1,171 matches
-
ea nu însemna altceva decât o arteră fluvială internă” . În opoziție, oarecum, cu părerile personale ale scriitorilor, documentele oficiale eliberate de cancelaria imperială a lui Justinian, lasă să se întrevadă un alt punct de vedere cu privire la teritoriile nord-dunărene. Justinian, în Edictul XIII, cap. XI din Corpus iuris civilis, amenință pe Ioanes, eparhul comandamentelor militare din Orient că unitatea sa „va fi stră mutată din țară și așezată în regiunile de dincolo de fluviul Istru”ă.” spre a sta de pază la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lucrătoare și gospodine (vezi BIBLIOGRAMA, recenzie, în revista COMERȚUL MODERN, ianuarie- februarie 1976, p. 57). Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene - 1870-2003, Editura TIPOMOLDOVA, Iași, 2004 312p. Bucovina în presa vremii, I, (Cernăuți 1811-2004), Editura Edict, Iași, 2004, 521p. Bucovina pământ românesc, II, Presa din Rădăuți - 1893-2004, Editura Edict, Iași, 2005, 205p. Cu capul pe mărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, Iași, 2005, 319p. Mălin, Vestitorul revoluției - antologie zieristico- scriitoricească
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
p. 57). Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene - 1870-2003, Editura TIPOMOLDOVA, Iași, 2004 312p. Bucovina în presa vremii, I, (Cernăuți 1811-2004), Editura Edict, Iași, 2004, 521p. Bucovina pământ românesc, II, Presa din Rădăuți - 1893-2004, Editura Edict, Iași, 2005, 205p. Cu capul pe mărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Editura TipoMoldova, Iași, 2005, 319p. Mălin, Vestitorul revoluției - antologie zieristico- scriitoricească dediată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
al postcomunismlui, Editura TiopoMoldova, Iași, 2006, 351p.; Ediția a II-a, Ed. PIM, Iași, 2009, 354p. Vaslui - Capitala “Țării de Jos” în presa vremii, 1875-2005, Editura Tipomoldova, Iași, 2005, 524p. Dorohoi - Capitala „Țării de Sus” în presa vremii, 1874-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007, 340p. Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre, 1869-2006, Editura Production, Iași, 2007, 389p. Bârladul în presa vremurilor, de la revista “Păreri” - la ziarul “Steagul roșu”, 1932-1949, Editura PIM, Iași, 2007, 274p. Mari personalități ale culturii
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
grâului a tras concluzia că viile erau îngrijite în dauna lanurilor. Atunci el a interzis plantarea de noi podgorii în Italia și a ordonat scoaterea viilor din provincii" (în special ale celor din regiunea Narbonnaise). După spusele lui Suetonius "prevederile edictului nu au fost puse niciodată cu adevărat în practică". Totuși, cel care, în 270, va anula în mod formal edictul din 92, este împăratul Probus "cel înțelept și curajos", după cum îl caracterizează Chaptal. Acest împărat roman, care după mai multe
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Italia și a ordonat scoaterea viilor din provincii" (în special ale celor din regiunea Narbonnaise). După spusele lui Suetonius "prevederile edictului nu au fost puse niciodată cu adevărat în practică". Totuși, cel care, în 270, va anula în mod formal edictul din 92, este împăratul Probus "cel înțelept și curajos", după cum îl caracterizează Chaptal. Acest împărat roman, care după mai multe războaie instaurase în Imperiu o pace de durată, își utiliza armata la diverse lucrări de interes public. La fel ca
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vinicole ale Antichității, Evul Mediu creștin își va materializa credința. Fie el păgân sau creștin, vinul reprezintă începutul și sfârșitul civilizațiilor. IV. Din Olimp la Napa Valley În anul 313, împăratul roman Constantin proclamă libera practică a religiei creștine prin edictul de la Milano. Apoi, în 392, Teodosie I cel Mare conferă creștinismului statutul de religie unică în Imperiul Roman. Civilizația creștină începe să devină încet, încet, prin taina Euharistiei, sinonimă cu civilizația vinului. În urma cuceririi Mexicului în secolul al XVI-lea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
31 iulie 1395 s-a ajuns la defrișarea "plantei odioase numită Gaam (este vorba despre varietatea Gamay) care conferea abundență în detrimentul calității". Mulțumită, de asemenea, târgurilor de vinuri, dintre care cel mai vechi este cel de la Mâcon, creat printr-un edict în 1340. Mulțumită, în fine, curajului mercantil al burgunzilor, care nu ezitau să plece în călătorii lungi pentru a deschide noi piețe. Viticultorii burgunzi sunt, deopotrivă, cei care au descoperit în secolul al XVIII-lea, pe când căutau să fabrice vinuri
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vorbi de nenum(ratele publicații germane editate în franceză, care era limba Curților europene, francezii exilați au publicat (i ei mai multe ziare. Aceste publica(ii, adesea de opoziție politică, au antrenat un război al penițelor care dubla, odată cu revocarea edictului de la Nantes, între 1685 și 1815, războaiele Monarhiei, ale Republicii și ale Imperiului francez, și în care presa periodică juca un rol important între libele și știrile manuscrise. Multe din aceste gazete erau tipărite în Olanda unde se bucurau de
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Caligula s-a gîndit chiar să distrugă poemele lui Homer și puțin a lipsit să nu retragă din biblioteci scrierile și portretele lui Vergiliu și ale lui Titus Livius. Persecuțiile împotriva creștinilor s-au îndreptat și asupra cărților lor; un edict al lui Dioclețian, din 303, ordona ca acestea să fie arse; cîțiva ani mai tîrziu, Constantin îl condamna pe ereticul Arius pînă și în scrierile sale; și lucrările lui Porphyrios au fost distruse. II. Cartea în Grecia clasică Informațiile despre
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
umanismului și a ideilor biblice sub influența lui Erasmus, Lefebvre d'Etaples și a grupului din Meaux; este ceea ce s-a numit "Prereforma". Apoi, prezența germanilor în meseriile legate de carte, canal exclusiv pentru pătrunderea scrierilor lui Luther în Franța; edictele împotriva difuzării cărților eretice vor implica adesea în procese pe tipografii și editorii străini. În sfîrșit, disputa care îl opunea pe Luther adversarilor ideilor sale ajunsese în 1519 în fața Sorbonei, care nu-și dădu verdictul decît după doi ani, timp
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
greu dacă represiunea al cărei obiect a fost n-ar arunca asupra ei o lumină indirectă dar semnificativă. Pe 18 martie 1521, Francisc I invita Parlamentul să controleze vînzarea cărților despre credința creștină și Sfînta Scriptură; pe 13 aprilie 1598, edictul de la Nantes continua să prevadă controlul cărților de către teologi și interzicea difuzarea cărților defăimătoare. Între cele două date, secolul este jalonat de arestări, edicte și ordonanțe asupra aceluiași subiect și luminat sinistru de flacăra rugurilor care n-au mistuit numai
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
invita Parlamentul să controleze vînzarea cărților despre credința creștină și Sfînta Scriptură; pe 13 aprilie 1598, edictul de la Nantes continua să prevadă controlul cărților de către teologi și interzicea difuzarea cărților defăimătoare. Între cele două date, secolul este jalonat de arestări, edicte și ordonanțe asupra aceluiași subiect și luminat sinistru de flacăra rugurilor care n-au mistuit numai cărți, ci și persoanele care le tipăreau, le vindeau, le distribuiau sau le dețineau. Se pot face constatări asemănătoare pentru Germania și Țările de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
ediții din Dictionnaire de l'Académie française etc. Dar atelierele, prea numeroase, vegetează; ele trebuie să se pună la dispoziția unui mare editor sau să se consacre producției lucrative, dar periculoase, a contrafacerilor și a cărților interzise. În 1704, un edict general limitează numărul tipografilor în orașele regatului "de teamă ca, negăsind suficiente lucrări pentru a supraviețui, să nu se deda contrafacerilor sau altor tipăriri contrarii bunei orînduiri"; în 1739, un nou edict reduce și mai mult numărul tipografilor autorizați. Tipăriturile
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
contrafacerilor și a cărților interzise. În 1704, un edict general limitează numărul tipografilor în orașele regatului "de teamă ca, negăsind suficiente lucrări pentru a supraviețui, să nu se deda contrafacerilor sau altor tipăriri contrarii bunei orînduiri"; în 1739, un nou edict reduce și mai mult numărul tipografilor autorizați. Tipăriturile franceze ale secolului al XVII-lea sînt adesea de calitate mediocră; puține cărți luxoase, numai pentru autorii la modă: Chapelain (Pucelle, 1656), Desmaret, Scudéry, în timp ce forma foarte modestă în care fuseseră publicate
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
dintre săraci și invalizi care au lucrat în domeniul cărții și a căror activitate era reglementată. Și cum propagau și vindeau orice, un decret din 1722 le-a redus numărul la 120, amintind că le era permis: Să vîndă numai edicte, declarații, ordonanțe, decrete sau alte dispoziții judecătorești... almanahuri și tarife, ca și cărțulii care nu depășesc opt foi". Fără îndoială, existau negustori ambulanți și la țară, dar cea mai mare parte a comerțului cu cărți era făcut de librarii de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
o fereastră. Mai caracteristice pentru Facebook sunt, în intenție, status update-urile cunoscute de toți, folosite ceva mai frecvent decât chat-ul. Acestea se afișează pe un zid (wall ) și reprezintă un fel de circulare la persoana întâi, un fel de edicte, cum numai regii aveau dreptul să dea. Dar, dacă s-ar face o socoteală a numă rului de litere, cuvinte, fraze cheltuite pe cap de utilizator, sunt convins că acest parametru ar ieși mult mai redus decât pe alte genuri
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
lui Ludovic al VI-lea și Ludovic al VII-lea, grijile financiare ale acestor regi ai Franței și ale marilor feudali s-au dovedit a fi o șansă pentru orașe 1; sub Ludovic al XIV-lea însă, nemulțumirea orașelor crește. Edictul din 1692, care prevedea sarcinile municipalității, urmărea să aducă pe linia de plutire casieriile statului. El agrava dominația oligarhiilor restrânse, care datorau totul regelui și nimic sufragiului locuitorilor; astfel, acest edict a alterat și mai mult consistența orașului ca instituție
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sub Ludovic al XIV-lea însă, nemulțumirea orașelor crește. Edictul din 1692, care prevedea sarcinile municipalității, urmărea să aducă pe linia de plutire casieriile statului. El agrava dominația oligarhiilor restrânse, care datorau totul regelui și nimic sufragiului locuitorilor; astfel, acest edict a alterat și mai mult consistența orașului ca instituție politică. Numai Parisul a făcut întrucâtva excepție și a ajuns să concureze statul. "Simplul fapt al concentrării fizice a populației în capitală constituia un pericol pentru elitele de la curte și creștea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
constituit unul dintre scopurile cele mai vechi ale sistematizării cadrului urban. Ea se combina adesea cu preocuparea pentru asigurarea igienei și a salubrității, pe care o impunea concentrarea urbană, dar această preocupare se întemeia pe însărcinările unor persoane particulare. Astfel, edictul din 1539 "impunea locuitorilor să paveze porțiunea din fața casei, să aibă closete, să-și pună gunoiul în coșuri ce urmau să fie strânse de cărăuși și descărcate în depozite de gunoaie situate în afara zidurilor orașului"3. Aceste ordine nu erau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a existat o orânduire romană pentru tot Imperiul care să transforme și să înăbușe viața tradițională. Astfel, de la particularisme și culturi locale, s-a afirmat un model cultural care a dobândit o vocație universală. Perspectiva universalistă a fost întărită în urma Edictului de la Milan din anul 313, conferit de Constantin cel Mare, care a permis libertatea cultului creștin și a restituit bunurile confiscate Bisericii și creștinilor. Edictul a schimbat soarta Imperiului, generând convertirea la creștinism a majorității lumii romane. Imperiul roman devine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
un model cultural care a dobândit o vocație universală. Perspectiva universalistă a fost întărită în urma Edictului de la Milan din anul 313, conferit de Constantin cel Mare, care a permis libertatea cultului creștin și a restituit bunurile confiscate Bisericii și creștinilor. Edictul a schimbat soarta Imperiului, generând convertirea la creștinism a majorității lumii romane. Imperiul roman devine creștin, iar universalismul creștin se întemeiază pe ideea credinței personale a fiecărui individ ce-l alcătuiește. Astfel, popoarele europene romanizate și creștinate și-au dezvoltat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
plin de idei mari și cu portofoliul plin de proiectele cele mai lumi noase. Și a ajuns, dar atât portofoliul, cât și capul său erau deopotrivă de goale. După naufragiul lui Calonne, părea că a adunat sfărâmăturile; a prezentat Parlamentului edictele aceluia privitoare la timbru și la impozitul teritorial. Putea să-și găsească un sprijin în autoritatea notabililor; și, între cele două mari primejdii, Adunarea Generală a Stărilor și falimentul, avea un mijloc puternic de a-i sili să recunoască necesitatea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
psihologie, ca fiind unul spiritualist, neavând ce căuta pe masa de lucru a naturaliștilor. Un interes crescând pentru psihologie s-a manifestat în rândurile dascălilor, ei fiind aceia care făceau instrucție elementară cu copiii sau cei din învățământul universitar, în cadrul edictelor papale, etc. Era un interes strâns legat de progresul social, de apariția mecanicismului mașinist, a necesității explicării poziției omului în lume și în univers, a schimbării raportului om-natură, a coborârii sufletului din ceruri și studierii acestuia din perspectiva și cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de rob sau de sclav. În societatea în care puterea de stat ajunge separată de cea monahală, ritualul scolastic al procesiunii divine, de binecuvântare a unora sau blestemare a altora, va necesita o completare. În fața condițiilor sociale tot mai complexe, edictele papale au dovedit deschidere pentru ca, în sistem, să fie asimilat și reformulat un spirit de înțelepciune și moralitate existent anterior în Academia elenă, în cea a lui Platon, a lui Aristotel ș.a. Din acest moment, cei "aleși" au ajuns să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]