644 matches
-
de servere web securizate din Internet și certificate de erau considerate a fi vulnerabile la atacuri. , , și Bruce Schneier au catalogat bugul Heartbleed drept „catastrofal”, ultimul dându-i vulnerabilității nota 11 „pe o scară de la 1 la 10” a gravității. Editorialistul pe teme de securitate informatică de la "Forbes" Joseph Steinberg a descris bugul ca fiind potențial „cea mai gravă vulnerabilitate descoperită (cel puțin în termeni de impact potențial) de la începutul traficului comercial prin Internet”. Bugul este clasificat ca „buffer over-read”, situație
Heartbleed () [Corola-website/Science/331681_a_333010]
-
prezentator experimentat după prezentarea galelor Tony și Emmy, dând dovadă în timpul transmisiunii ABC de relaxare și o nesfârșită energie.” A mai menționat că, în ciuda gafelor de producție și a ritmului neuniform, gala a continuat cu „cu un minim de durere”. Editorialistul Dave Walker de la "The Times-Picayune" l-a apreciat pe „Harris care s-a comportat ca și cum s-ar fi născut pentru a prezenta Premiile Oscar, fiind mereu gata să distreze audiența și chiar să rămână fără pantaloni în centrul scenei, dornic
Oscar 2015 () [Corola-website/Science/333161_a_334490]
-
executiv al TSD (2010-2013) și vicepreședinte al TSD între 19 octombrie 2013 și 12 decembrie 2015. Timp de peste doi ani (2014-2016), Andrei Tinu a fost vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie. În paralel cu activitatea politică, Andrei a colaborat, în calitate de editorialist, cu mai multe publicații (România Mare, Q-magazine, Ghimpele, ziare.com). Andrei Tinu este Doctor în Istorie al Universității din București. Este autor al cărții "Scînteia de la Praga." Este cadru didactic titular la Facultatea de Drept a Universității „Titu Maiorescu” din
Andrei Tinu () [Corola-website/Science/334854_a_336183]
-
Sandra Pralong. La eveniment a fost prezent și ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac. Câștigătorii celei de-a doua ediții a Galei Premiilor de Excelență a Românilor din Comunitățile istorice sunt: Din Republică Moldova, au fost premiați: Maria Bulat-Săhărneanu — editorialist, autoare și realizatoarea de emisiuni la postul de radio Vocea Basarabiei; Nicolae Negru — editorialist la Ziarul Național din Chișinău și la numeroase reviste și ziare de pe cele două maluri ale Prutului, membru al Uniunii Scriitorilor din România și Republică Moldova
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
Păstîrnac. Câștigătorii celei de-a doua ediții a Galei Premiilor de Excelență a Românilor din Comunitățile istorice sunt: Din Republică Moldova, au fost premiați: Maria Bulat-Săhărneanu — editorialist, autoare și realizatoarea de emisiuni la postul de radio Vocea Basarabiei; Nicolae Negru — editorialist la Ziarul Național din Chișinău și la numeroase reviste și ziare de pe cele două maluri ale Prutului, membru al Uniunii Scriitorilor din România și Republică Moldova; Artemis Bălan — vicepreședintele Asociației "Tinerii Moldovei"; Vlad Cubreacov — jurnalist, expert în problematică minorităților românești
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
acea libertate și că am putut astfel să mă joc și chiar să obțin ce-am vrut de la acești actori brilianți.” Scriitorul și scenaristul W. Bruce Cameron este laureat al premiului Benchley pentru umor și a fost numit în 2011 Editorialistul anului de către Asociația Națională a Editorialiștilor. El a scris scenarii pentru proiecte de televiziune (Opt reguli simple este un serial bazat pe romanul său) și a fost coscenarist al filmului Muffin Top: A Love Story, lansat în noiembrie 2014. De
“Câinele adevăratul meu prieten”, o aventură plină de umor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105830_a_107122]
-
întâmplat pe data de 4 martie. Jurnalistul Ferenc Vasas, unul dintre cei mai iubiți profesori de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) din cadrul Universității București, a murit, la 73 de ani. Pe data de 11 martie, jurnalista Rodica Ciobanu, editorialist la Gândul, a decedat, la vârsta de 52 de ani, în urma unei boli grave. Măcinată de o boală necruțătoare, Rodica Ciobanu nu și-a trădat niciodată meseria de jurnalist. La Adevărul, și ulterior la Gândul, Rodica Ciobanu a trecut peste
Pierderi pentru politică și mass-media. Veștile proaste ale anului 2015 by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101533_a_102825]
-
România ar putea duce, pe model italian, la dispariția celor două mari partide (PNL și PSD), la impunerea unor noi partide și figuri politice, dar și la transformarea completă a relațiilor între mediul de afaceri și politică. Întrebarea lansată de editorialist este dacă România ar fi pregătită pentru o evoluție similară Italiei? Din păcate, eșalonul doi din partidele românești nu are anvergura necesară, formațiunile politice alternative sunt prea mici ca să asume guvernarea sau prea noi ca să aibă notorietate, scrie Măruță. De
Campania anti-corupție,asemănări și deosebiri față de Mani Pulite, Italia () [Corola-website/Journalistic/102191_a_103483]
-
și Maginn au plecat la Londra, primul pentru a edita "Quarterly" și al doilea pentru a scrie la o serie de reviste, deși în principal pentru "Fraser' s Magazine". După aceasta, John Wilson a devenit de departe cel mai important editorialist al revistei și i-a dat o mare parte din tonul, popularitatea și notorietatea ei. Prin anii 1840, când Wilson a contribuit mai puțin, circulația acesteia a scăzut. În afară de eseuri, ea a publicat, de asemenea, lucrări importante de ficțiune horror
Blackwood's Magazine () [Corola-website/Science/336401_a_337730]
-
de proză scurtă în volumul colectiv Doisprezece prozatori (Ed. Dacia. 1988). Colaborează cu proze scurte, poezii, eseuri, cronici și recenzii, interviuri, articole de opinie la aproape toate revistele literare și culturale din țară. După 1990 a fost cîțiva ani și editorialist la mai multe cotidiene și săptămînale. În 1990 a fost beneficiarul unei burse acordate de '"Fundația pentru întrajutorare intelectuală europeană" din Franța, la Paris. A participat la diferite conferințe internaționale în Elveția, Franța, Cehia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova și SUA. În
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
impozite și cu câteva ieșiri împotriva islamului radical', anticipează la rândul său ziarul Der Spiegel. A înțeles cineva de ce Angela Merkel se prezintă din nou și ce vrea ea să facă încă patru ani la putere ? Eu nu', spune Dirk Kurbjuweit, editorialist al acestei publicații. Nici statura ei internațională nu mai este garantată, mai ales că lasă impresia că neglijează politica internă, notează publicația Süddeutsche Zeitung. 'Alegătorii sunt interesați mai mult de locurile de muncă, de școli și de securitatea fizică și
Reacția germanilor după anunțul Angelei Merkel by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104194_a_105486]
-
și citeau ziarele. Copilul pornit desculț din Coteana natală pentru a merge la școală a reușit, cu ambiție și studiu, să devină o personalitate autentică a presei românești. A fost jurnalist de politică externă, corespondent de front, șef de secție, editorialist, director și, după '89, proprietarul celui mai important cotidian din România. Dumitru Tinu a creat o școală de gazetărie, a "mirosit" talente, a crescut multe dintre vedetele de azi ale presei românești. Andrei Tinu, fiul jurnalistului care îi duce cu
"Moartea ziaristului", o carte care va zgudui societatea. Andrei Tinu, interviu: Mă voi ține de cuvânt by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104505_a_105797]
-
literare". Scuzele unei salvări tragice Cîțiva dintre comentatorii presei centrale și-au enunțat punctul de vedere despre terorism după tragedia de la Teatrul de Varietăți din Moscova și după arestarea suspecților pentru crimele în serie de la Washington atribuite, generic, unui lunetist. Editorialistul NAȚIONALULUI e de părere că "Strategia lunetistului nu are mai nimic diferit de aceea a teroriștilor.[...] Lunetistul rade cîte unul în piața publică, teroriștii rad sute, împreună cu ei înșiși. Nu atît furia îi împinge către crimă, cît ma-"nipularea.[...] Teroriștii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
uluitoare dezinvoltură [...] Omul obișnuit devine ținta și victima frustrării, a furiei, a orgoliului, a urii, a luptelor teritoriale, a războaielor religioase, a refulărilor și a reprimărilor, a nebuniei și a dezmățului puterii. Victima civilizației și a tehnicii". În esență, crede editorialistul de la Național, ceea ce se întîmplă azi în lume e un semn că între perioada cînd omul încă nu coborîse din copac și zilele noastre omenirea nu și-a schimbat decît instrumentele cu care (se) ucide. Altfel "șade agățată de copaci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
noastre omenirea nu și-a schimbat decît instrumentele cu care (se) ucide. Altfel "șade agățată de copaci, necuvîntătoare și incapabilă să îndrepte măcar un firișor din prostia, îngustimea și ignoranța ei." Cu această logică a generalizării răului comis de cîțiva, editorialistul cotidianului citat combină filosofia Ecleziastului cu teoria darvinistă, vădit deprimat că în secolul 21 omenirea produce teroriști. Mai pragmatic, Cornel Nistorescu scrie în EVENIMENTUL ZILEI: "Teroarea [...] din cele două mari capitale ale lumii nu face decît să mai atragă o dată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
de controlat cu mijloace logice, legale sau educaționale.[...] Terorismul este încă departe de a avea un antidot cît timp viața oamenilor rămîne o simplă monedă de schimb." Privind lucrurile, la zi, directorul Evenimentului ajunge și el la aceeași concluzie ca editorialistul Naționalului, că omul de rînd a ajuns mijlocul prin care terorismul poate obține ceea ce dorește sau mai bine zis ceea ce își închipuie că poate obține. Căci dacă mergem pînă la capăt, de la uriașa tragedie de la 11 septembrie din anul trecut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
New York din partea Partidului Democrat), a aruncat în aer marea majoritate a predicțiilor și calculelor mai-marilor lumii, analiștilor politici, mass - media interne și internaționale. Umărind presa americană, dar și pe cea externă, atrage atenția încă din debutul campaniei prezidențiale americane un editorialist, Thomas L. Friedman, deținător a două premii Pulitzer, a cărui rubrică din „New York Times” dă, cumva, „deșteptarea” pe teme importante din politica internă și internațională. În ziua alegerilor, Friedman insera în editorialul său din publicație o poveste cu tâlc. Un
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
A stăruit în consacrarea reușitelor și respingerea nereușitelor. Consecințele acestor implicări rămân notabile. Cu deosebire, într-un moment al decantărilor, reașezărilor, reevaluărilor. Crucial pentru destinul Euterpei, cum se profilează în prezent. Și în viitor. În calitatea-mi triplă de inițiator, editorialist și lector constant, urez publicației în continuare, viață lungă și bun renume. Fiindcă - după cum subliniază Hesiod - „reputația nu-i ușor de ridicat, dar e tare greu de păstrat”... Adrian IORGULESCU
Bravo! by Adrian Iorgulescu () [Corola-other/Journalistic/83537_a_84862]
-
muzicale”. În concluzie, revista „Actualitatea Muzicală” a devenit o adevărată frescă a vieții muzicale românești. Ea este incitantă în conținut și formă și competitivă în esență, rezultantă a strădaniei a pasiunii conducătorilor ei Costin Aslam, Mihai Cosma, Octavian Ursulescu și editorialistul Adrian Iorgulescu. Irina ODĂGESCU
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]