5,351 matches
-
indivizii supuși cercetării efective. Dificultatea acestor forme de eșantioane și a altora asemănătoare este că ele implică a avea numele și adresa (de acasă sau de la locul de muncă) ale tuturorindivizilor din populație - ceea ce se mai numește problema cadrelor de eșantionare -, sursele de unde procurăm aceste date nefiind totdeauna accesibile. Apoi, o dată desemnați ca făcând parte din eșantion, ei trebuie contactați, lucru, de asemenea, nu facil de realizat. De aceea, sondajele de opinie recurg frecvent la eșantionarea pe cote. Într-o atare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai numește problema cadrelor de eșantionare -, sursele de unde procurăm aceste date nefiind totdeauna accesibile. Apoi, o dată desemnați ca făcând parte din eșantion, ei trebuie contactați, lucru, de asemenea, nu facil de realizat. De aceea, sondajele de opinie recurg frecvent la eșantionarea pe cote. Într-o atare formulă, operatorului i se dau doar niște cote - numărul de persoane și caracteristicile demografice pe care ele trebuie să le îndeplinească pentru a fi intervievate -, și nu o listă cu nume și adrese. Se reduce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
extrem de mult timpul în care poate fi efectuat. Însă, întrucât alegerea nu se face aleatoriu, ea rămânând la latitudinea celui ce intervievează, poate interveni subiectivitatea. Operatorul, conștient sau nu, va selecta indivizi care sunt mai puțin reprezentativi pentru întreaga populație. Eșantionarea pe cote, care este un gen de eșantionare stratificată nealeatorie, dacă este bine pregătită, ajunge însă la valori de reprezentativitate similară tipurilor de eșantionare aleatorie (Rotariu, 1994). Chestionarul este un sistem de întrebări prin care se urmărește colectarea de informații
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Însă, întrucât alegerea nu se face aleatoriu, ea rămânând la latitudinea celui ce intervievează, poate interveni subiectivitatea. Operatorul, conștient sau nu, va selecta indivizi care sunt mai puțin reprezentativi pentru întreaga populație. Eșantionarea pe cote, care este un gen de eșantionare stratificată nealeatorie, dacă este bine pregătită, ajunge însă la valori de reprezentativitate similară tipurilor de eșantionare aleatorie (Rotariu, 1994). Chestionarul este un sistem de întrebări prin care se urmărește colectarea de informații cu privire la caracteristicile, comportamentele și opiniile indivizilor. De remarcat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
subiectivitatea. Operatorul, conștient sau nu, va selecta indivizi care sunt mai puțin reprezentativi pentru întreaga populație. Eșantionarea pe cote, care este un gen de eșantionare stratificată nealeatorie, dacă este bine pregătită, ajunge însă la valori de reprezentativitate similară tipurilor de eșantionare aleatorie (Rotariu, 1994). Chestionarul este un sistem de întrebări prin care se urmărește colectarea de informații cu privire la caracteristicile, comportamentele și opiniile indivizilor. De remarcat că, deși sondajele de opinie se interesează prioritar de părerile (opiniile) oamenilor, ele vizează și date
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trebuie să se finalizeze printr-un raport de cercetare, care, la rândul lui, e necesar să se înscrie într-un număr de exigențe minimale (vezi, pe larg, Rotariu și Iluț, 1997), printre care menționarea fără echivocuri a metodei folosite în eșantionare, formularea întrebărilor, tabelele sintetice, dar și anexele detaliate. Se înțelege că, în funcție de beneficiar și de instituția căreia i se adresează, respectivul raport poate fi mai tehnic și complex sau redactat într-un limbaj mai natural și mai puțin încărcat cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
infailibil, scapă produse cu defecte. În plus, necesită un personal numeros, ceea ce conduce la creșterea costurilor de control. Controlul statistic se realizează asupra unui număr mai mic de produse; este un control parțial, prin sondaj, folosind anumite reguli standardizate pentru eșantionare, control și decizii asupra loturilor de produse în cauză. Controlul statistic se aplică la producția de serie mare și de masă, asigurând importante avantaje prin redarea duratei și consumurilor de muncă asociate procesului de control. Controlul statistic are la bază
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
produse în cauză. Controlul statistic se aplică la producția de serie mare și de masă, asigurând importante avantaje prin redarea duratei și consumurilor de muncă asociate procesului de control. Controlul statistic are la bază statistica matematică, știință ce recurge la eșantionare pentru studiul variației unei caracteristici a unei populații statistice. Metodele statistice se bazează pe ipoteza că orice caracteristică este o variabilă aleatoare, iar distribuția valorilor ei, când numărul problemelor este suficient de mare, corespunde legii normale de repartiție, numită și
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
de control se elaborează pentru fiecare produs sau piesă, sau pentru fiecare fază ori operație tehnologică. După natura caracteristicilor controlate distingem între control atributiv și control prin măsurare, iar după volumul produselor controlate distingem între control total și control prin eșantionare. Având în vedere specificul pieselor considerate, ne vom referi în continuare la controlul prin eșantionare pentru caracteristici măsurabile. Statistica matematică fundamentează controlul parțial al producției prin metodele eșantionării. În acest caz, prin planul de control statistic se stabilesc: 1. Mărimea
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
tehnologică. După natura caracteristicilor controlate distingem între control atributiv și control prin măsurare, iar după volumul produselor controlate distingem între control total și control prin eșantionare. Având în vedere specificul pieselor considerate, ne vom referi în continuare la controlul prin eșantionare pentru caracteristici măsurabile. Statistica matematică fundamentează controlul parțial al producției prin metodele eșantionării. În acest caz, prin planul de control statistic se stabilesc: 1. Mărimea eșantionului (probei) 2. Schema după care se efectuează prelevarea obiectelor pentru control 3. Relația dintre
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
iar după volumul produselor controlate distingem între control total și control prin eșantionare. Având în vedere specificul pieselor considerate, ne vom referi în continuare la controlul prin eșantionare pentru caracteristici măsurabile. Statistica matematică fundamentează controlul parțial al producției prin metodele eșantionării. În acest caz, prin planul de control statistic se stabilesc: 1. Mărimea eșantionului (probei) 2. Schema după care se efectuează prelevarea obiectelor pentru control 3. Relația dintre rezultatele controlului și decizia de luat: criterii de acceptare sau respingere. Prin aplicarea
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
P≤ P0 și respectiv P0<P≤1. Esența metodelor statistice constă în aprecierea calității unui lot de produse, de mărime N, pe baza studierii unui eșantion de mărime n, extras întâmplător din lot, pentru care se calculează un parametru de eșantionare (cei mai obișnuiți fiind media și abaterea medie pătratică). Cum parametrii eșantionului nu coincid cu cei ai întregului lot (ci se abat întâmplător de la aceștia), parametrii lotului se estimează numai cu o anumită probabilitate. În consecință, orice decizie cu privire la lot
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
LQ), deoarece loturile în acest caz se consideră necorespunzătoare calitativ. Fracțiunea defectivă P0 corespunzătoare probabilității de acceptare 0.5 se numește fracțiune defectivă probabilă. Mărimile P1, P2 , α și β în care se materializează cerințele care se pun controlului prin eșantionare se stabilesc de către furnizor și beneficiar de comun acord, ținând seama de considerente de ordin economic și de siguranța cu care se dorește să se ia decizia. Aceste mărimi pot fi diferite de la un produs la altul și între ele
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
controlat cât mai multe dintre variabilele implicate. Am realizat 28 de interviuri biografice cu subiecți distribuiți în mod aproximativ egal în cele trei categorii analitice - lideri, activiști și membri pasivi, selectați din aceleași contexte de mobilizare alese ca unități de eșantionare, adică scara de bloc. Cei zece lideri au fost identificați în persoanele șefilor de scară aleși - cu excepția unui fost lider care acționa ca înlocuitor deoarece colectivitatea a blocat numirea unui conducător oficial. Pe membrii activi i-am ales aleatoriu din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la Universitatea din Illinois. Numit Quality of Life Index, el este construit pe baza unei analize a lui Schwartz (1994) care include un set de 45 de valori universale grupate în șapte domenii. Diener a procedat la construcția indexului prin eșantionarea a câte două variabile din fiecare domeniu din Compediumul de Statistici și Indicatori Sociali și Anuarul Demografic (amândouă publicate de ONU în 2001) și World Development Report 2004. Au rezultat doi indici separați: unul de bază și unul avansat, acesta
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eficiență educațională), pe când un scor scăzut să indice o atitudine nefavorabilă (ineficiență educațională). După calcularea coeficientului de consistență internă, s-a aplicat chestionarul pe lot format din 200 de subiecți, proveniți atât din mediul rural, cât și din mediul urban, eșantionarea făcându-se aleatoriu. Lotul de subiecți supus investigării este alcătuit din părinți și bunici-tutori, proveniți din localitățile: Cozmești, Brătești, Stolniceni-Prăjescu, Mogoșești-Siret și Pașcani, județul Iași. ancheta pe bază de interviu dirijat; S-a realizat o anchetă transversală, pe bază de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
numărul termenilor este par. 6. Modulul este varianta care apare cel mai frecvent în cazul unei distribuții. 8. Testul t Se folosește pentru testarea semnificației diferenței dintre două valori, numai că se aplică la eșantioane mici, unde distribuția valorilor de eșantionare nu mai urmează o lege normală, abaterile de la aceasta fiind cu atât mai însemnate cu cât volumul eșantionului e mai redus. Valorile critice ale lui t, corespunzătoare unui prag de semnificație, sunt dependente de numărul gradelor de libertate. CAPITOLUL 4
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
celor 2 factori ; modelul gestaltist care include teoria legilor organizării învățării; modelul functionalist-pragmatist concretizat prin: teoria experimentalistă sau a învățării progresive, teoria echilibrului funcțional în învățare (Claparede); modelul matematic, informațional și cibernetic, în care includem: teoria matematică a învățării, teoria eșantionării stimulului, teoria proceselor de tip Markov, teoriile informaționale ale învățării, teorii sistematice, algoritmice și informaționale asupra învățării; modelul psihosocial care cuprinde: teoria învățării prin imitație, teoria comportamentelor interpersonale în învățarea socială (M. Zlate), teoria resocializării prin muncă și instruire a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a doua este una sintetică și se ocupă de colectarea de date și de testarea empirică (vezi Cursurile 9-12). Fiecare variabilă trebuie operaționalizată astfel încât valorile ei să poată fi măsurate concret și codificate. Observațiile trebuie selectate, de obicei printr-o eșantionare a populației pe cazuri eligibile. Apoi trebuie colectate date pentru fiecare variabilă din studiu, la fiecare observație selectată, acordându-se atenție potențialelor surse de erori de măsurare. În continuare, se cere elaborată o strategie de testare care să acorde cercetătorului
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
matematic al probabilității ne demonstrează , în funcție de mărimea și felul eșantionului în raport cu populația eligibilă, că gama de eroare pentru un studiu științific întocmit cu atenție poate fi redusă la numai câteva procente. S-au scris volume întregi despre particularitățile tehnicilor de eșantionare corectă. De exemplu, se poate face o ordonare alfabetică a locurilor de unde se pot colecta date și apoi selecta fiecare al cincizecilea nume. Se poate face un maldăr cu numele observațiilor potențiale și apoi selecta o grămadă. Se poate face
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
corect valorile variabilei la nivelul total al populației. Uneori, cercetătorul este interesat de comportamentul sau atitudinile unui grup particular din cadrul întregii populații. Un eșantion extras la întâmplare din întreg nu trebuie să fie aleatoriu și pentru un anumit subgrup. Astfel, eșantionarea stadială identifică membrii subgrupului și permite o selectare aleatorie din interior. Totuși, există întotdeauna tentația de a ne întocmi eșantioanele astfel ca acestea să reflecte populația totală. Dacă 52% din populație sunt femei, cercetătorul s-ar putea strădui ca eșantionul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu exactitate caracteristicile unei populații în toate trăsăturile sale. Astfel, un eșantion proporțional poate să garanteze în mai mică măsură o gamă completă de variație pentru caracteristicile care nu sunt reprezentate, ceea ce-l face mai predispus la erori. Erorile din eșantionare apar în mod natural ca o consecință a selecției, adică a folosirii unei părți pentru a reprezenta întregul. Cu cât eșantionul este mai mare și selecția este mai aproape de a fi cu adevărat aleatorie, cu atât sunt mai mici eroarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
efectul acesteia asupra eficienței măsurării. Sarcina cercetătorului este doar aceea de a raporta gama de eroare calculată împreună cu constatările sale și de a analiza impactul acesteia asupra concluziilor extrase. O problemă mult mai serioasă, însă, este aceea a distorsiunilor de eșantionare. Aceasta nu este o eroare naturală, ci una care apare din greșeli de concepție care ar putea fi evitate. De exemplu, un eșantion extras pe baza numerelor de telefon va fi distorsionat, în cazul în care nu toți membrii populației
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Roosevelt a câștigat cu o diferență enormă. Nu există un test sigur care să ne ferească de distorsiunea eșantionului. Cercetătorul trebuie să fie întotdeauna conștient de distorsiunile care pot apărea în procesul de selecție utilizat și să încerce să evite eșantionarea neadecvată. Adeseori, totuși, nu se pot alege un număr mare de observații prin selectare aleatorie. Lumea nu se supune întotdeauna unei cercetări ample pe bază de eșantioane. Colectarea datelor necesare fiecărei observații pe care am dori s-o includem în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
erorile reziduale din date. Primul aspect este reprezentat de către tendința centrală calculată, iar cel de-al doilea de către coeficientul de putere. Dar testarea necesită, totodată, emiterea unor afirmații cu privire la certitudinea că relațiile observate nu sunt nici consecința unui accident de eșantionare și nici efectul iluzoriu al unor influențe din afară. Un experiment formal reușește aceasta prin design-ul său controlat. Cercetătorul selectează participanții la întâmplare, îi distribuie în mod aleatoriu în grupuri de control și de testare și introduce variația de la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]