655 matches
-
a mediului. Termenul de „etic] a mediului” poate avea uneori accepțiuni mai restrânse. Uneori este utilizat pentru a indica o etic] ce confer] valoare moral] altor indivizi decât ființelor umane, constituind astfel o bâz] solid] pentru revendic]rile morale ale ecologiștilor. Din aceast] perspectiv], etică vieții este o etic] a mediului; etică drepturilor animalelor este și ea o etic] a vieții, dar într-o manier] mai puțin evident]. Totuși, termenul este atribuit unei etici specifice, holismul ecologic, probabil datorit] faptului c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel? S] lu]m caracterul natural și existența diversit]ții p]rților și s] ne închipuim c] punerea în funcțiune a unei mine presupune distrugerea unui num]r de copaci de pe o suprafaț] stâncoas] și chiar a suprafeței în sine. Ecologiștii se opun afirmând c] aceast] acțiune cauzeaz] o pierdere de valoare care nu poate fi compensat]. Compania minier] se angajeaz] la refacerea suprafeței din p]rți sintetice și înlocuirea copacilor cu unii artificiali. Aceast] porțiune de mediu artificial nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reciproce, cât și de avantajul competitiv. Acolo unde biologia lui Darwin se concentra mai mult pe organismele și speciile individuale și considera mediul Înconjurător doar un fond de resurse, ecologia vede mediul ca pe suma relațiilor care Îl formează. Primii ecologiști s-au concentrat pe ecosistemele locale. În 1911 totuși un om de știința rus, Vladimir Vernadsky, a publicat un articol care dezvolta noțiunea de relații ecologice până la nivelul Întregii planete. El a introdus noțiunea de „biosfera”, pe care a definit
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și feedback, este cât de aproape se află de sistemul de gândire bazat pe rețele, care Începe să ăși facă loc domeniul comercial și În cel al guvernării. Ecologia și ideea unei biosfere autoreglate se bazează pe relații și rețele. Ecologistul Bernard Patten a observat că „ecologia Înseamnă rețele... pentru a Înțelege În cele din urmă ecosistemele va trebui să Înțelegem rețelele”41. Fizicianul și filosoful Fritjof Capra subliniază: Pe măsură ce conceptul de rețea devine din ce În ce mai proeminent În ecologie, gânditorii sistemici au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se complace, intră În joc. Este, poate, locul să invocăm aici, ca problemă cu implicații epistemologice, dar și ideologice, un recent incident din spațiul românesc care a trezit vii emoții: celebra vânătoare cu gonaci de la Balc, domeniul marelui magnat. Presa, ecologiștii au protestat Împotriva masacrului celor 185 de porci mistreți, au Înfierat megalomania unui personaj care a ucis el Însuși aproape 30 de exemplare etc. Dar substratul acestui incident pare să fie mai adânc: În primul rând, cel care a concesionat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de diferite mărimi și forme; “*” jucărie pentru colegul mai mic - materiale diverse ; “*” Mărțișoare pentru mama - materiale diverse “*” Costume de carnaval-saci de hârtie și de plastic, ziare, reviste- pictate, decupate, cusute “*” Excursii și drumeții - în timpul cărora au fost constituite grupe « Micii ecologiști » ce au avut de realizat următoarele sarcini : observarea și notarea zonelor despădurite, sesizarea surselor de fum din localitatea natală și din localitățile străbătute în excursii/ drumeții, semnalarea existenței deșeurilor - aruncate la întâmplare sau depozitate incorect, urmărirea comportamentului ecologic adecvat . Să
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
cele mai frumoase porturi cu apă adâncă, acoperă Întinsa vale inferioară a râului Derwent. De pe muntele Wellington, imaginea orașului este spectaculoasă, iar din vârful Înalt de 1270 metri panorama orașului este și mai frumoasă. În rest Își păstrează aspectul sălbatic. Ecologiștii de pe insulă luptă pentru a-și salva ecosistemele unice. Se păstrează și multe urme istorice ale trecutului colonial (ibidem, p.85; James Morris, op. cit., p. 73). 139 dispărea, după 1920, În New South Wales se observă un Început de creștere
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
inimă, cu spini, Lawyer Canetrestia avocat, un palmier cățărător, subțire și viguros, având numeroase cârlige care pătrund prin haine ș.a. Tăierea masivă din ultimele secole, a redus pădurea tropicală de pe continentul australian la doar 0,3 %, din suprafață. În 1980, ecologiștii au câștigat lupta cu guvernanții care permisese tăierea masivă de copaci pentru industria de cherestea 334. Pădurea tropicală din Queensland este trecută În Patrimoniul Universal. Numeroase cascade dau o notă aparte acestor locuri care mai păstrează un aspect de sălbătăcie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un safari de la Cairns, pe drumul intern Cape York Development Road până la Cooktown, situat În estuarul cu manglieri, În care căpitanul Cook și-a petrecut șase săptămâni reparându-și nava Endeavour. Drumul de coastă, care duce la Cooktown și căruia ecologiștii i s-au Împotrivit cu putere, este o realitate. De după depărtările umbroase ale pământului se deschise, ca un colosal semicerc de aur Înflăcărat, geana aprinsă a soarelui, și cât ai clipi, trunchiurile neclintite și netede ale câtorva eucalipți se poleiră
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
precum Wabby, dune Împădurite, animale: cai sălbătăciți, lilieci, vulturi de mare, pescăruși, pelicani, papagali etc. Mase mari de nisip sunt purtate de vânt, sufocând pe alocuri copacii, florile și tufărișurile, se adaugă și unele reziduuri lăsate de turiști, spre indignarea ecologiștilor. Revenind În aceeași zi la Maryborough, și reluăm ruta până la Brisbane, unde sosim pe Înserat. După interesanta noastră aventură rutieră de două zile, Brisbane ne Întâmpină cu o tumultoasă atmosferă metropolitană: lumini, circulație intensă, furnicar de oameni... Ne cazăm la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se pierde prin evaporare sau este absorbită de plante. Seceta din timpul iernii sau din timpul celorlalte anotimpuri combinată cu cererea din ce în ce mai mare de apă și exploatarea tot mai intensă a apelor freatice au coborât nivelul pânzei de apă freatică. Ecologiștii au arătat că o dată utilizată, apa nu mai poate fi înlocuită iar fântânile vor seca. În locurile în care apa freatică apare la suprafață, apa se ridică formând lacuri, mlaștini sau oaze - în deșert. Oazele sunt orificii naturale de apă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Horeanu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1213]
-
anti-consens” prin reticența lor de a-și limita audiența la o singură categorie electorală tradițională și prin faptul că erau dispuse - de nevoie - să recurgă la metode alternative pentru a-și mediatiza programul. Trei dintre noile grupuri politice - mișcarea femeilor, ecologiștii și activismul pentru pace - au o importanță deosebită prin amploarea și impactul lor durabil. Din motive evidente, mișcarea femeilor a fost cea mai diversă și mai ambițioasă. Pe lângă interesele pe care le Împărtășeau cu bărbații, femeile aveau preocupări specifice, care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Danemarca de la 16% la 33%. Mai la sud, În parlamentele Italiei și Portugaliei, doar un deputat din 12 era femeie În 1990. În Camera Comunelor din Marea Britanie, ele reprezentau doar 7% din total, iar În Assemblée Nationale, un biet 6%. Ecologiștii, bărbați și femei deopotrivă, și-au transpus mai bine sentimentele În politica electorală. La un anumit nivel, ecologismul (neologismul datează din anii ’30) era Într-adevăr o noutate: expresia colectivă a temerilor clasei mijlocii În fața poluării, autostrăzilor, centralelor nucleare și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În 1971 au blocat planurile pentru o bază militară la Larzac, pe platoul din zona de centru-sud a Franței. Simbolismul acțiunii de la Larzac - unde pășunile pustii au fost protejate Împotriva forței masive a statului francez de către un pluton rebel de ecologiști - era uriaș, și nu numai În Franța: a fost repurtată o victorie emoționantă, nu atât pentru oițele indigene din Masivul Central, cât pentru păstorii evident ne-locali, mulți dintre ei tineri radicali plecați recent din Paris sau Lyon și transformați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
noilor forme de protest din Est și Vest. Dar, În circumstanțele de la Începutul anilor ’70, nici una dintre părți Încă nu știa - și, În cazul Occidentului, nu se sinchisea - de problemele și vederile omologilor de cealaltă parte a Cortinei de Fier. Ecologiștii occidentali erau prea absorbiți de constituirea unei baze electorale locale pentru a-și Îndrepta atenția spre politica internațională (cu excepția cazurilor În care problema Îi privea direct). Iar succesul lor a fost remarcabil. Primii candidați „ecologiști” s-au prezentat la alegerile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al „verzilor”. Impulsionată de prima criză a petrolului, mișcarea ecologistă din Gemania de Vest a pătruns rapid În politica de masă. De la inițiative civile, demonstrații și marșuri de protest la Începutul deceniului, „verzii” - care aveau o varietate de susținători: țărani, ecologiști, pacifiști și squatteri urbani - au ajuns În 1979 să aibă reprezentanți proprii În parlamentele a două landuri. Patru ani mai târziu, după al doilea șoc al petrolului, numărul voturilor obținute În alegerile federale din 1983 a crescut de la 568.000
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la 30%. „Verzii” germani beneficiau și de sistemul nemțesc de reprezentare proporțională, grație căruia până și partidele mici puteau pătrunde În parlamentele regionale și federal - deși sistemul, comparabil În linii mari, din Italia nu i-a ajutat cu nimic pe ecologiștii de acolo: În 1987, „verzii” italieni tot nu depășiseră un milion de voturi și 13 fotolii parlamentare din 630. și În Belgia cele două partide ecologiste (unul francofon, altul flamand) și-au mărit treptat procentele: de la 4,8% la prima
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
4,8% la prima apariție În 1981, ele au crescut constant, În 1987 depășind 7,1%. În Marea Britanie Însă, sistemul electoral era făcut să dezavantajeze partidele mici sau extremiste, și a funcționat Întocmai. În Scandinavia, partidele cu cauză unică precum ecologiștii (sau pacifiștii, sau feministele) au fost eclipsate de agenda politică ecumenică a formațiunilor politice existente - de ce să strici un vot pe „verzi”, când social-democrații sau partidele agrare pretindeau că Împărtășesc aceleași preocupări? În Norvegia, de exemplu, ecologismul a avut la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ecologist (nu e de mirare că „verzii” finlandezi au avut mai mult succes În sudul prosper, urban, „modern” al țării decât În zonele sărace și rurale din centru și nord). Dar Finlanda și Suedia nu erau cazuri tipice: pacifiștii, feministele, ecologiștii, handicapații și alți activiști cu cauză unică erau atât de siguri de un climat cultural favorabil agendei lor, Încât Își puteau permite să se detașeze de marile partide, riscând diviziuni Între simpatizanți, fără ca acest lucru să pericliteze nici majoritatea guvernamentală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se detașeze de marile partide, riscând diviziuni Între simpatizanți, fără ca acest lucru să pericliteze nici majoritatea guvernamentală, nici șansele proprii. Partidele cu cauză unică apăreau adesea, după cum am văzut, În urma unei crize, a unui scandal sau a unei propuneri controversate: ecologiștii austrieci s-au afirmat În urma unei confruntări neplăcute cu autoritățile În 1984 pe tema proiectului hidrocentralei de la Hainburg, În estul Austriei. Cauza mediului Înconjurător a fost Întărită de conflictul aferent Între activiștii ecologiști și coaliția condusă de socialiști: deși guvernul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
membrii mai puternici (În special Marea Britanie și Franța) au insistat să aibă drept de veto Împotriva propunerilor pe care le-ar fi considerat contrare interesului lor național. Schimbările erau reale și au fost aprobate deoarece toată lumea, de la Margaret Thatcher la ecologiști, susținea, În principiu, o piață comună - deși din motive diferite. Ele au anticipat și facilitat adevărata integrare economică din deceniul următor. Era inevitabil ca sistemul de veto național să fie abandonat În Consiliul European pentru a se putea lua În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Estaing și tânărul Jacques Chirac, au câștigat Împreună mai multe voturi decât Mitterrand și Marchais (acesta din urmă a obținut doar 12,2%). Dar, două săptămâni mai târziu, În al doilea tur de scrutin, Mitterrand a obținut sprijinul socialiștilor, comuniștilor, ecologiștilor și chiar al troțkiștilor, de obicei necooperanți. Procentul lui era mai mult decât dublu față de cel din primul tur: Mitterrand l-a Învins pe Giscard d’Estaing, devenind primul șef de stat socialist din Europa ales prin vot direct. El
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un pericol disproporționat față de problemele aflate În dispută - sau de intențiile participanților. În Europa Occidentală a reînviat mișcarea antinucleară pentru pace, Întărită acum de o nouă generație de activiști „verzi”. În Marea Britanie, un amestec entuziast și tipic englezesc de feministe, ecologiști și anarhiști, Împreună cu prietenii și cunoștințele lor, au organizat un asediu prelungit asupra bazei de rachete de croazieră de la Greenham Common, spre stupefacția greu-Încercatei garnizoane americane. Cea mai puternică opoziție s-a Înregistrat În Germania de Vest, unde cancelarul social-democrat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
imagine pentru regim - dar, de data aceasta, și una economică, Întrucât țara a Început să se confrunte cu un deficit de forță de muncă necalificată 30. Pe 26 octombrie, când poliția a reacționat cu brutalitate la o mică adunare a ecologiștilor desfășurată Într-un parc din Sofia, arestând și lovind activiști ai grupării Ekoglasnost care Încercau să adune semnături pentru o petiție, reformiștii din partid conduși de ministrul de Externe Petar Mladenov au decis să acționeze. Pe 10 noiembrie (nu Întâmplător
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Popular Leton. Câteva săptămâni mai târziu, sub auspiciile unui Club de Protecție a Mediului declarat apolitic, a apărut Mișcarea pentru Independența Letoniei. În Estonia, cursul evenimentelor a fost aproape identic: după comemorările din 1987 și o serie de proteste ale ecologiștilor s-a născut prima Societate Estonă a Patrimoniului Național, dedicată conservării și restaurării monumentelor culturale locale; apoi, În aprilie 1988, a fost creat un Front Popular al Estoniei, iar În august (la o lună după sora ei letonă) Mișcarea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]