4,278 matches
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că maniera în care este reglementată în legea procesual penală desemnarea unui expert recomandat de către părți sau de către subiecții procesuali principali este menită tocmai să garanteze exercitarea plenară a dreptului la apărare și echitatea procedurilor. Faptul că desemnarea expertului recomandat are loc anterior sau cel târziu pe durata efectuării expertizei este firesc, cât timp expertul parte nu este un supervizor al modalității de realizare a procedeului probator sau al conținutului raportului de expertiză, ci
DECIZIA nr. 68 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285202]
-
că aceste norme sunt discriminatorii, întrucât nu includ și funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea, anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, încalcă principiul egalității în drepturi, echității, egalității de tratament și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Prin urmare, nu poate fi acceptată o situație defavorabilă pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, în sensul că unora li se aplică
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287578]
-
școală; ... h) organizarea și coordonarea activității de elaborare și realizare a unor studii și cercetări cu caracter sociopsihopedagogic adaptate specificului domeniului de activitate și în acord cu nevoile identificate. ... Articolul 4 Activitatea CJRAE/CMBRAE are la bază următoarele valori: profesionalismul, responsabilitatea, echitatea, incluziunea și diversitatea. Articolul 5 Beneficiarii serviciilor educaționale furnizate de CJRAE/CMBRAE sunt: a) antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar; ... b) părinții/tutorii/reprezentanții legali ai copiilor/tinerilor; ... c) personalul angajat în unitățile de învățământ; ... d) membri ai comunității locale. ... Articolul
REGULAMENT-CADRU din 31 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286894]
-
echitabil, garantat de art. 6 și 13 din Convenție și de art. 21 alin. (3) din Constituție, „amputează“ principiile universale ale contradictorialității și disponibilității părților în căile superioare de atac, dar, mai ales, blochează garantarea principiilor egalității de șanse și echității. Așadar, pentru orice malpraxis al magistraților împotriva omului de rând, nimeni nu este tras la răspundere, din cauza cercului vicios creat de legiuitor și care conduce la neconstituționalitatea art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004. ... 9. În final, se
DECIZIA nr. 200 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287700]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată, în condițiile în care art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum acesta era în vigoare la data formulării cererii de sesizare, oferă și respectă garanțiile și principiile prevăzute de dispozițiile constituționale, respectiv principiul echității și al menținerii justului echilibru între interesul particular al foștilor proprietari și interesul general al societății. ... 14. Tribunalul Bacău - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece chestiunea soluționării cererilor de restituire a proprietăților preluate abuziv de
DECIZIA nr. 249 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287682]
-
procedurile cu privire la admitere, cu respectarea termenului de publicare a condițiilor de admitere și cu respectarea metodologiei-cadru de organizare a procesului de admitere în învățământul superior. Indicatorul I.P.B.7.1.2 Admiterea la programe de studii universitare se realizează cu respectarea principiilor echității și egalității de șanse, precum și cu instituirea unor măsuri de sprijin pentru asigurarea accesului grupurilor vulnerabile, aflate în situații de risc social și educațional, inclusiv a candidaților cu cerințe educaționale speciale și/sau dizabilități. Standardul S.B.7.2. Parcursul academic al studenților
METODOLOGIE din 8 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286995]
-
și la certificarea rezultatelor Standardul S.B.7.1. Admitere Procedurile și principiile de admitere asigură accesul în învățământul superior. Indicatorul I.P.B.7.1.1 Componenta organizatorică aplică procedurile cu privire la admitere. Indicatorul I.P.B.7.1.2 Admiterea la programe de studii universitare se realizează cu respectarea principiilor echității și egalității de șanse, precum și cu instituirea unor măsuri de sprijin pentru asigurarea accesului grupurilor vulnerabile, aflate în situații de risc social și educațional, inclusiv a candidaților cu cerințe educaționale speciale și/sau dizabilități. Standardul S.B.7.2. Parcursul academic al studenților
METODOLOGIE din 8 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286995]
-
scopul de a permite cunoașterea reciprocă a sistemelor de învățământ din cele două țări, mai ales în ceea ce privește: a) organizarea și managementul instituțiilor de învățământ neuniversitar, inovare curriculară și resurse de învățare digitală de calitate pentru incluziune și echitate; ... b) mentorat și proiecte de dezvoltare profesională continuă în școală pentru directorii de școli, profesori și personalul didactic; ... c) proiecte de înfrățire care implică directori de școli, profesori, elevi și comunități ca parteneri pentru realizarea unor medii de învățare incluzive
PROGRAM DE COOPERARE din 7 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285924]
-
prin Legea nr. 164/2023, cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul II Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2021 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 2 aprilie 2021, cu modificările ulterioare, se completează
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 99 din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286288]
-
nu s-au aplicat decât parțial, limitând unele drepturi salariale, sau acela al unor reglementări diferite în sensul că anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, încalcă principiul egalității în drepturi, echității, egalității de tratament și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Prin urmare, nu poate fi acceptată o situație defavorabilă pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, în sensul că unora li se aplică
DECIZIA nr. 184 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286393]
-
de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 91. Așadar, s-a considerat că principiul legii penale mai favorabile, privit din perspectiva dreptului intern, poate fi pus în balanță cu alte principii de drept precum sunt principiul echității (Decizia nr. 511/2013 pronunțată de Curtea Constituțională) și principiul securității juridice (Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală), cât și cu necesitatea protecției intereselor financiare ale Uniunii
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
legii, nici a uzanțelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității“, iar art. 1 alin. (2) din Codul civil statuează că „(2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului“. ... 90
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
neautorizate a cetățenilor. Un alt element relevant îl constituie schimbările aduse articolului 24, care întăresc dreptul la apărare și accesul la actele de urmărire penală. Aceste modificări se adresează unei probleme sensibile în sistemul judiciar românesc, subliniind necesitatea transparenței și echității în procesul penal. Articolul 27, referitor la percheziții, reconfigurează condițiile în care acestea pot fi efectuate, subliniind necesitatea unui mandat de percheziție bine fundamentat și a respectării strict a scopului pentru care a fost emis. Astfel, se pune un accent
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pe care națiunea noastră îl va urma. Prin prezenta revizuire a Constituției se stabilește un standard ridicat de guvernanță democratică, se consolidează instituțiile și se garantează protecția și respectarea drepturilor omului în România. Este un proces guvernat de principii de echitate, justiție și transparență, asigurându-se că fiecare cetățean se simte reprezentat și protejat de lege. Această revizuire constituțională nu este doar o responsabilitate a clasei politice, ci și o oportunitate pentru fiecare cetățean de a contribui la conturarea unei societăți
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
să întărească cadrul legal existent, dar și să ofere o claritate sporită în aplicarea legii, facilitând astfel o interpretare uniformă și predictibilă. Acest lucru este esențial pentru a evita arbitrarul și pentru a asigura că fiecare caz este tratat cu echitate și conform unor standarde clare, reducând astfel incertitudinea juridică și consolidând încrederea în sistemul de justiție. În definitiv, o percheziție constituie o intruziune semnificativă în viața privată a unei persoane, iar cadrul în care aceasta se desfășoară trebuie să fie
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
care servesc interesul public, contribuind astfel la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile care le modelează viața cotidiană. Este un pas crucial către maturizarea politică și instituțională a societății românești, care va beneficia de o administrație consacrată principiilor de justiție și echitate. În acest context este vital ca revizuirea să fie înțeleasă nu ca o restricție, ci ca o garanție a independenței și neutralității esențiale pentru funcționarea corectă a statului. În cele din urmă, această separare dintre sfera politică și cea administrativ-judiciară
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
evoluție naturală în maturizarea procesului democratic, în care transparența și responsabilitatea devin valori fundamentale. În concluzie, revizuirea alineatului (3) al articolului 72 din Constituție este o necesitate în contextul actual, pentru a alinia legislația românească la standardele de dreptate și echitate. Această schimbare legislativă poate juca un rol crucial în refacerea încrederii publice în instituțiile statului și în consolidarea statului de drept. Prin asigurarea că niciun membru al Parlamentului nu poate evita consecințele legale ale acțiunilor sale se întărește integritatea sistemului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pe care bugetul apărării o are asupra societății în ansamblu. Resursele financiare sunt limitate, iar orice decizie privind alocațiile bugetare reflectă în mod direct prioritățile unei națiuni. Astfel, stabilirea unui prag maxim pentru bugetul apărării răspunde la o cerință de echitate socială, permițând redistribuirea fondurilor către programe sociale care au impact direct asupra calității vieții cetățenilor. Mai mult decât atât, un buget al apărării ce nu depășește 2% din bugetul național va avea efecte pozitive asupra imaginii internaționale a țării, cu
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
un grad de autonomie în administrarea resurselor necesare bunei funcționări a instanțelor. Astfel, revizuirea propusă vine să clarifice și să întărească aceste aspecte, contribuind la consolidarea încrederii populației în sistemul de justiție și la promovarea unei percepții de imparțialitate și echitate. Este important să menționăm că modificarea la care ne referim nu este una izolată, ci trebuie să se înscrie într-un context mai larg de reforme judiciare. Aceste reforme sunt menite să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența, accesibilitatea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
apartenența exclusivă la asociații profesionale axate pe justiție, se dorește garantarea că activitatea judecătorilor este dedicată în întregime serviciului public și principiilor de bază ale sistemului judiciar. Astfel, se consolidează ideea că judecătorii trebuie să rămână piloni ai imparțialității și echității, nealterați de influențe exterioare sau angajamente care ar putea aduce atingere independenței și obiectivității lor. Aceste noi alineate propuse clarifică și întăresc viziunea despre rolul și integritatea judecătorilor în statul de drept. Ele reflectă o înțelegere profundă a consecințelor pe
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
un rol mai activ în unificarea practicii judiciare, prin dezlegarea chestiunilor de drept ce pot avea o importanță majoră în materie. Această revizuire este esențială pentru consolidarea încrederii cetățeanului în sistemul judiciar. O interpretare unitară a legii înseamnă predictibilitate și echitate, iar acestea sunt piloni ai statului de drept și ai democrației. O justiție predictibilă este o justiție în care fiecare cetățean poate să își înțeleagă drepturile și să anticipate rezultatele litigiilor în care este implicat, contribuind astfel la o societate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
săvârșirea faptei penale, iar îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare vine să compenseze prejudiciul concret creat prin săvârșirea aceleiași fapte penale. Pe de altă parte, compensarea prejudiciului creat prin săvârșirea faptei penale exprimă inclusiv cerințele de dreptate și echitate, în sensul că partea care a suferit un prejudiciu material sau moral își vede compensată în acest mod pierderea/suferința (a se vedea Decizia nr. 308 din 25 mai 2023, paragraful 18). ... 17. Totodată, Curtea a observat că îndeplinirea integrală a
DECIZIA nr. 236 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287785]
-
să se stabilească scopul instituirii dispoziției de lege criticate. ... 20. Curtea a apreciat, luând în considerare și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că, reglementând dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, legiuitorul a avut în vedere echitatea procesului penal în contextul existenței unor situații în care persoanele anterior menționate nu sunt prezente pentru a fi audiate într-un proces public și contradictoriu, astfel că persoana acuzată nu beneficiază de toate garanțiile procedurale, iar nu atât faptul că
DECIZIA nr. 738 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287808]
-
interpretare este practic anihilat caracterul judiciar al impreviziunii statuat de Curtea Constituțională în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, încălcându-se forța obligatorie a deciziilor Curții Constituționale. Rolul judecătorului devine unul formal, decorativ și își pierde substanța. Rezultă că echitatea manifestată în materia impreviziunii sub forma aprecierii caracterului vădit injust al executării obligației de către debitor trebuie să rămână un atribut suveran al instanței judecătorești, al cărei rol și a cărei existență înseși ar fi grav denaturate în situația în
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
nu s-au aplicat decât parțial, limitând unele drepturi salariale, sau acela al unor reglementări diferite în sensul că anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, încalcă principiul egalității în drepturi, echității, egalității de tratament și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Prin urmare, nu poate fi acceptată o situație defavorabilă pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, în sensul că unora li se aplică
DECIZIA nr. 481 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278178]