5,421 matches
-
care nu îl cred, dar biruie cumva mai puțin spectaculos decît în poem și Ioan Groșan se dovedește încă o dată învingător. Chiar și la aproape doi ani de la apariție, reeditarea prozelor lui Ioan Groșan e un eveniment în spațiul nostru editorial. Iar în economia creației scriitorului, pare să fie un eveniment mai spectaculos decît apariția în 1992 a romanului O sută de ani de zile la Porțile Orientului. Ioan Groșan, Povestiri alese, Ediție definitivă, Editura Allfa, București, 1999, 424 p., 119
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
publicației ploieștene AXIOMA, pe care am mai semnalat-o, cuprinde un grupaj de articole, din care îl reținem pe al dlui Ieronim Tătaru. REVISTA NOUĂ, supliment literar al publicației, tot din Ploiești, ZARVA, vine în numărul din octombrie cu un editorial al dlui Constantin Trandafir pe tema E.L. și valorile naționale, precum și cu un comentariu al dlui Ion Bălu despre "mutația valorilor". Despre edițiile antume și postume din marele critic, scrie dl Marian Chirculescu un articol foarte util. * Revista 22 reia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
cele care tăiau răsuflarea. Articolele de sezon au ajuns în partea de sus a ADEVĂRULUI care titrează, la 31 octombrie: "De la 1 ianuarie 2002, printr-o ordonanță adoptată pe șest de Guvern, Energia termică va fi subvenționată de ... populație", iar editorialul semnat de Marius Nițu se intitulează Guvernul ia mîna de pe calorifer. Tot din Adevărul aflăm că sindicaliști din nouă județe ardelene, membri ai Cartelului Alfa, au alcătuit Proclamația de la Cluj pe care au înain-tat-o prefectului Vasile Soporan, pentru ca acesta s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
au luat Premiul Nobel). Grecul e născut poet, ca și românul, irlandezul, persanul și arabul. * La Tg. Jiu a apărut o nouă publicație culturală: trimestrialul COLUMNA. Director este cunoscutul critic și poet, colaborator permanent al României literare, Gheorghe Grigurcu. În editorialul intitulat La un început, dl Grigurcu scrie: "Columna va fi deschisă tuturor autorilor talentați și de bună credință și se va strădui să asigure o cît mai largă libertate de opinie. Nu vom ocoli polemica, această sare în bucate (pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
Numai că tot istoriei îi rămîne să explice cum de a fost posibil ca această majoritate românească din Republica Moldova să nu sară în sus împotriva unui guvern care a susținut așa ceva. * Seria prostiilor scrise în CRONICA ROMÂNĂ, cu pretenții de editorial, continuă, cu seninătatea unui Răzvan Voncu, cel care s-a găsit să vadă cum arată România din Iugoslavia, pentru a decreta inepții cu solemnitate. "România mai apare, văzută de la Belgrad, ca o țară mare. Un aspect de care nici noi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
are rost să încercăm să-l convingem că se înșeală. * "Se poate rîde și pe seama unei tragedii?!" se întreabă Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI. Se poate! răspunde editorialistul care recent a fost citit în toată America, în traducerea excelentului său editorial Cîntarea Americii. Dar, precizează Nistorescu, una e să rîzi de teroriști și cu totul altceva e să faci glume tîmpite pe seama temerilor celor din jur. În ciuda părerii lui Nistorescu potrivit căreia "poți să fluieri și poți să rîzi în fața unei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
pe garanția sa, încă o dată, deși ar fi trebuit să-și dea seama că una e relația de amiciție personală și cu totul altceva e să folosești statul sau AGVPS-ul drept poligon de tragere pentru asemenea amiciții. Într-un editorial din EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu i-a reproșat tăios premierului că pune mai presus relațiile personale decît interesele țării. Întrebarea Cronicarului e alta, îl are Priboi cu ceva la mînă pe premierul Năstase?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
statutar ales, fără Comitet Director, fără Vicepreședinte și Secretar, Uniunea așteaptă un al doilea tur de scrutin. După ședința Consiliului (deocamdată, singurul organism ales la nivel național) de sîmbătă 21 aprilie, cînd s-a decis reconvocarea Conferinței, am scris un editorial în care am prezentat, fără nici un parti-pris, ce s-a întîmplat și în care am încercat să corectez unele relatări din presă care țineau cu orice chip să transforme Conferința într-un "circ" ori într-un "spectacol penibil". Dat fiind
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
chip să transforme Conferința într-un "circ" ori într-un "spectacol penibil". Dat fiind însă gestul d-lui Eugen Uricaru de luni 23 aprilie de a se autoproclama președinte, nesocotind hotărîrea Consiliului și încălcînd statutul, a trebuit să renunț la editorialul meu și să revin, în cel de față, cu alte aprecieri ale situației. Trebuie să spun că abia după ce dl Uricaru s-a dat în stambă (adică a provocat presa să scrie despre convingerea d-sale că e președintele ales
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
lipsi din agenda nici unui cinefil - nu e totuși de prim plan? Critica internațională și festivalurile le-au plasat în a doua jumătate a clasamentelor. Alt răspuns ar fi - vorba noului redactor-șef de la Cahiers du cinéma, Charles Tesson, dintr-un editorial intitulat "L'Art majeure" - că o "anumită parte a visului filmic", pe care-l reprezenta Hollywood-ul, s-a deplasat neverosimil nu spre leagănul cinematografului - Europa, ci din California, peste Pacific, în unele zone din Asia. În topul ierarhiilor au trecut
Insurmontabila barieră by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16179_a_17504]
-
întrecut în a prezenta această Conferință ca pe o dovadă în plus că scriitorul român are un statut nemeritat. Răutăți venite din partea ziariștilor care nu se pot împăca, personal, cu ideea că scriitorul e totuși altceva decît ziaristul. * Într-un editorial nesemnat apărut în NAȚIONAL, neînțelegerile dintre scriitori au fost privite drept o dovadă că aceștia nu sînt în stare să treacă de certurile lor imediate pentru a se ocupa de marile probleme ale țării. * Cronicarul semnalează cu acest prilej o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
care nu se obosesc nici să schimbe titlul piesei ( Cred că m-am îndrăgostit), nici să caute păgubașul prea departe: Nicolae Nițescu e de pe acilea de la noi. "Astă pleavă, ăst gunoi" Versul eminescian ne este reamintit de Valeriu Stancu în editorialul numărului din martie al Cronicii ieșene. El se referă la politicienii ajunși, ieri sau azi, la putere ("tot soiul de ariviști, de ticăloși, de imbecili, de lăutari, de neputincioși, de cameleoni, de neisprăviți, de osanaliști, adunați cam la întîmplare de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
că aveți talent literar? Eu n-am "descoperit" nimic. Scriam poezii, compuneam, desenam, cu starea de grație a lui "homo ludens". Mai târziu, sau între timp, am primit încurajări majore de la Arghezi, Ion Barbu, Crohmălniceanu și mulți alții. Ați debutat editorial în 1947, cu volumul de versuri La scara 1/1. Era potrivit momentul pentru poezia pe care o scriați? Dar pentru poezie în general? " Momentul" era cum nu se poate mai inadecvat. Cortina de fier cădea cu un zgomot asurzitor
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
Bîtfoi Toma Roman face parte din istoria celui mai spectaculos hebdomadar pentru publicul larg din România postdecembristă: e vorba de Formula AS. Revista a devenit aproape un fenomen de masă. Te-ai aștepta, doar la auzul tirajelor ei miraculoase, ca editorialele lui Toma Roman să fie scrise cu penița înmuiată în sângele unor lupte de gladiatori care să bucure mulțimea. La o receptare poate mai subtilă, acest neobișnuit succes de casă datorează însă mult unei curtoazii și unui stil prevenitor cu
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
cuprindere sintetică - nu atât, din nou, a evenimentelor în sine, cât a analizelor consacrate acestor evenimente. Ne aflăm în situația în care analizele pot oferi, în fine, explicații de natură să modifice convingător percepția asupra realității - și implicit realitatea. Or, editorialele lui Toma Roman au calitatea de a înregistra la epicentru, fără partizanate și într-un sens riguros, cam tot ce s-a produs semnificativ în sfera politicului românesc începând cu septembrie 1991 și până în februarie 2000. Față de o realitate isterică
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
Ici și colo, dar niciodată frontal, au fost abordate chestiuni ca defazarea Țărilor Române față de Italia și cultul pentru tradițiile meleagurilor, cum se exprima referindu-se la Asachi, moldovean pur sînge. Într-un alt volum, Medioevo rumeno (Roma, Anonima Romana Editoriale, 1928), Ramiro Ortiz zăbovea asupra persistenței unor fenomene culturale (dispărute la unii din vecinii noștri), semn al unei mai pronunțate inerții. Comparîndu-i cu trubadurii occidentali pe scripcarii și cobzarii interpreți (uneori și autori) de epopei, din Ungaria și România, nota
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
mult rău. Tinerii dornici de performanță nu se pot afirma și, desigur, pleacă, cei dornici de un trai decent pleacă, de asemenea. Se pare că singurul lucru care contează este ce se zice la diverse talk show-uri și în editorialele unor ziare, ce părere au diverși funcționari internaționali aflați în trecere pe la noi și nu ce se întîmplă în țara noastră, în adînc, unde pierderile pot deveni chiar irecuperabile. Continuînd în acest fel, avem mari șanse să ajungem o țară
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ori al lui Cristian Tudor Popescu, ci în paginile unui ziarist american, cu mulți ani de experiență în analiza situației politice în țările balcanice. Pe lîngă Kaplan, care nu scrie pamflet, ci un comentariu jurnalistic la limita dintre reportaj și editorial, cei doi redutabili scriitori de mai sus par cît se poate de îngăduitori față de cum stau lucrurile în România de astăzi. Kaplan a vizitat România în anii '80, pe cînd locuia în Grecia scriind reportaje pentru diverse mari publicații de peste
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
Ion Cristoiu, sub semnătură, ca editorialist al ziarului lui Octavian Știreanu, fost membru al PD, trecut apoi cu ziar cu tot în tabăra PDSR, era folosit în campanie de vîrfurile de lance ale partidului care se pregătea să preia puterea. Editorialele lui Ion Cristoiu se metamorfozau în mesaje politice ale liderilor PDSR. După ce partidul lui Ion Iliescu a ajuns la putere, Ion Cristoiu a lansat o speranță personală: că va ajunge într-o funcție executivă la un post de televiziune. Asta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
Cronicar Nostalgii diavolești și... Noul redactor-șef al CRONICII ROMÂNE, prozatorul George Cușnarencu, își încearcă de la o vreme vîna literară și în editoriale. În numărul 2481, venindu-i probabil rîndul să se afișeze pe prima pagină a fostei gazete a lui Horia Alexandrescu, încăpută pe labele lui Fănuș Neagu (auziți și nu credeți: președinte de ziar!) și ale lui Aristide Buhoiu (un director
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
după ce Cronicarul a obosit afirmînd că ziarele din România s-au transformat, pe prima pagină, într-o cronică a ororilor, la o emisiune TV, Cornel Nistorescu recunoaște același lucru. * Același Cornel Nistorescu îl atacă pe directorul ziarului ZIUA într-un editorial al cărui titlu spune aproape totul: "Sorin Roșca Stănescu - Iepurașul". Editorialistul EVENIMENTULUI ZILEI a descoperit acum ceea ce Cronicarul remarcase ceva mai devreme, anume că după venirea la putere a PDSR în mass-media de la noi se produc replieri din ce în ce mai suspecte. Dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
imprevizibilității și confuziei de valori prin care se caracterizează. Cea mai bună dovadă o constituie cele două volume cu titlul Poezie română contemporană, publicate de Gheorghe Grigurcu la Editură revistei Convorbiri literare din Iași (care merită felicitări pentru gestul său editorial oportun). Sunt volume de format mare, însumând nu mai puțin de 1270 de pagini, care prezintă cititorilor o nouă etapă din explorarea de către un critic niciodată plictisit a liricii actuale. Textele critice sunt ordonate alfabetic, după numele poeților la care
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
deloc inferioară celei a păgânilor. Creștinismul asimilase de acu rul său supraviețuirea 64. Cultura patristică, apărută și dezvoltată la izvoarele culturii antice, nu este o cultură restrictivă, ci este una eminamente selectivă (sunt folosiți cu dozaj Explanatory Notes under the editorial supervision of Philip Schaff, D.D., L.L.D., and Henry lly arranged, with brief d Coxe, 1884, p. VIII. na ernica, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu, Polirom, Iași, 2004, p. 15. Wace, D.D., Volume II, T&T Clark, Edinbourgh, 1989, p. 399. 61
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Și a fost ziua a doua reunește texte despre tranziția în Rusia, despre știutele - și pe pielea noastră - probleme ale trecerii spre statul de drept, despre "costul uman al strădaniilor de a rupe "ciclul infernal"" - cum spune B. Elvin în editorial. Văzute, dinăuntru sau din afară, de sovietologi, scriitori, oameni politici, filosofi, economiști, paradoxurile democratizării, cu rădăcini lungi în regimul totalitar, ne privesc de aproape. Ceea ce se petrece în Rusia acum, de la oligarhia născută și hrănită prin corupție, care controlează economia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
au deprins să-și spele în public rufele murdare, afacere pe care conducerea partidului fie că a încercat s-o minimalizeze, fie - mai rău! - s-o trateze mutește. După Congresul acestui greu încercat partid, Cristian Tudor Popescu a scris un editorial Sfîrșitul țărănismului în care dădea mari lovituri fostei conduceri a partidului, dar privea cu vădită simpatie eforturile de înnoire ale PNȚCD-ului. Fără doar și poate că președintele onorific se simte solidar cu vechea conducere, dar de dragul intereselor viitoare ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]