12,690 matches
-
Ienăchiță Văcărescu”. La două luni de la sosirea noastră În Montréal, cu ocazia primului Crăciun, am avut onoarea să-l cunosc pe d-nul Alex Cetățeanu, președintele Asociației Canadiene a Scriitorilor Români.. În doi ani, spijinind activitatea soțului meu, Valentin Luca, editor al revistei „”, și alături de Alex, am ajuns să cunosc personal membrii Asociației ca și scrierile lor. Mă simt onorată de propunerea făcută de a Îndeplini funcția de secretară a Asociației Canadiene a Scriitorilor Români și consider că voi reuși să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Veronica Micle, Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca, 1979, cărți, pe care mi le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde”. Este primul biograf care caută să prezinte realitatea și imaginea Veronicăi Micle, combătând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Veronica Micle, Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca, 1979, cărți, pe care mi le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde”. Este primul biograf care caută să prezinte realitatea și imaginea Veronicăi Micle, combătând romanțările unor autori ca N.V. Baboeanu și Octav
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
social și politic pentru celelalte capitole"; Principalul motiv al neglijării istoriei noastre a fost angajarea în alte proiecte. Mi-ar plăcea să reluăm colaborarea; trei capitole privind literatura română veche sunt deja scrise (și au nevoie de revizuiri). Interesul unui editor pentru carte ne-ar putea convinge să ne întoarcem la ea". Aviz amatorilor! Nu de proiecte ducem lipsă, ci de sprijinul concret pentru materializarea lor. Ieșim din pasa melancolică parcurgând cronicile literare din Vatra, semnate de trei excelenți critici tineri
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
le-am scris cu sângele meu, pe care le-am plătit cu un preț exorbitant, dat fiind că vederea mi-a dispărut aproape complet, mi-au fost luate de niște nenorociți de la poliție, pentru a fi exploatate de canaliile de editori, de tâmpiții de librari, mult prea fericiți că nu trebuie să plătească nimic unui autor care se află într-un loc al cărui nume nu poate fi rostit. Mi s-a interzis să citesc și să scriu, mi se interzice
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
manevrelor de culise. Coordonatorii de colecții publică doar cărțile prietenilor, iar editurile își folosesc rețelele de influențe pentru a obține cronici favorabile în principalele reviste culturale. Vânzarea cărții este impulsionată de premiile pe care aceasta le primește din partea asociațiilor de editori, la târguri de carte sau la alte manifestări similare - bineînțeles, premiile se acordă tot între prieteni, eventual prin rotație, premiantul din acest an devenind membru al juriului anul viitor. Dezbaterile și controversele care se declanșează în jurul unor cărți sunt doar
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
iar în latinește, la nominativ, avea accentul pe prima silabă" (,Nume de agent", 15.05.1969, articol reprodus în Puțină gramatică, II, p. 175). În momentul de față schimbarea pronunției, tot mai frecventă, este dublată de o modificare semantică: termenul editor circulă în română cu mult mai multe sensuri decît în urmă cu treizeci de ani. Fenomenul poate fi legat de tentația actuală de a modifica mai vechile împrumuturi din franceză, apropiindu-le - formal și semantic - de noile repere, de standardele
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
franceză, apropiindu-le - formal și semantic - de noile repere, de standardele modei englezești și internaționale. E vorba, ca de atîtea alte ori, de cuvinte prezente în multe limbi europene, pentru că provin din latina cultă: în cazul de față, din latinescul editor, de la verbul edere "a da la lumină; a produce". Prezent ca termen cult în limbile romanice, cuvîntul a fost preluat și de engleză, în care s-au dezvoltat, mai ales în perioada contemporană, sensuri suplimentare, retransmise prin calc limbilor romanice
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
au dezvoltat, mai ales în perioada contemporană, sensuri suplimentare, retransmise prin calc limbilor romanice. În italiană, toleranța față de împrumuturi a dus la apariția unui cuvînt nou: alături de vechiul editore (cu sensurile "care publică opere" și "care îngrijește ediții") a apărut editor, cu sensuri mai apropiate (,care se ocupă de editarea operei altcuiva") sau mai depărtate (,director de ziar"; "responsabil de redacție"; "program de computer pentru elaborarea de texte și imagini"). În franceză au fost calchiate sensurile noi dezvoltate în engleză, astfel
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
textelor. În română, la sensul "persoană care editează o operă", singurul cuprins în DEX, se adaugă în prezent multe alte utilizări. De altfel, definiția din DEX era cam sumară: existau de mai multă vreme cel puțin două subsensuri destul de clare: editorul era "proprietarul unei edituri", cel care patronează publicarea unei opere, dar și "alcătuitorul unei ediții": cel care adună texte, le compară, le verifică, le adaugă note critice etc. E drept că în indicațiile bibliografice românești nu s-a folosit foarte
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
unei edituri", cel care patronează publicarea unei opere, dar și "alcătuitorul unei ediții": cel care adună texte, le compară, le verifică, le adaugă note critice etc. E drept că în indicațiile bibliografice românești nu s-a folosit foarte mult termenul editor cu acest din urmă sens: s-a preferat, cel puțin în ultimele decenii, fie recurgerea la substantiv ("ediție critică de..."), fie termenul coordonator. Editorul a rămas mai ales reprezentantul editurii. În ceea ce privește accentul, lucrurile sînt puțin mai complicate. Dacă nu am
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
critice etc. E drept că în indicațiile bibliografice românești nu s-a folosit foarte mult termenul editor cu acest din urmă sens: s-a preferat, cel puțin în ultimele decenii, fie recurgerea la substantiv ("ediție critică de..."), fie termenul coordonator. Editorul a rămas mai ales reprezentantul editurii. În ceea ce privește accentul, lucrurile sînt puțin mai complicate. Dacă nu am fi avut atestări mai vechi ale variantei edítor, am fi putut crede că, sub influența englezei (în care editor e accentuat pe prima silabă
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
critică de..."), fie termenul coordonator. Editorul a rămas mai ales reprezentantul editurii. În ceea ce privește accentul, lucrurile sînt puțin mai complicate. Dacă nu am fi avut atestări mai vechi ale variantei edítor, am fi putut crede că, sub influența englezei (în care editor e accentuat pe prima silabă: é), accentul s-a deplasat dinspre finalul cuvîntului, fără a ajunge totuși într-o poziție prea puțin specifică românei. De fapt, trebuie să ținem cont de o preferință românească pentru accentuarea pe silaba penultimă, dar
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
umane (un director, un corector - niște directori, niște corectori; o directoare, o corectoare) - diferențiat de neutrul instrumentului, al cărui plural are accentul doar pe silaba -tor/-toa: un director / niște directoare; un corector (de texte) / niște corectoare. De altfel, și editor a dobîndit un sens similar recent, pentru forma neutră: "Care este (de regulă) opțiunea din meniul File care ne permite ieșirea dintr-un editor?"; "Editoarele de text sunt programe utilizate pentru redactarea și. tipărirea de scrisori și alte documente" etc.
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
silaba -tor/-toa: un director / niște directoare; un corector (de texte) / niște corectoare. De altfel, și editor a dobîndit un sens similar recent, pentru forma neutră: "Care este (de regulă) opțiunea din meniul File care ne permite ieșirea dintr-un editor?"; "Editoarele de text sunt programe utilizate pentru redactarea și. tipărirea de scrisori și alte documente" etc. Pentru cuvintele regizor și revizor norma din 1982 impunea clar accentuarea pe finală (regizór, revizór), deși în uz era deja foarte răspîndit accentul pe
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
de ocări, ca țața cea mai rea de gură, cu poalele suflecate-n brîu". Tensiunile răbufnesc în perioada ingrată a "realismului socialist", cînd - gest anevoie de scuzat - Arghezi dezavuează traducerea blagiană din Faust și își amplifică atitudinea răuvoitoare în articolul Editori și tălmăciri, publicat în Veac nou, nr. 35/2 iulie 1954, atacînd și traducerea lui Tudor Vianu a piesei lui Shakespeare, Antoniu și Cleopatra, a aceluiași Vianu care făcuse prefața la traducerea lui Blaga: "Cum s-a putut admite de către
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
avut loc pe data de 3 octombrie: dezbaterea Presă din România de la comunism la postcomunism (coordonatori: Prof.univ.dr. Doru Tompea și Prof. univ.dr. Sorin Bocancea), la care au participat foști conducători ai publicațiilor studențești din parioada comunistă și foști reprezentanți ai editorului acestora, Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Iată numele lor: Dumitru Constantin (Redactor șef la Alma Mater, Iași), Ioan Stoica (ex-președinte CUASC București), Andi Lăzescu (Redactor șef la Viață Politehnicii, Iași), Sorin Antohi (Redactor șef la Dialog, Iași), Liviu Antonesei (Redactor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o pot descrie numai o ediție de opere complete și o monografie bine documentată. Se știe (ar trebui să se știe) că specialistul nostru cel mai important în cunoașterea (editarea și comentarea) operei lui Gala Galaction este istoricul literar și editorul experimentat Teodor Vârgolici, fost redactor șef la Editura Minerva. A început să se ocupe de acest generos subiect, alături de altele, încă din anii ´50. Dacă nu mă înșel, prima lui contribuție în domeniu este prefața la antologia de articole și
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
acum la vârsta de peste 75 de ani, nu am mai avut puterea să le copiez cu mâna, precum copiștii de fericită pomenire din mânăstirile noastre, din îndepărtatele veacuri. Poate că, în viitor, se va ivi un tânăr istoric literar și editor care să dispună de mijloace moderne de transcriere". Iată deci că, din păcate, ediția de Opere Gala Galaction rămâne incompletă în domeniul publicisticii. Ar urma jurnalul, cu cele cinci volume, cărora li se va mai adăuga unul inedit, descoperit recent
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
studențești în Europa” și veți scrie sau aproape ați terminat „Excursii în Statele Unite”? C.P.: Nu, abia am scris primele zece pagini. Dar anul acesta, până în octombrie, sper să o dau la imprimerie... D.C.: ...Deci, eu vin din California Hollywood, și editorul meu de ziar locuiește în Montreal - Canada. Suntem acum aici, dar asta e ca o paranteză, pentru că vreau să vă provoc, mai ales că veți scrie această carte cu excursii în America, incluzând și Canada... C.P.: Mexic, Statele Unite și Canada
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Văceanu, I. Haiku, etc) și București.. Președintele acelui simpozion a fost Radu Florescu, secretar pcr Timiș ( după 1989, a înființat Partidul Socialist al Muncii, succesor fiind apoi Păunescu, etc). Eram la o masă cu excelentă poeta Doina Uricariu, Cornel Popescu, editorul meu de la Cartea Românească, Valeriu Bîrgău și alții, ce nu vor fi uitat ...Paul Anghel a fost un publicist, ideolog și scriitor total aservit lui Ceaușescu, dictaturii comuniste și un protocronist fanatic. Din “vastă” opera, maculatura a rușinii și minciunii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Macedonski” Reproș Ce folos că altădată M-ai scos de sub urmărire Când m-agăți de astă dată și mă treci la nemurire! Dorința acuzatului Te implor, ca niciodată, ține-mă sub urmărire Și-mpreună, prima dată Să mergem spre nemurire! Editor și scriitor Și-a-ncropit o editură Ce lucrează cu mult zel, Singur, la maculatura, O semnează numai el. Superficiență Petre e de pus în râma Teatru, proza, epigrama, Sonete sau poezie Publică și apoi scrie! Aviz medical De nu trăiești în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Nitrogen Compounds,” apărută la New York în 1973. Profesorului Thomas M. Graber, 19172007, ale cărui titluri au fost DMD, MSD, PhD, Odont. Dr. hc., DSc, ScD, MD, FRCS, University of Illinois, Chicago, îi sunt recunoscător pentru că m-a redat cercetării. În calitate de editor al celei mai importante reviste de specialitate din ortodonție, m-a îndrumat spre analiză și discuția aparatelor folosite în acest domeniu din punctul de vedere al inginerului. Această m-a scos din preocupările zilnice legate de promovarea companiei Ortho Cycle
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sectorul de critică și istorie literară, unde Stela Toma plasează câteva atitudini demne de un comentariu mai stăruitor. Într-un articol din "Foaie pentru minte, inimă și literatură" în 1854, Timotei Cipariu se arată total nemulțumit de felul în care editorii orădeni publică antologia de poezie Versuinții români, mai ales pentru opțiunile de limbă, dar și pentru calitatea lamentabilă a versurilor. Se apără de eventuala acuză de invidie: "fiind io abia un biet prozeist românesc, pentru că în tinerețe și io m-
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
lui Heidegger. Chiar și numai pentru acest fapt, Ființă și timp este un indiciu a cît poate să ducă o limbă în materie de concizie și abstracție filozofică. Cristian Ciocan, doctor în filozofie, președinte al Societății Române de Fenomenologie și editor al revistei Acta Phaenomenologica, a avut o idee stranie și neașteptată: să ceară tuturor traducătorilor lui Sein und Zeit din lume să-și povestească experiența pe care au trăit-o traducînd această magum opus. A urmat o lungă și minuțioasă
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]