiunea Dunărei, vol. 192, dos. 8 Conv. D2 a, partea I 1879-1880. Lucrări preparatorii, f. 278-280. 67 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, loc. cit., f. 451. 68 Ibidem, dosar nr. 13/1881, filele 1-3. Nota circulară a cabinetului de la Viena
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Viena, lui Haymerle. 70 Ibidem, dosar nr. 13/1881. filele 3-4. Nota circulară din 9 februarie 1881 a cabinetului din Viena, trimisă ministrului Hoyos la București. 71 Ibidem, f. 4-5. 72 Ibidem, f.5. 73 Ibidem, f. 5-6. 74 Cestiunea Dunărei, p. 115. Raportul lui Mihail Kogălniceanu către Vasile Boerescu, din 11 decembrie 1880. 75 Ibidem, p. 115. Vasile Boerescu către N. Callimachi-Catargi, telegrama din 12 decembrie 1880. 76 Ibidem, p. 116. N. Callimachi-Catargi către V. Boerescu, telegrama din 22 decembrie
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
I...vol. IV, p. 366. 78 Ibidem, f.180; Ibidem, p. 366. 79 Ibidem, f. 193-194. 80 Ibidem, f. 194. 81 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 40/1880, fila 6. 82 Ibidem, f. 2. 83 Cestiunea Dunărei, p. 199. E. Pencovici către V. Boerescu, raportul din 8 ianuarie 1881. 84 Arhivele Naționale, Microfilme Anglia, r. 131. P.R.O.F.O. 104/22, f. 17. White către Granville, telegrama din 11 ianuarie 1881. 85 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p.
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]