982 matches
-
Popescu, Florentin, Detenția și sfârșitul lui V. Voiculescu, Editura Vestala, București, 2000. Preda, Marin, Viața ca o pradă, Editura Cartex Serv, Oradea, 2003 Ricoeur, Paul, De la text la acțiune: eseuri de hermeneutică II, traducere și postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj, 1999 Ricoeur, Paul, Despre traducere, traducere și studiu introductiv de Magda Jeanrenaud, postfață de Domenico Jervolino, Editura Polirom, Iași, 2005. Rieffel, Rémy, Sociologia mass-media, traducere de Ileana Busuioc, Editura Polirom, Iași, 2008. Schleiermacher, F.D.E., Hermeneutica, traducere de Nicolae Râmbu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Sociologia mass-media, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 38. 238 Ibidem, p. 69. 239 Dorin Popa, Mass-media, astăzi, Editura Institutul European, Iași, 2002, pp. 140-141. 240 Ibidem, p. 141. 241 Paul Ricoeur, De la text la acțiune: eseuri de hermeneutică II, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1999, p. 286. 242 Ibidem, p. 363. 243 Monica Lovinescu, Seismograme. Unde scurte II, ed. cit., p. 61. 244 Monica Lovinescu, Unde scurte I. Jurnal indirect, ed. cit., p. 8. 245 Marius Oprea, "Securitatea și moștenirea sa", în Ruxandra
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Frederick Bruce, Boileau and the French Classical Critics in England, Paris, Champion, 1925. 53. Cohen, Milton A., Movement, Manifesto, Melee: the Modernist Group 1910-1914, Lexington Books, 2004. 54. Compagnon, Antoine, Cele cinci paradoxuri ale modernității, traducere de Rodica Baconsky, Editura Echinox, Cluj, 1998. 55. Constantinescu, I., Introducere în literatura clasică, Editura Junimea, Iași, 1978. 56. Constantinescu, Viorica S., Fénelon, un modern paseist, în "Acta Iassyensia Comparationis", nr. 2, 2004. 57. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972. 58. Crăciun
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
hombre y su lenguage. Estudios de teoría y metodologia lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1991 Coseriu, Eugenio, Interdisciplinarità e linguaggio, în volumul Braga & al., L'accostamento interdisciplinare allo studio del linguaggio, Franco Angeli, Milano, 1980 Coșeriu, Eugenio, Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, 1995 Coșeriu, Eugeniu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000 Coșeriu, Eugen, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică. Trei studii, "Știința", Chișinău, 1994 Coșeriu, Eugen, Modele logice și nivele de analiză lingvistică, în volumul Limbaje și comunicare, II
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
humana, Editorial Gredos, Madrid, 1985 Martinet, André, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970 Menéndez Pidal, Ramon, Origenes del español, Madrid, 1950 Miclău, Paul, Semiotica lingvistică, Editura Facla, Timișoara, 1977 Moeschler, Jacques; Reboul, Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999 Moore, George Edward, Philosophical Studies, London, 1922 Morris, Charles, Writings on the general Theory on the Signs, Mouton, The Hague Paris, 1971 Munteanu, Ștefan, Scrieri alese, Editura "Clusium", Cluj-Napoca, 2003 Nagy, Rodica, Sintaxa limbii române. Unități, raporturi și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rezultată din activitatea de normare (de cultivare a limbii) și impusă prin lucrările normative. Între cele două norme există o relație complexă, dar, în principiu, norma legiferată nu trebuie să neglijeze norma limbii. 27 Eugenio Coșeriu, Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, l995, p. 57-58. 28 Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 96-98. 29 Pe care îl și citează, de altfel, la această discuție în lucrarea Determinare și cadru, vezi Eugeniu Coseriu, Teoria limbajului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Bezeichnung..., p. 104. 65 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica integrală. Interviu cu ..., realizat de Nicolae Saramandu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p.106. 66 Louis Hjelmslev, Essais linguistiques, p. 118-119. 67 Vezi Jacques Moeschler, Anne Reboul, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999, p. 40, unde se citează în acest sens opinia lui A. H. Gardiner. 68 Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 288. 69 Ibidem, p. 291-292. 70 Eugenio Coseriu, Textlinguistik, p. 37. 71
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mai complex și mai semnificativ rit care ține de cultul solar este hora, omniprezentă în filosofia populară. Originea horei a fost stabilită de unii cercetător (Nicolae Iorga) în dansul Kolabrismului, de sorginte tracă (kolo), reprezentând adorarea soarelui la solstițiuri și echinoxuri, și răspândit și la alte popoare: koro-ul bulgar, kolesca sârbă, korovod-ul rus, colomeica poloneză, choreia greacă, Valla albaneză. Hora românească poate fi "închisă", de tipul cercului, prezentă în ocaziile rituale, ceremoniale și festive, și "deschisă", spiralică, care se juca numai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
era capătul "căii strămoșilor", cornul lunii fiind emblema lui Shiva. Sărbătoarea lunii, reprezentată de zeița Chang O, este una din cele trei mari sărbători chinezești care are loc în a cincisprezecea zi din luna a opta, pe lună plină, la echinoxul de toamnă, când se celebra rodnicia. La azteci, luna este fiica lui Tlaloc, zeul ploii, asociat și cu focul. La incași, luna avea patru reprezentări simbolice, era divinitate feminină, zeitate a femeilor (soarele fiind zeul bărbaților), soție a soarelui care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se "întreabă: "care botanică din care școală, se laudă plângând cu moartea lor". Despădurirea aduce un suflu poetic de efervescență, de început de eră, și lumea aceasta nouă repetă alte începuturi; este o vreme de "Simetrii", o continuă stare de echinox, în care vechimea adâncă se confundă cu prezentul luminos. "Bărbați tineri, vremea îi face urmași bătrâni, cu barbă, pletoși și vagi ca magii, din veșnicie scoși./ Fără harnașamente pasc murgii triști prin iarbă/ Lovind copite-n osul albit și lins
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
soarelui", Editura Tineretului, 1963; "Orașul lui Pintea", Editura Tineretului, 1964; "Ploile au venit târziu", E. S. P. L. A., 1965; "Mânzul", Editura Tineretului, 1967; "Maramureș", Editura Tineretului, 1967; "Ceramică regăsită", Editura Tineretului, 1967; "Balans de zodii", E. S. P. L. A., 1969; "Echinox", Editura Albatros, 1972; "Poartă de pe Mara", Editura Eminescu, 1972; "Neodihna de-a fi om", Editura Eminescu, 1973; "Ceremonie în albastru", 1975, Editura Albatros. Despre Mihai Negulescu aflăm din comentariul critic al lui Alexandru Piru1 că este un versificator fără personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Editura Eminescu, 1972; "Neodihna de-a fi om", Editura Eminescu, 1973; "Ceremonie în albastru", 1975, Editura Albatros. Despre Mihai Negulescu aflăm din comentariul critic al lui Alexandru Piru1 că este un versificator fără personalitate. Din cantitatea de volume publicate, culegerea "Echinox" adună ceea ce este mai reprezentativ în lirica lui. O reîntoarcere la anii tinereții și-ai jubilației apare în poemul "Câinele toamnei", unde îl descoperim pe Ion Barbu, care-l invocase pe Fox: Se aud gemând butucii la echinox,/ ciorchina tremură
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
publicate, culegerea "Echinox" adună ceea ce este mai reprezentativ în lirica lui. O reîntoarcere la anii tinereții și-ai jubilației apare în poemul "Câinele toamnei", unde îl descoperim pe Ion Barbu, care-l invocase pe Fox: Se aud gemând butucii la echinox,/ ciorchina tremură de îndoială./ Pe unde ești bătrână umbră,/ când masca toamnei dă în voi năvală". Sub semnul trecerii timpului, poetul evocă vatra părintească, ceasornicul, ritualul mesei de prânz: "Și numai târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dragoste sub ochii mei măriți/ cum se-mpreună-acum securea cu butucul" (imagine argheziană). Gheorghe Tomozei "Pasărea albastră",E. S. P. L. A., 1957; "Steaua polară", E. S. P. L. A.,1960; "Suav anapoda", E. P. L., 1962; "Vârsta sărutului", Editura Tineretului, 1963; "Noapte de echinox", E. P. L., 1964; "Poezii", ", E. P. L., 1965; "Patruzeci și șase poezii de dragoste", Editura Tineretului,1967; "Altair", E. P. L., 1967; Dacă treci râul Selenei", Editura Tineretului, 1967; "Filigran", E. P. L., 1968; "Poezii de dragoste", Editura Albatros, 1970; "Misterul clepsidrei", Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1970; "Clar și singurătate", Editura Cartea Românească,1972; "Utopia ninsorii", Editura Cartea Românească, 1975. Dacă Nicolae Prelipceanu și majoritatea poeților din această perioadă exprimă cu nostalgie sentimentul trecerii timpului, Marius Robescu vorbește despre un spațiu fericit, despre o stare de echinox "în care nimeni nu îmbătrânește", un univers în care viața este o stare de explozie: "Plouă ca-n alte ere și lumini/ țâșnesc din ochii peștilor sub mare." Un sentiment de sfârșit de lume apare în poemul "Așa ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
accentua în evoluția liricii autorului. Poezia se realizează printr-o intensă imagistică, plină de vigoare. Apar obsesiv nunta și moartea. Nunta înseamnă comunicarea cu strămoșii, înseamnă, de fapt, începutul morții. Situația spre care tinde poetul este starea de echilibru, de echinox. Visul din poezia "Visele" vine cu un peisaj de Eden. Pădurea doarme visând, căprioarele visează îngeri, "iar leul bătrân și naiv și flămând,/ L-a visat pe Dumnezeu ". Adrian Păunescu, ca și ceilalți poeți ai generației lui, încearcă într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui I.L. Caragiale. Caragialiana, Editura Eminescu, București, 1977. Cioculescu, Șerban, Itinerar critic, vol. III, Editura Eminescu, București, 1992. Ciocârlie, Livius, Negru și alb. De la simbolul romantic la textul modern, Editura Cartea Românească, București, 1979. Ciocârlie, Corina, Femei în fața oglinzii, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1998. Ciopraga Constantin, Mihail Sadoveanu, Editura tineretului, București, 1966. Ciopraga, Constantin, Literatura română între 1900 și 1918, Editura Junimea, Iași, 1970.. Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române. O încercare de sinteză, Editura Junimea, Iași, 1970. Ciopraga, Constantin, Hortensia Papadat-Bengescu, Editura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Z., Confluențe, Editura Eminescu, București, 1976. Ornea Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980. Papahagi, M., Eros și utopie, Editura Cartea Românească, București, 1980. Papahagi, M., Accidentele imaginației în vol. Gib. I. Mihăescu, Rusoaica, Editura Echinox, Cluj, 1990. Papahagi, M., Cumpănă și semn, Editura Cartea Românească, București, 1990. Papu, E., Poezia lui Eminescu, Editura Minerva, București, 1971. Papu, E., Din clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1977. Papu, E., Existența romantică, Editura Minerva, București, 1980. Paleologu, Al.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de Rafael Panizo și note de Sanda Stolojan, Tusquets Editores, Barcelona, 2002. Mărturisiri și anateme, Humanitas, București, 1997. Mon pays, Humanitas, București, 1996, în românește de Gabriel Liiceanu, cuvânt înainte de Simone Boué. Pe culmile disperării, Humanitas, București, 2006. Revelațiile durerii, Echinox, Cluj, 1990. Silogismele amărăciunii, Humanitas, București, 1996. Sfârtecare, Humanitas, București, 1995. Schimbarea la fața a României, Humanitas, București, 1990. Tristețea de a fi, Oltenia și Dionysos, Craiova, 1992. Tratat de descompunere, Humanitas, București, 1996. PUBLICISTICA, CORESPONDENȚĂ, INTERVIURI Conversaciones, traducere și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Țurcan,Cioran sau excesul că filosofie, Lumes, Cluj, 2008, p. 227. 56 Patrice Bollon, Cioran l'hérétique, Gallimard, Paris, 1997. 57 Nicolae Țurcan, op.cit., p. 239. 58 C. Noica, comentariu inserat pe coperta cărții lui Cioran, Revelațiile durerii, Eseuri, Ed. Echinox, 1990, prefață de Dan. C Mihăilescu. 59 André Malraux, Condiția umană, traducere și prefață de Irina Eliade, Rao, 2003, p. 17. 60 Emil Cioran, Caiete I, Humanitas, București, 1999, pp. 149-150. 61 Emil Cioran, Revelațiile durerii, Echinox, Cluj, 1990, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
durerii, Eseuri, Ed. Echinox, 1990, prefață de Dan. C Mihăilescu. 59 André Malraux, Condiția umană, traducere și prefață de Irina Eliade, Rao, 2003, p. 17. 60 Emil Cioran, Caiete I, Humanitas, București, 1999, pp. 149-150. 61 Emil Cioran, Revelațiile durerii, Echinox, Cluj, 1990, p. 144. 62 Miguel de Unamuno, Del sentimiento trágico de la vida, Alianza Editorial, Madrid, 2007, p. 255. 63 Ibid., p. 187. 64 Emil Cioran, Caiete ÎI, p. 344. 1 Pascal Quignard, Sexul și spaimă, Univers, București, 2000, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
174. 16 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți: Emil Cioran, Apocalipsa după Cioran, p. 28. 17 William Kluback, Michael Finkenthal, Ispitele lui Cioran, p .138. 18 Emil Cioran, Aspecte berlineze, Calendarul nr. 5, decembrie 1993. 19 Emil Cioran, Revelațiile durerii, Ed. Echinox, Cluj, 1990, prefață de Dan Cioran Mihăilescu, p. 16. 20 Ibid., p. 16. 21 Emil Cioran, Mon pays, Humanitas, 1996, p. 10. 22 Ibid., p. 7. 23 Ibid., pp. 22-23. 24 Ibid., p. 24. 25 Nicolae Breban, Confesiuni violente (Dialoguri
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
1978; 93. Peirce, Ch. S., Ecrits sur le signe, Editura Flammarion, Paris, 1970; 94. Pontalis, J. -P., După Freud, Editura Trei, București, 1997; 95. Pop, Z.N.A., Mărturii...Eminescu-Veronica Micle, Editura Litera, Chișinău, 1989; 96. Popovici, V., Lumea personajului, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997; 97. Poulet, G., Conștiința critică, Editura Univers, București, 1979; 98. Poulet, G., Metamorfozele cercului, Editura Univers, București, 1987; 99. Pouillon, J., Temps et roman, Gallimard, Paris, 1946; 100. Jean, R., Practica literaturii, Editura Univers, București, 1982; 101. Richard
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ocazională a unui singur semn care aparține altui sistem lingvistic" susține Coșeriu/Coserio într-o Introducere în lingvistică destinată profesorilor din învățământul secundar dintr-o țară latino-americană, apărută la noi în traducere după mai bine de patru decenii (Cluj, Editura Echinox, 1995; vezi ediția din 1999, pag. 80). 80 Nicolae Ceaușescu, fragment reprodus în antologia versiunii românești a cărții Nicolae Ceaușescu avec ses textes essentiels (Seghers, Paris, 1971/ București, Editura Politică, 1971). 81 Document inedit, aflat în sertarul unui responsabil al
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Convorbiri literare" (1977), iar editorial cu un poem în proză publicat în volumul colectiv Solstiții (1985). Colaborează cu poeme și articole la reviste din țară ("Convorbiri literare", "România literară", "Luceafărul", "Cronica", "Poesis", "Contrafort", "Timpul", "Interval", "Dacia literară", "Art Panorama", "Dilema", "Echinox", "Hyperion", "Amphytrion", "Fracturi") și din străinătate ("Cider Press Review", "Exquisite Corpse/Cyber Corpse", "Hunger Magazine", "International Notebook of Poetry", "Quarter after Eight", "Metamorphoses" din Statele Unite ale Americii, "Poésie 2003" din Franța, "Wienzeile" din Austria). Volume de poezie: Oglinda la zid
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]