971 matches
-
infantilă, încât vă dau cuvântul că, imediat ce am pus-o pe hârtie, pur și simplu am izbucnit chiar și eu în râs. Românii e deștepți Salvați Pământul altfel! Pe 29 martie 2008, în România s-a lansat o generoasă inițiativă ecologistă: să oprim preț de o oră (între 20.00 și 21.00Ă toate luminile și televizoarele din casă, ca să tragem un semnal de alarmă în problema încălzirii globale. Ne asociam și noi unei inițiative ecologiste lansate în 2007 în Sidney
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
a lansat o generoasă inițiativă ecologistă: să oprim preț de o oră (între 20.00 și 21.00Ă toate luminile și televizoarele din casă, ca să tragem un semnal de alarmă în problema încălzirii globale. Ne asociam și noi unei inițiative ecologiste lansate în 2007 în Sidney, Australia. Ceea ce e bine. Doar că nenumăratele semnalele de alarmă care s-au tras în țară și în lume din pricina a tot felul de probleme, mai grave sau mai frivole, mie mi-au tocit alarmismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
morală garantată. Nu vreau să spun acum că o astfel de acțiune e complet inutilă. Consumul casnic de energie nu contribuie în mod decisiv la poluarea planetei. Există ținte mult mai importante asupra cărora se putea dirija o asemenea energie ecologistă. De exemplu, fiecare individ (sau familieă ar putea renunța o zi pe lună la folosirea mașinii (sau mașiniloră proprietate personală. Statele sau autoritățile locale ar putea încuraja o asemenea inițiativă dezvoltând rețeaua de transport în comun. E cumva fariseic să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
fundații non-profit. Sunt adversari ai sistemului capitalist, deși acesta le asigură prosperitatea. Sunt de părere că socialismul în general și comunismul în particular reprezintă idei bune aplicate prost și nu vorbesc niciodată de crimele comunismului, ci de crimele stalinismului. Sunt ecologiști și antiamericani - pereche de atitudini foarte la modă în stânga occidentală -, cu același fariseism implicit ca și în Occident. Încearcă să recupereze marxismul și leninismul (și bănuiesc că în scurt timp vor face la fel cu troțkismul). E curentul de stânga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
te trimite pe piste înșelătoare aproape la fiecare pagină, ținând să demonteze, în ultimul său roman, așa cum a făcut-o încă de la primele sale povestiri, tot felul de „mituri“, cum ar fi iubirea, bunătatea autentică umană și, mai nou, fervoarea ecologistă. Bătrânul Sears e, aparent, un fel de profesor Kepesh al lui Roth, în Animal pe moarte, numai că Cheever e mai puțin tezist decât autorul Pastoralei americane: iubirea lui nesperat obținută, o vară indiană, nu va muri, ci e o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
împrăștiate, scene dispersate, coline umblate, plăcuțe cu Goa (uai! Goa din India?), punkeri atârnând, ecologiști hipioți, cățărători pe plăci, înotători în tăuri, motoare de enduro cu noroi, mountainbike-uri chinuite, lume străină arsă de soare și un radio care emite reportaje ecologiste ciudate. FânFest doi (http://www.fanfest. ro/2k7/). Știam că se strânge mult popor. De peste tot din lume, de toate felurile, de toate culorile, cu preocupări diferite. Și anul ăsta ca anul trecut, fața supărată de pe site-ul oficial și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ca știință. Pământul va face de acum încolo obiectul unor înflăcărate discursuri politico-ideologice. Desacralizarea mentalității sociale privind pământul atinge acum perfecțiunea. Apare astfel Ziua pământului, importanța protecției planetei, drepturile egale la resurse și viață ale generațiilor viitoare etc. Răsar partidele ecologiste peste tot în lume (verzii din Franța, Anglia și Spania, de exemplu). În SUA, fostul președinte Bill Clinton l-a avut ca vice-președinte pe ecologistul Al Gore. Poate că soluția profundă a crizei ar fi resuscitarea respectului pentru pământ prin
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
l-a avut ca vice-președinte pe ecologistul Al Gore. Poate că soluția profundă a crizei ar fi resuscitarea respectului pentru pământ prin reactualizarea străvechilor mentalități mitologice. Există, din fericire, un început ce vine din chiar spațiul politic. Un fost candidat ecologist la prezidențiale, Antoine Waechter, invoca frecvent în discursul public substanța mitică a pământului din varii culturi și tradiții. "Pentru antici, natura era lăcașul divinităților, ceea ce-i conferea pădurii bătrâne, fluviului și muntelui o personalitate sacră care impunea respect. Temut și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
profesională, își doresc să ajungă la un număr cât mai mare de oameni. La fel și cei care inițiază acțiuni de masă, cum au fost protestul Feliciei Mărgineanu din Suedia față de xenofobie și rasism, revoltele din Egipt sau Tunisia, campaniile ecologiste pentru salvarea Deltei Dunării sau a localității Roșia Montană ori companiile umanitare pentru ajutorarea celor loviți de boli sau sărăcie. Ce anume face diferența între o campanie reușită și una ratată pe Facebook? De ce unele cauze abia dacă adună câteva
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
atente la ce se întâmplă în social media, mai ales că ea s-a aflat și de partea cealaltă a baricadei. A fost mai mulți ani manager de program pentru servicii online la The Wildlife Society (TWS), o cunoscută organizație ecologistă nonprofit. Orice plângere sau întrebare pe Twitter despre activitățile TWS primește răspuns, spune ea. „Studiile arată că în general orice post de pe Facebook este văzut de cel puțin alți șapte utilizatori, așa că prin postarea unui răspuns, ca pagină de organizație
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
funcționare ca formă adaptativă a schimbării sistemului. Analizând esența principiului lui Sorokin, ne dăm seama de faptul că întâlnim aici elemente care vor face mai târziu obiectul de studiu al cercetărilor sociologice americane de la sfârșitul anilor 70, care lansează curentul ecologist în analiza organizațională și asupra căruia vom reveni în demersul nostru analitic. Analizată din perspectivă sistemică, educația, prin însăși natura sa, este permanent supusă influențelor sociale și cerințelor individuale de formare și dezvoltare. Educația se confundă cu schimbarea, ambele susținându
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
factorii favorabili accelerării procesului, există și elemente antiglobalizante care se fac simțite mai ales cu prilejul unor summit-uri și reuniuni internaționale. Stimulați de o adevărată globalo-fobie, ei organizează diferite forme de protest de regulă stradal, având argumente politice, economice, ecologiste și deseori naționaliste. Alături de factorii determinanți (capitalurile naționale și transnaționale) și factorii executivi (guvernele), există factori de presiune și influență a căror forță, uneori evidentă alteori persuasivă nu trebuie neglijată. Din această ultimă categorie fac parte „Clubul de la Roma”, „Grupul
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
include aici orice tip de calamitate care afectează omenirea, cum ar fi războaiele, crizele financiare mondiale sau riscurile tehnologiei necontrolate. Reflecția cu privire la consecințele lor asupra umanității își găsește o bună expresie în teoriile dreptății ecologice, deoarece sunt traductibile în vocabularul ecologist referitor la calamitate, penurie de resurse, distrugerea mediului, modificarea habitatului etc. În situații de acest gen, corelația generală dintre dreptatea ecologică și dreptatea distributivă devine mult mai evidentă, deoarece inegalitatea ecologică este dublată de problema justei distribuiri a bunurilor între
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și Florin Lobonț, Editura Trei, București, 2001, p. 18. ["Despre sursele cunoașterii și ale ignoranței"]. 22 Vezi Immanuel Wallerstein, "Restructuration capitaliste et le système- monde", în Agone, vol. 16, 1996, p. 219. 23 Acesta este și motivul pentru care mișcările ecologiste se definesc drept o "nouă stângă", practicând un nou tip de revoluție. 24 Rawls, A Theory of Justice, p. 512. 25 Ibidem. 26 Vezi Nancy Fraser, Scales of Justice: Reimaging Political Space in a Globalizing World, Columbia University Press, New York
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a doua strategie, anume orientarea electorală către partide extremiste. A treia opțiune ar fi dezamăgirea civică, o retragere din câmpul politic, renunțarea la exprimarea votului. Dacă democrații nemulțumiți adoptă opoziția loială, adică se orientează către partidele de opoziție (social-democrați și ecologiști), polarizarea se dovedește relativ redusă, cu o pondere mai mare în est, manifestată prin preferința pentru foștii comuniști (Partidul Socialismului Democratic). Dezamăgirea civică și pasivitatea electorală reprezintă o alternativă mai cu seamă printre non-democrați, dar nu există o diferență semnificativă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sfert se declară membrii actuali sau foști membri ai unei asociații voluntare. Asociațiile despre care au fost întrebați sunt sindicate, asociații de proprietari, asociații religioase, profesionale, grupuri sportive, coruri bisericești, organizații civice (de protecție a drepturilor omului), partide politice, grupuri ecologiste. Efectele participării voluntare sunt însă vizibile și aici. Cetățenii care participă se înscriu în clasele cele mai înalte de competență politică subiectivă (r = 0,153, p < 0,001, N = 2195). Influența participării în asociații asupra competenței politice rămâne semnificativă și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
femeile par un pic mai active decât bărbații, ceea ce contează rămân educația și clasa. Atunci când relațiile sunt controlate cu nivelul de dezvoltare umană și democratică, cu structura socială și atitudinile culturale, se observă o distincție netă: în primul rând, activismul ecologist este asociat negativ cu participarea la vot și pozitiv cu protestul politic. Țările în care această relație este cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
netă: în primul rând, activismul ecologist este asociat negativ cu participarea la vot și pozitiv cu protestul politic. Țările în care această relație este cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în rândurile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cu protestul politic. Țările în care această relație este cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă întregesc
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă întregesc imaginea activismului politic la sfârșitul anilor '90. În decursul ultimelor două decenii multe lucruri s-au schimbat în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în România Activism civic Protest Vot Membru partide politice 0,811 Membru sindicate 0,739 Membru organizații religioase sau bisericești 0,685 Membru organizații sportive sau de recreare 0,909 Membru organizații de artă, muzică, educație 0,908 Membru organizații ecologiste 0,949 Membru asociații profesionale 0,892 Membru organizații umanitare sau caritabile 0,930 Semnarea unei petiții 0,910 Participarea la un boicot 0,860 Participarea la demonstrații legale 0,898 Votat în ultimele alegeri (2004) 0,999 % varianță 49
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
3.2. Frecvența diferitelor acțiuni politice % Membru partide politice 3,8 Membru sindicate 6,4 Membru organizații religioase sau bisericești 9,7 Membru organizații sportive sau de recreare 2,0 Membru organizații de artă, muzică, educație 1,8 Membru organizații ecologiste 0,7 Membru asociații profesionale 1,7 Membru organizații umanitare sau caritabile 1,2 Semnarea unei petiții 5,8 Participarea la un boicot 1,0 Participarea la demonstrații legale 6,0 Votat în ultimele alegeri (2004) 86,3 Așa cum se
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai predispuși spre valorile post-materiale (r = 0,171, p < 0,001, N = 1776). Una dintre cele mai importante valori post-materiale este protecția mediului. În societățile occidentale a apărut în anii '70 un interes deosebit pentru protecția mediului, apartenența la asociații ecologiste, formarea de agenții guvernamentale pentru protecția mediului, adoptarea unor reglementări naționale și internaționale, ecologismul devenind astfel o forță politică semnificativă. Acest fapt era în acord cu procesul de schimbare a valorilor dominante, cu trecerea la valori post-materiale (Inglehart, 1997). Nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cu procesul de schimbare a valorilor dominante, cu trecerea la valori post-materiale (Inglehart, 1997). Nu același lucru se întâmplă însă și în România. Tranziția la economia de piață a acordat prioritate dezvoltării economice și valorilor materiale. Aici nu există partide ecologiste cu reprezentare parlamentară. Măsurând interesul pentru problemele mediului înconjurător în ancheta noastră, vedem însă că nu este prea scăzut, cel puțin la nivel declarativ. 47,2 % consideră că protecția mediului ar trebui să aibă prioritate, chiar dacă încetinește creșterea economică și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
oceanelor. Proporții importante se declară dispuse să acorde o parte din venituri sau să accepte o creștere a taxelor dacă ar fi siguri că acești bani vor fi folosiți pentru a preveni poluarea. Pe aceștia din urmă îi putem considera ecologiști. Așa cum arată Norris (2002), ecologiștii occidentali se dovedesc mai predispuși la acțiuni de protest. Vom vedea dacă la fel stau lucrurile și în România. Protestul din România, alături de alte țări din zonă, s-ar putea să exprime mai curând nemulțumirea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]