4,381 matches
-
cimitir de femei, bătrîni și, foarte rar, copii, căci se știa că Moartea, oricît de mult s-ar fi șmecherit, tot nu avea ocazia să prindă vreun marinar din Aldan pe uscat. - Am opt copii, spuse bătrînul căpitan Într-o după-amiază, pe plajă, acolo, chiar În locul unde văzuse cu ochii lui cum vaporul i se scufunda pentru totdeauna. Toți opt au nasul meu și trăsăturile mele, dar nu-mi amintesc să-mi fi petrecut mai mult de cîțiva ani din viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
răstimpuri de cîteva săptămîni, și-ar fi croit drum ideea că fusese folosit de călăul său, care Îi storsese o informație pe care urmărea s-o folosească Într-o zi. Nu spuse nimic. Nu făcu nici un comentariu, dar În acea după-amiază, cînd Oberlus citea pe culmea falezei, spionîndu-i din cînd În cînd pe prizonierii săi cu ajutorul lunetei, observă trupul adus de spate al bătrînului, care suia Încet povîrnișul domol ce conducea la faleza abruptă dimpotriva vîntului. Ajunse pe culme, la mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
larg, se gîndi că Dumnezeul lui Îl părăsise probabil pe neașteptate sau că un nou sentiment de vinovăție, chiar mai puternic decît cel dinainte, Îi făcuse viața de nesuportat. Își plimbă privirea asupra insulei frumoase, solitare și pașnice În calda după-amiază ecuatorială, zîmbi satisfăcut În fața peisajului și se cufundă din nou În lectură. Progresase mult și abia dacă mai simțea nevoia să silabisească. Doi supuși erau puțini chiar și pentru un regat minuscul ca acela al Insulei Hood, iar monarhul păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nevoie pentru a se simți important și stăpîn pe viața lui și a altora mai des, iar asta Îl făcuse ca - În cele din urmă - să abandoneze vînătoarea și să se Închidă pentru totdeauna În singurătatea unei insule. În anumite după-amieze, cînd Îi zărea În depărtare pe cei care se ocupau de aprovizionarea cu balene, În lungile lor peregrinări din Oceanul Arctic pînă la Antarctic, evoca, nu fără nostalgie, puținele momente În care se bucurase de o adevărată plenitudine și aproape fericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ca, odată sosit momentul, să stea În afara conflictului, fără să țină partea nimănui. Lăsă să mai treacă o săptămînă; Își dădu seama că Iguana continua să-și petreacă timpul mai mult În ascunzătoarea lui decît pe insulă și, Într-o după-amiază În care norii negri ce veneau dinspre vest prevesteau o zgomotoasă noapte de furtună, se hotărî să acționeze. Negura acoperise insula cu o jumătate de oră Înainte de căderea Întunericului și, odată cu primele umbre, o perdea de apă, Însoțită de fulgere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o să se termine în orice clipă, pentru că, în definitiv, nu-i decât o reclamă, numai că are de fapt treizeci de minute. Eu și Evie eram angajate să fim mobile sexy umblătoare care să poarte rochii de seară strâmte toată după-amiaza, ispitind publicul de televiziune să cumpere Fabrica de Snack Num Num. Manus vine și stă în rândul publicului din studio și, după înregistrări, zice: — Hai să mergem cu barca. Și eu fac: — Sigur! Așa că ne-am dus cu barca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ne prindă. Tipii spuneau că se ocupă cu distribuția unei reclame de televiziune. Tipul îmi dădea o carte de vizită și mă-ntreba la ce agenție sunt. Era o vreme când mama venea în vizită. Mama fumează, și-n prima după-amiază când am venit acasă după o ședință foto mi-a întins o cutie de chibrituri și-a zis: — Ce-nseamnă asta? A zis: Te rog, spune-mi că nu ești o târfă la fel de mare ca sărmanul tău frate mort. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Aicea-i exact ca reproducerile alea false ale habitatelor naturale pe care le construiesc la zoo, zicea Evie. Știi, calotele alea polare de ciment și pădurile alea tropicale făcute din copaci de țevi sudate, cu țâșnitoare în ele. În fiecare după-amiază, eu și Evie eram protagonistele propriului nostru habitat nenatural. Vânzătorii se furișau în toaleta bărbaților ca să facă sex. Noi atrăgeam atenția asupra propriei noastre mici vieți de matineu. Tot ce-mi aduc aminte de la Taylor Robberts e să-mi scot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
băiat. Zicea: Numai că nu vreau să mă simt iar așa nefericită. Alteori, purtam tocuri cui și ne prefăceam că ne plesnim una pe alta peste gură din cauza mai știu eu cărui băiat pe care-l voiam amândouă. În unele după-amiezi ne mărturiseam reciproc că suntem vampirițe. — Mda, ziceam. Și părinții mei mă maltratau. Trebuia să faci jocul publicului. Evie își trecea degetele prin păr. — Îmi fac piercing la perineu, zicea. E șnurul ăla mic de piele dintre gaura curului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
eroziunea și insectele rod pur și simplu lumea, fără să mai punem la socoteală oamenii și poluarea. Totul se biodegradează, fie că vrei, fie că nu. M-am uitat în poșetă să văd dacă am suficient spironolacton pentru gustarea de după-amiază a lui Seth. Mai trece un panou publicitar: Fantasticele Tărâțe Magic Phase - Pune-n Gură ceva Bun. — În autobiografia ei, mărturisește Brandy Alexander, în Miss Rona, publicată de Bantam Books în acord cu Nash Publishing Corporation de pe Sunset Boulevard din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ceilalți spațiile goale. La fel cum fac cu Dumnezeu, zice. Ce nu i-am zis niciodată lui Brandy e că am crescut la o fermă. Era o fermă de porci. Daisy St. Patience se întorcea acasă de la școală în fiecare după-amiază însorită și trebuia să le dea de mâncare porcilor, împreună cu fratele ei. Dă-mi dor de casă. Flash. Dă-mi nostalgii chinuitoare din copilărie. Flash. Care-i cuvântul opus lui glamour? Brandy n-a întrebat niciodată de ai mei, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
o să aibă niciodată mare succes undeva. Ușile sunt încuiate în noaptea asta. Pisica e înăuntru. Când mă uit la ea, pisica se uită înapoi la mine, așa cum se uită câinii și unele mașini când oamenii zic că zâmbesc. Chiar în după-amiaza aia, Evie m-a sunat implorându-mă să mă externez și să-i fac o vizită. Casa lui Evie era mare - albă cu obloane verzi vânătorești, o casă colonială cu două etaje, cu uriașe coloane în față. Iederă cheală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
șef de birou, semăna cu un aranjor de curse de la Hipodrom care propunea o sumedenie de pariuri în speranța că unul va fi cel puțin Austriacul și-i va scoate pîrleala, aproape o pierduse, cînd speranța reveni neașteptat într-o după-amiază aproape de ora plecării, mai era un sfert de oră, sub forma unui apel telefonic. Deși i se pusese telefon de îndată ce fusese chemat de Mihail să dea raportul în legătură cu deplasarea în Dobrogea, pînă în acea zi aparatul nu sunase niciodată. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-l cheme la București, chiar în zilele următoare. Timpul singurul element care lipsește. Bani, oameni, împrejurări favorabile, toate sînt, așa cum se cuvine să fie la o casă mare, la o poruncă atît de înaltă. Singura îngrijorare fusese depășită în această după-amiază. Mihai Mihail. De două luni aștepta telefonul și directorul Serviciului poate nici nu știa că a întîrziat acțiunea complotiștilor prin chiar ezitarea sa. Dacă ar fi telefonat imediat după ce a aflat de ceea ce se pune la cale, și era limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Se uită la tine și zice: — Te cunosc? Ați fost la școală împreună. Când erați tinere... mai tinere. Portarul ține deschisă portiera taxiului. Și femeia spune că-și amintește, desigur. Își privește ceasul, ale cărui diamante scapără orbitor în soarele după-amiezii, și spune că în douăzeci de minute trebuie să ajungă în celălalt capăt al orașului. Te întreabă dacă nu vrei s-o însoțești. Intrați amândouă în taxi și femeia îi dă portarului o bancnotă de douăzeci de dolari. El își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
scriitorilor: oameni scriind tihnit de mână, fără prescurtări, privind în lungul unor pajiști verzi, unduitoare; scriitori luându-și prânzul la pachet în cutii de carton, fiecare în căsuța lui. Livezi de caiși într-o furtună de petale albe. Somn de după-amiază sub castani. Croquet. Chiar înainte să înceapă să-și schițeze scenariul, capodopera vieții ei, Miss America a spus că nu era în stare. Sânii o dureau prea tare ca să poată scrie. Brațele-i erau prea obosite. Cum mirosea cotletele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
când eram și eu copil, și cumva am crescut împreună. Avea un câine pe nume Skip și umbla desculț toată vara, mergând mereu la pescuit, sau construindu-și o căsuță în copac. Privindu-l, îmi vine în minte imaginea unei după-amieze în care el face un om de zăpadă perfect, în vreme ce bunica lui îl urmărește de la fereastra bucătăriei. Zic: — Danny? Și el începe să râdă. În aceeași săptămână îi propun unui director de ziar să fac un material despre el. Despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de bătrâni. În orice ospiciu pentru vârsta a treia veți întâlni acești îngeri ai plictiselii. Acești îngeri cu pantofii lor cu talpă plată făcuți de mână în Italia. Cu intențiile lor bune și studiile lor de istoria artei și lungile după-amiezi libere, până când le vin copiii de la fotbal sau balet. Îngerițele astea în rochiile lor de vară cu imprimeuri florale, cu părul lor curat prins la spate. Cu zâmbetul pe buze. Zâmbesc. De fiecare dată când le privești pe furiș. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
stropit cu vopsea. Scaunul lui cu rotile de asemenea. Încearcă o partidă de pac-pac cu pistoale laser. Îi cară trupul pe jumătate gol și plin de riduri până în vârful unui tobogan cu apă, din nou și din nou, o întreagă după-amiază caniculară. Pentru că el nu s-a drogat niciodată, îngerul de femeie fură niște iarbă din ascunzătoarea fiului ei, și-l învață pe domnul Whittier cum să folosească un bong. Vorbesc. Mănâncă chipsuri. Îngerița îi spune că soțul ei a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cum să facă un film. Ceea ce a implicat, printre altele, faptul că Nelson s-a ras în jurul pulii, ca să pară mai mare. Tess și-a făcut implanturi la sâni, cât de mari o ținea spinarea. În timpul unui singur somn de după-amiază a căpătat genul de bust autonom pe care-l vezi doar în filmele pentru adulți. Și-a căptușit interiorul buzelor cu tuburi pline cu spumă, care i-au dat un botic numai bun de muie pentru tot restul vieții. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Dar păpușile, a spus Cora, erau prea adevărate. Și directoarea a zis: — Sunt din cauciuc. Silicon, a zis Cora. Și directoarea a spus: Dacă te-ajută, gândește-te la ele ca la niște prezervative de treizeci de kilograme... În aceeași după-amiază, când Cora abia trăgea hainele pe băiat și pe fetiță, detectivii au venit la ea în birou să le ceară. Pentru interviuri. Pentru investigații. Cerând să le fie rezervate pentru câte-o evaluare secretă pe teren. Cerându-le peste noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
simți că se clatină. Capul îi căzu în piept și fata abia îl auzi replicând: Ești sarcastică. Îl lăsă acolo, în fața căminului, știind că orice ar fi urmat de-acum înainte nu-l va ierta niciodată. Intră la cursurile de după-amiază un alt om. Un coleg făcu o glumă seacă și de prost gust și ea gândi cu superioritate: "Un alt nefericit". Orele se terminară la opt. Mâncă, în fugă, la cantină apoi luă tramvaiul spre casă. La a doua stație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
palmelor lui Moș Ene, hotărî: "Am să mă gândesc la asta mâine". Coborî din tren cu gândurile aiurea. Ștefan o sunase acasă, să-și ceară scuze că nu poate veni la gară s-o aștepte. Urma s-o caute, în timpul după-amiezii, la cameră. Străbătea aleea dintre cămine iar în fața ei, la oarecare distanță, păștea liniștit un cal alb. Luana se îndrepta spre el sesizându-i, absentă, prezența. Animalul ridică brusc capul, ciuli urechile, o privi fix și în secunda următoare o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să se implice în viața copilului, să-i acorde în exclusivitate timpul liber pe care-l avea din belșug la dispoziție, să-și ia în serios rolul de mamă pe care-l dorise mai mult decât orice. În jurul orei patru după-amiază, Sanda coborî să aducă fetița acasă și Luana se apropie de fereastră s-o urmărească cu privirea. Întinse mâna și-o lipi de sticla transparentă, să atingă umbra copacilor goi, dezgoliți de frunze, imagine în oglindă a sufletului ei pustiit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
alta, mai mică și veche, cu aerul unei case de țară din cauza etajului alcătuit din bârne. Cele două clădiri erau aproape lipite, nici curte, nici peluză, numai o rigolă Îngustă. Margaret a urcat scara de lemn care scârțâia. În liniștea după-amiezii se auzea clinchetul lipsit de entu ziasm al mașinilor de scris. La radio se auzea un discurs de-al pre ședintelui, retransmis, a constatat ea ascultând vocea presantă, deosebit de con vingătoare. În camera de la capătul scării erau câțiva bărbați, doi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]