980 matches
-
lei); Leonid Dimov - Scrisori de dragoste (1943-1954) (Ed. Polirom, 98. 000 lei); Alexandru Tzigara - Samurcaș - Memorii III 1919-1930 (Ed. Meridiane, 133 000 lei); Sergiu Miculescu - Măștile lui Eugen Ionescu (Ed. Pontica, 70 000 lei); Gib I. Mihăescu - Nuvele regăsite (Ed. Echinox, 120 000 lei); Mioara Cremene - Dicționar inițiatic al ordinelor cavalerești (Ed. Polirom, 298 000 lei); Silvia Kerim - Fereastra de la Veneția (Ed. Minerva, 95 000 lei); Sylvie Germain - Zile de mânie (Ed. Pandora-M, 141 000 lei); Raoul Șorban - Invazie de
Agenda2004-3-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281966_a_283295]
-
nu mi-ai mărturisit încă preferințele tale legate de "uneltele" cu care scrii. Dinu Flămând: Scriu cu toate. Dar, ca să dau o anumită formă răspunsului, o să pornesc de la începutul "mecanizării" scrisului meu, care se situează, bineînțeles, în primii ani ai "Echinox"-ului. În sediul redacției, noi aveam o mașină de scris veche, pe care toată lumea o chinuia, pentru că toți învățau să bată în același moment, și asta, după metoda binecunoscută, cu două degete. Cred că, între timp, eu am reușit să
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
atmosferei estetice a unui grup literar, două eseuri minunate prin conturarea liniilor de forță, a legăturilor cu epoca și prin detașarea unor portrete: Cercul literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997, cu ediția a doua în 2006) și Efectul "Echinox" sau despre echilibru (2003). Din aceleași intenții s-au născut și primele două volume, consacrate de critic orașului în care trăiește din 1965, când devenea student: Clujul meu. Oameni și locuri. șIț O istorie subiectivă a Casei de Cultură a
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
străzilor primitoare și liniștite și, desigur, în brațele Casei de Cultură a Studenților, ca spațiu privilegiat, securizant și stimulator, "centru germinativ". Atunci se naște și se formează criticul, dobândindu-și personalitatea, influența și autoritatea timpurie, odată cu afirmarea ca redactor la "Echinox" și apoi cu instalarea în oficiul de cronicar literar la "Steaua". Casa de Cultură a Studenților, pusă în contextul epocii și în contextul întregului oraș, are o biografie cu patru dimensiuni, descrise de Petru Poantă în toată complexitatea și interferența
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
sa nu șovăie a-l trece cu nonșalanță în lotul conjecturii: Pînă și adevărul, darmite frumosul, e o iluzie, spun atîția filosofi subtili". Așa să fie! în pofida bagajului informativ apreciabil și a condeiului literar cu care a fost transcris, istoricul Echinoxului iese în remarcabilă măsură dezavantajat din cartea pe care am conspectat-o, din pricina mentalității inerțiale, defazate pe care o etalează. ,Filosofia" d-lui Petru Poantă e desuetă și dizgrațioasă.
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
de viață, preocuparea lui paternală pentru tinerii condeieri. Relația sa protector amicală cu, să spunem, Ștefan Agopian, Ioan Buduca, Bogdan Ghiu, Mariana Marin era explicabilă și posibilă pentru că erau, cu toții, bucureșteni. Dar cu Ion Simuț, tînăr critic clujean, din constelația Echinoxului, ajuns, prin plasare, la sfîrșitul facultății, profesor la Hotar, comuna sa natală? Aici era prezentă veghea permanentă a lui Paul Georgescu de a descoperi tinere talente. În noiembrie 1976 dl Ion Simuț i-a scris cerîndu-i un răspuns la o
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
la sfîrșitul facultății, profesor la Hotar, comuna sa natală? Aici era prezentă veghea permanentă a lui Paul Georgescu de a descoperi tinere talente. În noiembrie 1976 dl Ion Simuț i-a scris cerîndu-i un răspuns la o convorbire anchetă a Echinoxului despre opera lui Sadoveanu. Paul Georgescu a trimis acea intervenție cerută. A doua scrisoare e datată tocmai 8 aprilie 1977, după cutremur. Începea prin a-i mărturisi: "... Deci ne-am cutremurat. A trebuit să strîngem molozul de pe jos, să ne
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
E și așa greu, dar barem rezultă ceva." Astfel de mărturisiri și îndemnuri trebuie să fi fost binefăcătoare pentru un tînăr critic, înfundat într-un sat, care aștepta momentul debutului care să-l impună, mulțumindu-se, deocamdată, cu cronici prin Echinox, Vatra, Familia. Și, în martie același an 1981: "Scrisoarea d-tale m-a emoționat mai mult decît îți închipui, fiindcă și eu cunosc situațiile la care te referi. Să te încredințez - din nou - că eu cred în steaua dumitale (literară
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Ion Pop Dialogul de față a fost înregistrat la Cluj, cu ocazia lansării celei mai recente cărți a D-lui Jean Cuisenier, Memoria Carpaților, publicată de Editura Echinox. Pentru autorul ei, era doar o revenire, după numeroasele vizite efectuate în țara noastră în calitate de cercetător, ca etnolog, al culturii și civilizației noastre rurale, încă de la începutul anilor '70. Câteva stagii petrecute în România - în Maramureș, Oltenia și Bucovina - au
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
asupra unei lumi care trece inevitabil către Muzeu, dar nu înainte de a-și fi lăsat și în noi urmele unor tipare de adâncime, lumina câtorva Exemple. Marea Dv. carte, Mémoire des Carpathes, a apărut de curând în românește la Editura Echinox din Cluj. Este, cred, o excelentă ocazie pentru a retrasa oarecum istoria contactelor Dv. cu civilizația și cu cultura tradițională românească și cu România în general. Știu că ați publicat deja, în 1994, o carte care se numește Le feu
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
însuși, tot lui ar trebui să-și ceară socoteală). Așa, de la mine, nu cred c-aveam destule motive și nici prea serioase. Dar Ion Pop a zis c-aș putea, așa că tot încerc. Poate-poate... - Ce a însemnat pentru dumneavoastră climatul „Echinoxului”? Ce fel de „școală” a fost aceasta, în comparație cu școala (ardeleană) a Filologiei? - Nu vreau să fac pe eroul echinoxist; am fost un echinoxist mai degrabă de duzină decît de prim-plan. Dar însă totuși, emulația de acolo a fost decisivă
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
parte, și Virgil Mihaiu, de cealaltă. Nicidecum nu găseam o notă „autentică”, pe cînd ei erau, probabil, siguri de propria lor autenticitate (o aveau oricum, sigurinesiguri). Pe partea critică, emulația era, poate, și mai dură; pe atunci echipa critică a Echinox-ului era făcută din Nicolae Oprea, Constantin Hârlav, Al. Th. Ionescu, Mircea Constantin; ei erau titularii seriei noastre. Abia mai găseam și eu cîte un colț liber, prin bunăvoința lor. Dar importante cu adevărat erau simpozioanele de la cafea și discuțiile
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
și la examene. „Impresionismul e chiar partea vie a criticii, partea ei de dialog imediat cu opera și de verdict prompt” - O bună parte din activitatea dvs. de cronicar literar se leagă de numele unor reviste importante ale literaturii noastre: „Echinox” „Familia”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Cuvîntul”, „Cultura”. Ce rol are o revistă în devenirea unui critic literar? Ce rol are un critic literar în devenirea unei reviste? - Asta devine, firește, după facultăți și momente. Sînt momente (și cazuri) în care revista (climatul
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
rolurile se inversează și criticul e cel care determină „devenirea” revistei (e caz eroic; n-am avut onoarea); cele mai frecvente sînt cazurile în care nu există nici o determinare, nici dintr-o parte, nici din alta. În ce mă privește, Echinox-ul va fi fost de primul caz; poate și Familia, o vreme, măcar pentru că m-a lăsat să fac ce mă tăia capul la cronica de poezie; e posibil ca Vatra să reprezinte, într-o mică măsură, cazul al doilea
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
de cercetare (coordonată de Corin Braga, Ștefan Borbély, Ovidiu Pecican, Mircea Muthu, Vasile Voia și semnatara acestor rînduri) cuprinde un master interdisciplinar pe tema Istoria imaginilor - Istoria ideilor, o colecție de carte (Mundus Imaginalis), o revistă de studii culturale (Caietele Echinox), un cerc de studii și dezbateri interdisciplinare (Eranos), o galerie electronică (avînd exponate fantasmale), un seminar de creative writing în domeniul oniric și patru programe speciale de cercetare (pe teme de balcanologie, istoria imaginarului, psihoistorie și imagologie). Pentru că am devenit
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
gîndirii vrăjite" care zace în fiecare din noi? Tehnicile lumilor virtuale intră și ele, firește, în atenția laboratorului nostru. Altfel spus, Phantasma vizează atît radiografia inconștientului colectiv (prin programele de cercetare deja specificate), cît și pe a celui individual. Caietele Echinox au publicat deja o serie de intervenții despre imaginarul spațial, istoric, mediatic, artistic, teoria imaginii, imagini arhetipale și teme de imagologie. Există fantasme inconștiente și fantasme create conștient, chiar manipulate, cu toate alcătuind o imagosferă cu funcție gnoseologică, ontologică și
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
rl îmi insufla curaj contra grobianismului generalizat revista mi-era scut pe timpul ședințelor de îndoctrinare cu vorbitori vehemenți agramați gata să-i linșeze pe bărboșii-pletoși sau pe junele în mini-fuste arsenalul meu primea întăriri: revista steaua iar mai apoi paginile echinox-ului machetate manu propria dar la rl nu renunțam ea descindea cu regularitate hebdomadară din cerurile tulburi aveam câte un exemplar la mine când așteptam la dentist sau la inspector la garajist sau la benzinărie frontispiciul româniei literare pâlpâia undeva
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
Părpăuță - Învierea muților (Ed. Versus, 89 000 lei); Valérie Hanotel - My fair Lily (Ed. Vivaldi, 397 850 lei); Lewis Wallace - Ben Hur (Ed. Litera, 200 000 lei); Barbara Harrison - Spitalul Municipal (Ed. Proteus, 175 000 lei); Paul Morand - București (Ed. Echinox, 174 400 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Războiul stelelor Pe baza subiectului lui Georges Lucas și a scenariului scris de Georges Lucas și Jonathan Hales, R.A. Salvatore a pus la punct
Agenda2005-04-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/283319_a_284648]
-
Două poeme (1956) și încheind cu apariția postumă Corabia lui Sebastian (1978). Volumelor li se adaugă 33 de poezii recuperate din antologii și periodice (inclusiv de dinaintea sincopei realist socialiste). Volumul al doilea este dedicat prozei de ficțiune - adică povestirilor din Echinoxul nebunilor (1967) și romanului Biserica neagră (apărut postum, în A. E. Baconsky - Opere, I. Poezie, II. Proză. Versuri, ediție îngrijită de Pavel Țugui și Oana Safta, introducere de Eugen Simion, Academia Română - Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2009, 746
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
au suferit modificări importante, la trecerea din reviste în volum. Rubrica Note. Comentarii. Variante, de la finele fiecărui volum, menționează toate aceste transformări, chiar și la versificațiile realist socialiste. Aceeași acribie a vegheat și în cazul prozei. Textul tipărit al volumului Echinoxul nebunilor și alte povestiri a fost confruntat cu manuscrisul, față de care nu s-au constatat decât intervenții ortografice și de punctuație. Biserica neagră a beneficiat de nu mai puțin de trei transcrieri: un caiet rămas în posesia fiului Theodor Baconschi
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
au gust pentru roman, cînd romanul însuși se caută, fără a-și găsi o identitate mulțumitoare, apariția fiecărei cărți aparținînd genului ar trebui salutată. Deși publicate într-un asemenea context, cele două romane ale Florinei Ilis, Coborîrea de pe cruce (Ed. Echinox, Cluj, 2001) și Chemarea lui Matei (Ed. Echinox, Cluj, 2002) au trecut aproape neobservate. Nici obținerea Premiului de debut al Editurii Univers pentru Chemarea lui Matei n-a trezit mai multă curiozitate. Sigur, nu e ușor să parcurgi un text
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
caută, fără a-și găsi o identitate mulțumitoare, apariția fiecărei cărți aparținînd genului ar trebui salutată. Deși publicate într-un asemenea context, cele două romane ale Florinei Ilis, Coborîrea de pe cruce (Ed. Echinox, Cluj, 2001) și Chemarea lui Matei (Ed. Echinox, Cluj, 2002) au trecut aproape neobservate. Nici obținerea Premiului de debut al Editurii Univers pentru Chemarea lui Matei n-a trezit mai multă curiozitate. Sigur, nu e ușor să parcurgi un text de peste două sute de pagini. Ce să mai vorbim
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
în 1968 în Bihor, a absolvit Facultatea de Litere din Cluj în 1992, a fost nominalizată în 1998 la concursul de dramaturgie UNITER cu piesa De-a v-ați ascunselea, a realizat împreună cu Rodica Frențiu volumul Haiku și caligrame (Ed. Echinox, Cluj, 2000) Ca romancier, Florin Ilis se ambiționează să scrie romane complexe, eventual originale, prin stilistica textului și, în orice caz, cu deschideri spre metafizic. Deși motivele biblice, temele de asemenea factură nu lipsesc, ba chiar devin extrem de semnificative în
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
de tablă, vuietul mării ritmat de bătăile valurilor în mal, geamătul geamandurii. Copil încă fiind, războiul m-a alungat din acea casă. Dar cele mai multe amintiri reînvie, trăiesc, cresc dintre zidurile ei. Poate și pentru că acolo - între profunzimile Mării și furtunile echinoxului - am deschis ochii spre albastrul de Voroneț, iar urechile spre acvaticul Debussy și tumultul wagnerian. Acensorul O "enciclopedie" a casei! O revăd în minte ca într-un Larousse ilustrat în care cuvântul "casă" e însoțit de schița spre care se
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
și începusem să nici nu mai cred că-i voi ajunge vreodată/ nu cu opera/ nu/ vai de mine/ cu pasul vreau să vă spun” (o noapte ploioasă în bucureștiul veacului douăzeci și unu); cu pasul, în adevărul trist al „Odioseii”, din Echinox-ul crîșmei lui Mongolu’ a vremii surpate, pe la plaja nudiștilor de la 2 Mai, în troleibuzele 79 și 86, pe tocătorul perseverent, în turnul înclinat spre partea neagră a existenței și, deopotrivă, spre partea de lumină a poeziei înalte.
Sufletul mărunțit pe un tocător by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/4559_a_5884]