648 matches
-
într-un moment în care regiunea este privită ca o regiune instabilă. Îi compătimesc pentru că dețin funcții și nu au reușit să se ridice la înălțimea funcțiilor lor", a declarat Traian Băsescu în conferința de presă. Pe de altă parte, editorialistul Dan Tapalagă în editorialul "Vești bune și proaste pentru Ponta și Antonescu", face o trimitere la revolte și mișcări de stradă: "Cea mai bună veste pentru marele public rămâne spargerea unei majorități toxice, de 70% cu potențial abuziv, s-a
Traian Băsescu invocă insistent REVOLTELE în stradă () [Corola-journal/Journalistic/32025_a_33350]
-
Fragmentarism, p. 965.</ref> Din acest unghi de vedere al recitirii formelor fără fond, tradiția este cheia de boltă fără de care guvernarea unei națiuni nu se poate imagina. Ostilitatea lui Eminescu este îndreptată, în descendență junimistă, spre cei pe care editorialistul de la Timpul îi va iden tifica, invariabil, drept continuatorii anului 1848. Liberalismul radical este expresia cea mai închegată a unui etos euro pean alimentat de alianța dintre revoluție și schemele universale ale raționalismului politic. Cultul cărții este cel care îi
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în evidență „atitudinile victimelor față de violență”. Pentru început, vom supune analizei câteva caracteristici socioeconomice ale familiilor studiate (60 la număr, 30 din oraș și 30 din suburbiile Beijingului). Femeile abuzate din oraș au un nivel relativ ridicat de educație (jurnaliști, editorialiști, directori, ingineri, tehnicieni), pregătirea permițându-le să aibă o imagine de sine pozitivă și o independență financiară (Xingjuan, 1999). În suburbii, situația este cu totul alta. Nivelul educațional este scăzut, majoritatea femeilor fiind implicate în activități agricole. Prin comparație, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2013. BAGHIU, Bogdan, n. 5 decembrie 1974, Iași. Studii gimnaziale în Iași (1986-1990). Liceul Ștefan Procopiu din Iași (1990-1994), Facultatea de Filozofie a Universității "Al.I. Cuza", Iași. Doctorat în filosofie (2005). Redactor la Radio Vox T (1993), redactor și editorialist la "Opinia studențească", "Independentul", "Obiectiv", asistent de cercetare la Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași (2006-2007), editorialist la cotidianul "Evenimentul zilei", ediția de Moldova (2007-2008), editorialist revista presei la Departamentul de monitorizare a presei din cadrul Universității "Al.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Filozofie a Universității "Al.I. Cuza", Iași. Doctorat în filosofie (2005). Redactor la Radio Vox T (1993), redactor și editorialist la "Opinia studențească", "Independentul", "Obiectiv", asistent de cercetare la Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași (2006-2007), editorialist la cotidianul "Evenimentul zilei", ediția de Moldova (2007-2008), editorialist revista presei la Departamentul de monitorizare a presei din cadrul Universității "Al. I. Cuza", Iași (din 2008). Debutează cu versuri în revista "Timpul" (1995), iar editorial cu volumul Evanghelia după om, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în filosofie (2005). Redactor la Radio Vox T (1993), redactor și editorialist la "Opinia studențească", "Independentul", "Obiectiv", asistent de cercetare la Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași (2006-2007), editorialist la cotidianul "Evenimentul zilei", ediția de Moldova (2007-2008), editorialist revista presei la Departamentul de monitorizare a presei din cadrul Universității "Al. I. Cuza", Iași (din 2008). Debutează cu versuri în revista "Timpul" (1995), iar editorial cu volumul Evanghelia după om, Editura Outopos, Iași, 1999. I se va mai adăuga un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
În spațiul românesc putem aminti un exemplu semnificativ: într-un editorial din Ziua, Dan Ciachir invocă un citat dintr-un text publicat în Jurnalul literar 178 de Constantin Amăriuței și face un comentariu interesant asupra acestuia. Textul de la care pornește editorialistul este următorul: "Franța, patria lui Descartes, a "îndoielii" metodice, are cel mai mare număr de vrăjitori, magi, chiromanți, astrologi și cărturărese pe cap de locuitor. Unde ne-am fi așteptat la exces de raționalism, descoperim ampla conlucrare cu dracul. Lucrurile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spontanee - și rezistent vreme de cel puțin un lustru la profesionalizarea precedată de formare riguroasă, a mobilizat mii și mii de „știriști” improvizați, consacrând „baroni de presă” cu trecut tulbure și pamfletari de o virulență suburbană, „deontologi” de ocazie și editorialiști egolatri, „analiști” semidocți și „comentatori” agramați. Din acest grup agitat, pestriț și ars de febra rostirii publice, s-au desprins, în ciuda dificultăților - controlul politico-mafiot al hârtiei și spațiului tipografic la început, încă semnificativele șicane similare ale sistemelor de distribuție, scăderea
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a Universității Politehnice din Timișoara (1995). Între 1993 și 1995 este redactor la revista „Forum studențesc”, apoi la ziarul „Renașterea bănățeană” și la „Agenda zilei”, apoi redactor-șef adjunct (din 1999) și redactor-șef (din 2001) al săptămânalului „Focus Vest”, editorialist al cotidianului „Ziua de Vest” (din 2002). Din 1998 este și cadru didactic la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983, cu poezie, la ziarul „Viitorul” din Turnu Severin, iar editorial în 1994, cu placheta Firește că exagerez
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
același autor: 1 I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 79. 2 Ibidem, p. 57. Iată cum ar trebui folosite cele trei prescurtări: 1 I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Editura Amarcord, Timișoara, 1998. 2 Idem, Editorialiști români, Editura Augusta, Timișoara, 1996. 3 Idem, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995. 4 Ibidem, p. 66 (citatul respectiv este din lucrarea indicată la nota 3). 5 Nicolae Pârvu, Ilie Chelaru, File din istoria radiofoniei bănățene
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Chelaru, File din istoria radiofoniei bănățene, Editura Augusta, Timișoara, 1998. 6 I. Funeriu, op. cit., p. 98 (op. cit. se referă la lucrarea imediat anterioară, deci la Principii și norme de tehnoredactare computerizată. Dacă am fi citat din lucrarea de la nota 2 - Editorialiști români -, ar fi trebuit să reluăm integral numele autorului și titlul cărții, menționând apoi ed. cit.). Observații Ibidem se scrie cu italice nu numai fiindcă este un cuvânt străin, ci și pentru că aici se include și titlul cărții. Se recomandă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Adevărul de Vaslui, membru fondator Alexandru Codreanu, redactor șef în 2007 Gelu Irimia, redactor șef adjunct Simona Voicu, secretar general de redacție Daniel Tănăsuc, cu redacții în Vaslui (Daniel Tănăsuc, Manuel Drăgoi, Mirela Irimia, Gabriel Dumitrică, Dumitru Iancu, Dragoș Manoilă, editorialist Constantin Jomir); Bârlad (Cezara Mironică, Emanuel Cerbu); Huși (Alina Darie, Valerica Hobjilă). Tipărit în 16 pagini la Tipografia „Albina” Iași, „Adevărul de Vaslui”, anul XVI - serie nouă, nr.1908 (3108) apare, 16 august 2007, cu sublinierea „Merită să-l citești
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutova activau învățătorii de la ziarul independent „Înainte”, în presa vremii scria cu majuscule și un P. Strat Delatutova, corespondent, la rubrica „Poșta cititorilor" din „Vremea nouă”, 22 octombrie. Să fi fost oare, una și aceeași persoană cu P. Strat Delatutova, editorialistul ziarului înainte? În perioada 1954-1958 când eram redactor și apoi șef al secției culturale de la ziarul „Steagul roșu” din Bârlad, am mers des la Tutova. Am participat la multe spectacole culturale pregătite de învățătorul Aristide Petcu, iar doamna sa, Elena
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
XIII, Serie 128 nouă, apare bisăptămânal și a ajuns la nr.737/2 9 septembrie - 3 octombrie 2003. „Exprimă‐ te liber prin... Păreri tutovene” invită publicația care se tipărește la S.C. Odeon S.R. L. și are ca director pe Aurel Găvan, editorialist ‐ Constantin Teodorescu, redactor coordonator - Laurențiu Chiriac. Dispune de un larg colectiv de redacție - redactori și colaboratori: Nicolae Mitulescu, Petruța Chiriac, Teodor Pracsiu, Mioara Popa, Valentin Negre, Corneliu Filipescu, Ioan Puflea, Gheorghe Catană, Corneliu Florența, Nicu Botezatu, Neculai Artene, Gheorghe Clapa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
apare la 1 și la 15 a fiecărei luni, primul număr fiind scos la 1 decembrie 1932, director Gh. Nedelea, strada Căpitan Kostache nr. 15 Bârlad. Într‐unul din numere, sub semnătura lui G. Nedelea, în articolele „Sacrificiu” și „Escrocherie”, editorialistul se îndreaptă cu condeiul împotriva „îmbuibării trândave”, bună de „scuipat și pălmuit”, atunci când schelăie p e ulițe, spunând că „a prins‐ o dorul de sacrificiu” În foiletonul „Nu tocmai, fapt divers” M. Negreanu face 208 referiri la moartea celebrului sculptor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Investiția în cultură, indiferent de termen, înseamnă țintire și obținerea unor beneficii, ca în orice domeniu, mai ales că e făcută din banii publici. Ca în orice domeniu, o investiție înseamnă o competiție - cerută de însăși interculturalitatea despre care pledează editorialistul. Când în „Baaad” sunt publicați aceeași autori, cu materiale „pe același calapod” cu cele din „Dacia literară” sau „Convorbiri literare„ de la Iași, după principiul intim: „Te public - să mi publici!” - competiția dintr-o revistă dispare și apare omogenizarea și chiar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Poezie, rațiune și mister de Daniel Corbu, Eminescu o posibilă hermeneutică pentru de structurarea lecturii de Marian Constandache, Călătorie spre centrul discursului de Dan Bogdan Hanu, Prin este, spre „VESTETICĂ" de George Ceaușu. Învăluit de „sincofantul parfum al consensului critic” editorialistul la „Procust” nr.1/2006 ca publicație prezentată „voind să se îndepărteze cât mai mult de zona noxelor ineluctabile dar și de bavaraj” va face ca prin „ tăria cuvintelor să sprijine demersul susținerii consecvente sau în curs de conservare”, indiferent
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
14,9% nu au avut copii. Pentru femeile născute În 1965, acest procentaj a crescut la 31,2%24. Comisia Europeană atenționează că „după secole de expansiune continuă, sfârșitul perioadei de creștere a populației Europei este aproape”25. Martin Wolf, editorialist la Financial Times, s-a exprimat În termeni și mai duri, spunând că „Europa este pe cale să devină o uriașă casă de bătrâni”26. Singura speranță În aceste statistici deprimante este faptul că atunci când Uniunea Europeană se va lărgi de la douăzeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Caragiale”, absolvită în 1977. În anul următor obține o bursă de studii la Salzburg Seminar in American Studies, de pe lângă Harvard University, pentru specializare în jurnalism. Începe apoi o activitate susținută în presa scrisă și audiovizuală, în calitate de cronicar, eseist, comentator și editorialist, autor de scenarii pentru radio și televiziune. Debutul s-a produs în 1974, cu un reportaj cultural, în „Luceafărul”, iar editorial în 1996, cu volumul de eseuri Lucruri. A contribuit la lucrări colective de artă teatrală și cinematografică, iar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
șeful Departamentului de Informații Publice al Guvernului României (1991-1992), candidat independent la președinția României (1992), ambasador al României în Franța (1994-1997) și în Republica Elenă (din 2001), organizatorul unor simpozioane politice naționale (1992-1994), participant la manifestări politice internaționale, publicist și editorialist în principalele periodice românești. A fost decorat cu ordinul brazilian „Rio Branco” în grad de cavaler pentru dezvoltarea relațiilor culturale dintre Brazilia și România și cu Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de ofițer. Debutează în revista „Steaua”, debutul editorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
Journal a comentat acid: „Reacția țării la cuvântarea domnului Churchill e dovada concludentă că SUA nu dorește o alianță, sau ceva ce seamănă a alianță, cu nici o altă țară”. Churchill nu era Însă deloc surprins nici de Wallace, nici de editorialistul citat. Se convinsese Încă din 1943 de dorința lui Roosevelt de a lichida Imperiul Britanic - uneori, Roosevelt părea că vrea micșorarea Marii Britanii postbelice la fel de mult pe cât dorea stăvilirea Uniunii Sovietice. Dacă se poate vorbi de o strategie coerentă a Statelor Unite
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și chiar Raymond Aron, reflectând un larg consens În jurul politicii de stânga și a filosofiei existențialiste. Eticheta din urmă i se aplica (Întru neplăcerea sa) și lui Albert Camus, pe atunci prieten bun cu Sartre și Simone de Beauvoir: ca editorialist al cotidianului Combat, el era cel mai influent scriitor din Franța postbelică. Toși Împărtășeau o atitudine „rezistențialistă” (deși numai Camus participase personal la Rezistență - Aron era la Londra cu Francezii Liberi, iar alții s-au eschivat cum au putut În timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se accentua În Europa. Văzut de peste Atlantic, antisemitismul din Franța, Belgia sau Germania a devenit un laitmotiv În discursul politicienilor eurofobi și al experților neoconservatori, fiind echivalat spontan cu o Întoarcere la trecutul sumbru al continentului. În mai 2002, influentul editorialist George Will scria În Washingon Post că recrudescența sentimentelor antievreiești În Europa e „a doua - și ultima? - fază a luptei pentru o «soluție finală la chestiunea evreiască»”. Ambasadorul american la UE, Rockwell Schnabel, afirma În fața Comitetului Evreiesc American reunit la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]