2,701 matches
-
Dar 41 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Apoi, rând pe rând, și-au demonstrat puterile și restul tinerilor maeștri. Nu mi-au creat chiar impresia posteriorului tău ciuruit de coșuri, Fiorosule. Însă au părut exact ca niște țânci cărora educatoarea le-a împărțit o poezie foarte lungă. Strofele recitate de dânșii semănau între ele până la greață. Nici o dezvăluire mediumnică. Nici o sclipire de individualitate. Din toată șandramaua aceea amorfă s-au distins totuși două exemplare mai fistichii. Primul dintre ele, un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
chestiile obișnuite - am stat acasă până la 4 ani, cu mama, cu mama care mă răsfăța, și-apoi creșa, cum se numea atunci, și grădinița doi ani de zile, ăă... Am amintiri foarte clare de la grădiniță, îmi amintesc chiar și numele educatoarelor, fiindcă mi-a plăcut foarte acolo, m-am distrat mult. Mama nu lucra atunci - adică niciodată de fapt n-a lucrat. Mai târziu avea grijă de copii în casa noastră, dar asta se-ntâmpla când noi eram deja mai mari
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
se descrie ca fiind un comandant sensibil la nevoile soldaților săi, pe care dorește să-i ajute și să-i educe. Această tendință mai tandră, mai caldă este de asemenea reprezentată în amintirea din copilărie pe care o are despre educatoarea de la grădiniță, ce era „ca o pasăre mare ce-și întindea aripile peste cuib”. Povestea vieții lui Jacob nu a fost prezentată integral în această carte și totuși extrasele utilizate aici pot ilustra unele dintre posibilitățile de cercetare a amintirilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
am menționat mai sus, majoritatea intervievaților au amintit părinții atunci când venea vorba de figurile semnificative ale copilăriei lor, unii dintre ei au preferat totuși să aleagă alte persoane pentru ilustrarea acestui rol. Cele mai frecvente alegeri au fost următoarele: a) educatoarea de la grădiniță sau învățătoarele din școala primară, mai ales prima învățătoare pe care intervievatul o întâlnește în afara mediului familial, au fost cele mai invocate persoane din această categorie. În toate aceste cazuri, figura aleasă a jucat rol de model, cel
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ușor de făcut, așa cum s-a dovedit a fi cea din exemplele de mai sus. Următoarele exemple prezintă cazuri ceva mai problematice. Sara, de pildă, își amintește: „Am amintiri foarte clare de la grădiniță ș...ț, îmi amintesc chiar și numele educatoarelor, fiindcă mi-a plăcut atât de mult acolo”. Aici m-am întrebat dacă amintirea numelor educatoarelor ar putea fi privită ca o tranziție înspre concret. În cele din urmă, am tras concluzia că Sara a rămas la același nivel de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
exemple prezintă cazuri ceva mai problematice. Sara, de pildă, își amintește: „Am amintiri foarte clare de la grădiniță ș...ț, îmi amintesc chiar și numele educatoarelor, fiindcă mi-a plăcut atât de mult acolo”. Aici m-am întrebat dacă amintirea numelor educatoarelor ar putea fi privită ca o tranziție înspre concret. În cele din urmă, am tras concluzia că Sara a rămas la același nivel de abstractizare și că nu a făcut altceva decât să-și reafirme pur și simplu înțelegerea abstractă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
la același nivel de abstractizare și că nu a făcut altceva decât să-și reafirme pur și simplu înțelegerea abstractă vizavi de plăcerea de a merge la grădiniță; adică faptul că a fost atât de plăcut, încât își amintește numele educatoarelor, precum și alte lucruri bune (lucruri pe care, de asemenea, nu le specifică în detalii concrete). Într-un mod similar, David se descrie în felul următor: „Eram timid, cred, eram sensibil, eram un plângăcios, adică unul care se supăra imediat”. Deși
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. ConcluziiTC "Concluzii" Lucrarea de față tratează o temă de maximă importanță pentru procesul de formare inițială și continuă a cadrelor didactice, adresându-se în aceeași măsură atât educatoarelor, învățătorilor, institutorilor, cât și profesorilor, interesați de perfecționarea activităților, a climatului și a relațiilor educaționale stabilite cu/în clasa de elevi. Preocupare modernă în științele contemporane ale educației, managementul și gestiunea clasei de elevi, ca tematică de studiu, figurează pe
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nu trebuie să aibă o asemenea barieră. Este posibil ca neintervenția în viața privată să însemne tolerarea abuzurilor și violențelor unui membru al familiei asupra celorlalți. Femeile se confruntă cu problema rolurilor active multiple: profesionistă, soție, mamă, companie sexuală, menajeră, educatoare, sfătuitoare, cetățeană. „Feminismul oferă un limbaj publicxe "„public" pentru disperarea și deruta privată a femeilor.” (J. Landesxe "„Landes,Joan", 1988, p. 12). Pentru femei, feminismul a însemnat ieșirea din izolarea privată, spargerea tabuurilor despre intangibilitatea vieții private, precum și accentuarea faptului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
privind accesul la educație (cu referință În special la rromi). Introducerea unor strategii În domeniul educației incluzive, astfel: a) din punctul de vedere al unei culturi incluzive, grădinița este primitoare pentru toată lumea; caută să-și dezvolte relațiile cu comunitatea locală; educatoarea valorizează copiii și părinții acestora, cadrele didactice trebuie să se sprijine reciproc În rezolvarea problemelor profesionale; colaborează cu părinții; b) din punctul de vedere al unor politici incluzive, grădinița Încearcă să includă toți copiii din comunitate derulând programe eficiente de
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
a copiilor; se Încearcă să existe un serviciu de sprijin (logopezi, consilieri, psihologi, personal medical); c) din punctul de vedere al unor practici incluzive se urmărește: participarea tuturor copiilor la activități; copiii să-și asume răspunderea pentru propria lor Învățare; educatoarea să explice astfel Încât să Înțeleagă și să Învețe toți copiii lecțiile susținute; educatoarea să folosească o mare varietate de stiluri și strategii de predare-Învățare; copiii să fie Încurajați să Învețe și să se joace Împreună; copiii să participe activ la
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
personal medical); c) din punctul de vedere al unor practici incluzive se urmărește: participarea tuturor copiilor la activități; copiii să-și asume răspunderea pentru propria lor Învățare; educatoarea să explice astfel Încât să Înțeleagă și să Învețe toți copiii lecțiile susținute; educatoarea să folosească o mare varietate de stiluri și strategii de predare-Învățare; copiii să fie Încurajați să Învețe și să se joace Împreună; copiii să participe activ la procesul de predare; educatoarele trebuie să-și adapteze activitățile În funcție de reacțiile copiilor. Conceptul
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
să Înțeleagă și să Învețe toți copiii lecțiile susținute; educatoarea să folosească o mare varietate de stiluri și strategii de predare-Învățare; copiii să fie Încurajați să Învețe și să se joace Împreună; copiii să participe activ la procesul de predare; educatoarele trebuie să-și adapteze activitățile În funcție de reacțiile copiilor. Conceptul de incluziune În educație se poate defini prin acceptarea de către instituțiile de Învățământ a tuturor copiilor, indiferent de apartenență etnică și socială, religie, naționalitate, rasă, limbă, integritate fizică, capacități intelectuale, zestre
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
folosite În Învățământul actual trebuie Îmbinate astfel Încât să existe o participare activă a copiilor preșcolari, ei să verbalizeze și să pună În practică cele Însușite, să pună Întrebări sau să descopere singuri rezultate. 5. Materialele și echipamentele care Însoțesc explicațiile educatoarei pun, de multe ori, baza reușitei unei activități. Jocurile, trusele, planșele, materialele audio-video, aparatele, calculatorul constituie o parte foarte importantă În realizarea scopului propus de educatoare. 6. Un Învățământ care se vrea integrat În Uniunea Europeană urmărește individualizarea instruirii copiilor, tratarea
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
pună Întrebări sau să descopere singuri rezultate. 5. Materialele și echipamentele care Însoțesc explicațiile educatoarei pun, de multe ori, baza reușitei unei activități. Jocurile, trusele, planșele, materialele audio-video, aparatele, calculatorul constituie o parte foarte importantă În realizarea scopului propus de educatoare. 6. Un Învățământ care se vrea integrat În Uniunea Europeană urmărește individualizarea instruirii copiilor, tratarea lor diferențiată, Încurajarea celor care au nevoie de ajutor, proiectarea strategiilor de stimulare a interesului copiilor pentru afirmarea de sine și pentru instruirea conform nevoilor și
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
În Uniunea Europeană urmărește individualizarea instruirii copiilor, tratarea lor diferențiată, Încurajarea celor care au nevoie de ajutor, proiectarea strategiilor de stimulare a interesului copiilor pentru afirmarea de sine și pentru instruirea conform nevoilor și capacităților fiecăruia, pregătirea de nivel superior a educatoarelor care să le permită Înțelegerea complexă a situațiilor de Învățare. 7. Derularea activităților trebuie să fie flexibilă; dacă este necesar, chiar În momentul desfășurării, o activitate să aibă un element de noutate, de neprevăzut, În funcție de situația dată, preponderență având activitățile
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
cu practici incluzive, adică primește toți copiii, le acordă valoare și atenție fiecăruia, dar educația nu poate fi incluzivă decât dacă tot programul, practicile, managementul și acțiunile permanente cu copiii - adică toate componentele actului educativ În ansamblul lui sunt incluzive. Educatoarea trebuie să fie receptivă la nou, să cunoască fiecare copil În parte, să-i descopere fiecăruia potențialul, să-și schimbe stilul de lucru cu copiii, lucrând individualizat și personalizat cu fiecare. Curriculum-ul trebuie să respecte caracteristicile de vârstă ale
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
Încurajeze cooperarea, lucrul În perechi sau formarea de grupuri eterogene, cunoașterea și discutarea diverselor obiceiuri, tradiții, valori. Desigur că rezultatele nu se văd imediat, ci În urma multor activități educative având la bază obiective clar precizate și accesibile copiilor preșcolari. Personalitatea educatoarei depinde În mod semnificativ de reușita programului de incluziune, de la sine-Înțeles fiind faptul că familiile participante au o sensibilitate crescută, manifestă neîncredere În egalitatea de șanse, vin cu zestre cultural-intelectuală mai redusă, au potențial financiar extrem de scăzut, ceea ce face colaborarea
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
au o sensibilitate crescută, manifestă neîncredere În egalitatea de șanse, vin cu zestre cultural-intelectuală mai redusă, au potențial financiar extrem de scăzut, ceea ce face colaborarea și parteneriatul cu grădinița să ajungă de multe ori În impas. De aici numai structura personalității educatoarei poate umple și nivela ca un liant legăturile fragilizate ale acestor părinți cu unitatea preșcolară. Educatoarele trebuie să manifeste optimism, bunăvoință, echilibru, impulsivitate scăzută, capacitate de adaptare, tenacitate; factorii afectivi crescuți (afecțiune, blândețe, entuziasm și voioșie, expresivitate); ambiție și curaj
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
au potențial financiar extrem de scăzut, ceea ce face colaborarea și parteneriatul cu grădinița să ajungă de multe ori În impas. De aici numai structura personalității educatoarei poate umple și nivela ca un liant legăturile fragilizate ale acestor părinți cu unitatea preșcolară. Educatoarele trebuie să manifeste optimism, bunăvoință, echilibru, impulsivitate scăzută, capacitate de adaptare, tenacitate; factorii afectivi crescuți (afecțiune, blândețe, entuziasm și voioșie, expresivitate); ambiție și curaj, rezistență la stres și persistență În atingerea scopului și depășirea piedicilor; de asemenea, trebuie să cunoască
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
către răspunsuri adecvate, individualizate și personalizate. Trebuie precizat că Într-un asemenea demers grădinița Își poate Îndeplini sarcinile numai În parteneriat cu familia, cu cabinetul de asistență psihopedagogică și cu comunitatea. Colaborarea cu psihologul trebuie privită din dublă perspectivă: a educatoarei, care trebuie să manifeste inițiativă, să-l solicite pe specialist În stabilirea programelor, a evaluărilor; a specialistului (psiholog) care are responsabilități privind evoluția copiilor cu C.E.S. și trebuie să manifeste inițiativă În oferirea asistenței de specialitate acolo unde consideră că
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]
-
căldură, astfel Încât să prindă curaj, să exploreze spațiul din jur, să intre În relații cu ceilalți. Tot ceea ce copilul vede, aude, pipăie, manevrează, contribuie la dezvoltarea inteligenței sale. Educația pentru toți este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare educatoare În parte, de responsabilitatea și implicarea tuturor ca ea să devină o realitate din care să Învețe și să se dezvolte.
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]
-
Eminescu, de exemplu, adera la acest tip de poziție: dacă femeile, din motive obiective sau nu, nu alegeau să devină soții și mame, atunci aveau o singură opțiune: cariera de învățătoare, fapt motivat desigur de calitățile lor de îngrijitoare și educatoare. În timp ce scrierile lui Eminescu nu denotau dispreț, ci un anumit tip de protecționism, Eliade se declara dezgustat de femeile care doreau să acceadă în spațiul public, sferă căreia el îi conferea atribute de virilitate și hotărâre, caracteristici opuse femininului. Această
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
tehnologie, definitiv; completează și la școala Tarnița și ca diriginte ala clasele V- VI; - Maria Grigoraș, profesor necalificat religie pe toată comuna. - învățător clasele I-III Veronica Cristea, titular definitiv; - învățător clasele II-IV Rodica Mărmureanu, titular gradul II; Grădinița Oncești: educatoare Alina Bertea, titular gradul II. 5. Școala cu clasele I-VIII Tarnița: - director, Gabriela Anghel, profesor istorie- geografie, definitiv; - Teofil Străjeriu, profesor matematică-fizică, definitiv, diriginte clasele VII- VIII; - Codruța Tănase, profesor necalificat limba română; - Liviu Boghiu, profesor agricultură-horticultură, definitiv, diriginte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
clasa a X-a este spre lichidare și aparține de școala Oncești; din lipsa de spațiu activează la școala din Tarnița); - Ana-Maria Trofin, învățător clasele I-III, gradul II; - Alina Scutaru (Prosie), învățător necalificat clasele II-IV; Grădinița Tarnița: Gabriela Vraciu, educatoare necalificată. La nivel de comună, în anul școlar 2005-2006, exista un număr de 14 elevi înscriși în clasa I, în clasa a II-a 33, în clasa a III-a 20, în clasa a VI-a 21, în clasa a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]