2,033 matches
-
au arătat că variabilitatea rezultatelor în cadrul școlilor este mai mare decât discrepanțele dintre școli. Concluzia este că diferențele privind rezultatele școlare dintr-o școală nu sunt decât într-o mică măsură determinate de caracteristicile școlare ale acesteia. Prin urmare, soluția egalizării șanselor nu constă atât în egalizarea școlilor, cât în egalizarea elevilor, iar soluțiile care se bazează pe sporirea investițiilor în școlile deprivate nu aduc contribuții semnificative la creșterea șanselor școlare ale elevilor cuprinși în ele. Rezultatele la teste sunt cel
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlilor este mai mare decât discrepanțele dintre școli. Concluzia este că diferențele privind rezultatele școlare dintr-o școală nu sunt decât într-o mică măsură determinate de caracteristicile școlare ale acesteia. Prin urmare, soluția egalizării șanselor nu constă atât în egalizarea școlilor, cât în egalizarea elevilor, iar soluțiile care se bazează pe sporirea investițiilor în școlile deprivate nu aduc contribuții semnificative la creșterea șanselor școlare ale elevilor cuprinși în ele. Rezultatele la teste sunt cel mai puternic determinate de caracteristicile mediului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
decât discrepanțele dintre școli. Concluzia este că diferențele privind rezultatele școlare dintr-o școală nu sunt decât într-o mică măsură determinate de caracteristicile școlare ale acesteia. Prin urmare, soluția egalizării șanselor nu constă atât în egalizarea școlilor, cât în egalizarea elevilor, iar soluțiile care se bazează pe sporirea investițiilor în școlile deprivate nu aduc contribuții semnificative la creșterea șanselor școlare ale elevilor cuprinși în ele. Rezultatele la teste sunt cel mai puternic determinate de caracteristicile mediului familial și mai ales
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Este vorba aici de un răspuns dat psihometriei, care, pentru a evalua subiecții, pleacă de la principiul că toți indivizii au șanse egale în confruntarea cu sarcinile propuse. În cazul evaluării potențialului de învățare, evaluarea este precedată de învățare, în sensul egalizării situației de plecare a subiecților înaintea evaluării. Învățarea nu va mai avea aceleași efecte asupra subiecților. Capacitățile diferite de învățare vor fi evaluate în termeni de potențial de învățare mai mare sau mai mic. Acest potențial de învățare va fi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
după avantaje și dezavantaje specifice, antrenamentul fiind important indiferent de procedura folosită. Budoff (1976) subliniază câteva avantaje ale antrenamentului pentru subiect: înțelegerea naturii și exigențelor sarcinilor, mai ales dacă ele nu coincid cu orientarea cognitivă și culturală a subiectului, și egalizarea diferențelor datorate experiențelor precedente. Primul procedeu este preferabil când subiectul are dificultăți în realizarea sarcinilor propuse în faza pre-test al celui de-al doilea procedeu, sau când există reacții de frustrare în această fază. Dacă din punct de vedere al
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
înseamnă a pune în discuție însăși economia de piață. R. Nozick propune o teorie a justiției în care inegalitățile dintre indivizi sunt perfect justificate dacă cei care dețin mai mult nu au încălcat drepturile altora; de aceea, el propune o egalizare a drepturilor între oameni și nimic mai mult. Statul, puterile publice trebuie, în concepția majorității reprezentanților liberalismului, să se limiteze la supravegherea aplicării legii, aceeași pentru toți, guvernând cât mai puțin, căci aceasta este „cea mai bună politică guvernamentală” (A
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
egal și start egal. Accesul egal este văzut ca recunoaștere egală a unor merite egale. Semnificația accesului egal implică o recunoaștere și o răsplată egală a unor merite, capacități sau talente similare. În consecință, crearea egalității de acces nu presupune egalizarea circumstanțelor, a condițiilor inițiale de start, care rămân o problemă diferită. Noțiunea de start egal presupune egalizarea punctelor de plecare în competiția socială, ceea ce implică și un anume tip de redistribuire socială a mijloacelor economice. Egalitatea de acces este cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
egal implică o recunoaștere și o răsplată egală a unor merite, capacități sau talente similare. În consecință, crearea egalității de acces nu presupune egalizarea circumstanțelor, a condițiilor inițiale de start, care rămân o problemă diferită. Noțiunea de start egal presupune egalizarea punctelor de plecare în competiția socială, ceea ce implică și un anume tip de redistribuire socială a mijloacelor economice. Egalitatea de acces este cu mult mai ușor de realizat decât egalitatea în punctul de pornire. O societate bazată pe principiul egalității
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
manieră sesizabilă stratificarea socială. Ca reprezentant al noii sociologii a educației, Boudon adoptă o poziție pesimistă în ceea ce privește considerarea sistemului școlar ca principal mijloc de realizare a unei politici de egalitate socială. El crede că școala trebuie să continue politica de egalizare a șanselor școlare, deși se îndoiește că o astfel de politică poate avea rezultate notabile în egalizarea șanselor sociale. Deoarece efectul stratificării asupra poziției sociale pe care indivizii reușesc să o dobândească este unul exponențial, în timp ce efectul școlarizării este unul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
considerarea sistemului școlar ca principal mijloc de realizare a unei politici de egalitate socială. El crede că școala trebuie să continue politica de egalizare a șanselor școlare, deși se îndoiește că o astfel de politică poate avea rezultate notabile în egalizarea șanselor sociale. Deoarece efectul stratificării asupra poziției sociale pe care indivizii reușesc să o dobândească este unul exponențial, în timp ce efectul școlarizării este unul modest, Boudon consideră că promovarea unei politici de egalitate socială se poate realiza cu succes doar în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Ileana Todoran Violența în buletinele de știri românești - Alexandra Povară Metodologie - Particularități și funcții ale supervizării în asistența socială - Livius Manea Conținuturi și percepții ale violenței televizate: desene animate versus filme - Anca Velicu Situația actuală a adoptării regulilor standard privind egalizarea oportunităților pentru persoanele cu dizabilități la nivel mondial - Mariana Stanciu Legislație - Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați; Legea 501/2004 modificare a legii privind egalitatea de șanse între femei și bărbați; Ordonanță 84/2004 modificare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
G.; Boyer, H. (1998), Comunicare mediatică, Institutul European, Iași. Mongin, Olivier (2003), „Une violence en mal de transgression. Du contenu des scénarios à la ré ception des images”, în Esprit, nr. 293, martie-aprilie. Situația actuală a adoptării regulilor standard privind egalizarea oportunităților pentru persoanele cu dizabilități la nivel mondial Mariana STANCIU, Institutul de Cercetare a Calității Vieții București În februarie 2006, Comisia pentru dezvoltare socială a ONU a dat publicității rezultatele preliminarii (frecvențele) ale unei noi etape de cercetare incluse în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Vieții București În februarie 2006, Comisia pentru dezvoltare socială a ONU a dat publicității rezultatele preliminarii (frecvențele) ale unei noi etape de cercetare incluse în programul inițiat în anul 2004, în vederea urmăririi adoptării în statele lumii a Regulilor Standard privind Egalizarea Oportunităților pentru Persoanele cu Dizabilități (1). Cele 22 de reguli acceptate de ONU în data de 20 decembrie 1993 oferă un cadru adecvat de dezvoltare a programelor sociale speciale adresate persoanelor cu dizabilități în vederea participării depline a acestora la viața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
descoperirea principalelor puncte slabe/forte în aplicarea Regulilor Standard și crearea unei baze de date internaționale cuprinzând activitățile întreprinse de diverse guverne în acest scop; - crearea unui cadru de dialog între guvernele și organizațiile interesate de problemele persoanelor cu dizabilități. Egalizarea oportunităților de participare la viața socială este un concept operațional și deci cuantificabil, ce se fundamentează pe norme virtual aplicabile în toate țările. În prezent, în lume, există state unde Regulile Standard sunt aplicate pe deplin în viața socială, în timp ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
prezent, în lume, există state unde Regulile Standard sunt aplicate pe deplin în viața socială, în timp ce în alte țări nu sunt aplicate nici măcar prevederile minime cuprinse în Carta Drepturilor Omului. Monitorizarea și evaluarea programelor sociale, din perspectiva Regulilor Standard privind Egalizarea Oportunităților pentru Persoanele cu Dizabilități, se realizează în grade diferite de la un stat la altul, dar numai în 40% dintre statele respondente s-a înființat un organism național de monitorizare. O definiție oficială a stării de dizabilitate a fost adoptată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
reduse, în 56% dintre state. Accesibilitatea în mediul înconjurător Doar 36% dintre țările respondente dispun de ingineri și arhitecți specializați în problematica facilitării accesului persoanelor cu dizabilități în incinte sau în zona publică. Politici privind creșterea accesibilității în procesul de egalizare a oportunităților în toate sferele vieții sociale au adoptat 52,6% dintre statele respondente, legislație în acest sens dețin 52,6 % dintre state, iar 42% au alocat resurse financiare pentru susținerea unor programe de creștere a accesibilității mediului înconjurător. Accesul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
pentru prepararea soluțiilor de o concentrație anumită și exactă. Baloanele cotate se folosesc pentru pregătirea soluțiilor titrate, plecând de la substanțe titrimetrice. În acest scop, substanța cântărită se introduce în balon, apoi se adaugă apă. După dizolvare se așteaptă puțin pentru egalizarea temperaturii, mai ales pentru acele substanțe a căror dizolvare este însoțită de absorbție sau de degajare mai mare de căldură. Se aduce apoi cu apă aproape de semn, apoi dacă deasupra semnului sunt picături de apă, acestea se iau cu o
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
arată că, spre deosebire de lumea necapitalistă și nedezvoltată, în societățile de tip occidental, capitaliste și democratice, o cotitură a avut loc în prima jumătate a secolului XX, în perioada de după primul război mondial și până după terminarea celui de al doilea: egalizarea veniturilor în interiorul celor mai bogate societăți ale lumii, în condițiile în care diferențele dintre bogăția acestora și bogăția celorlalte țări ale lumii atingea apogeul (către 1950) (Bourguignon și Morrison, 2002, p. 737). Procesul de redistribuire a bogăției ce a caracterizat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bogăția acestora și bogăția celorlalte țări ale lumii atingea apogeul (către 1950) (Bourguignon și Morrison, 2002, p. 737). Procesul de redistribuire a bogăției ce a caracterizat noua formă de capitalism, a secolului XX, a fost atât de semnificativ, încât, împreună cu egalizarea produsă de comunism în Rusia și Europa de Est, a modificat indicii mondiali ai inegalităților. Îl putem ușor corela cu procese semnificative de reorganizare socială care au avut loc în aceeași perioadă, de la democratizarea profundă a societății occidentale - atât politică, cât și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și socială, culturală și economică - și până la construirea instituțiilor și ideologiilor specifice statului „bunăstării generale”. Or, în această privință, tranziția postcomunistă românească a urmat o cale diferită. Căci, în vreme ce tendința dominantă a secolului XX în societatea occidentală a fost de egalizare a veniturilor, tendința dominantă în tranziția românească postcomunistă a fost aceea de polarizare a veniturilor. Astfel, valoarea indicelui Gini pe parcursul tranziției postcomuniste românești a crescut de la 25,5% în 1992 (World Bank, 1997), o valoare care exprima încă, în mare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ales pe motive ideologice și mai puțin întemeiate în datele empirice, tocmai statele care ilustrează cel mai bine acest model sunt cele care definesc tendința pe termen mediu (și, probabil, pe termen lung) a evoluției socio-economice. Fundamentul politico-social al acestei egalizări treptate a societății constă într-o schimbare radicală care a avut loc la nivelul politicii principalilor actori ai economiei: angajatori și angajați. Pe la începutul anilor ’50, în Suedia, de exemplu, ei au trecut de la o relație bazată pe conștientizarea intereselor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fiecare țară. Am ales Danemarca și Suedia ca țări reprezentative ale tendinței scandinave și vom lua în considerare Norvegia ca un caz special. Evoluțiile indicatorilor pentru Suedia și Danemarca ilustrează două tendințe contradictorii, ambele fiind componente ale aceluiași proces al egalizării consumului și veniturilor în țările dezvoltate, capitaliste și democratice. Prima componentă afirmă că tendința dominantă este aceea de a crește ponderea consumului celor mai săraci 20% dintre membrii societății occidentale în totalul consumului din societate. „Modelul scandinav” ilustrează aici o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
că unul dintre efectele comunismului a fost acela de a limita polarizarea socială tocmai în jurul raportului de 1:4 către care tinde modelul social al societăților dezvoltate. Tranziția a inversat tendințele și, prin urmare, specific societăților postcomuniste este nu accentuarea egalizării veniturilor prin redistribuire, ci polarizarea veniturilor prin renunțarea la redistribuire. În țările postcomuniste, cei mai săraci dintre cetățeni devin și mai săraci. În Cehia, ponderea în venitul național a celor mai săraci 20% din populație era, în 1992, de 10
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a Trezoreriei americane, care nu a asigurat masa monetară necesară pieței, ei nu fac altceva decât să opună autoritarismul statului în materie de politică monetară cerinței de democrație existente în societate. Și, departe de a fi un simplu mecanism de „egalizare” a puterii politice - căci tocmai asta nu este -, democrația este ansamblul instituțiilor care asigură condiția necesară funcționării societății occidentale dezvoltate: legătura dintre prosperitatea populației și prosperitatea elitelor. Ralph Dahrendorf a sesizat acest aspect într-un moment critic - cel al revoluțiilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în mare măsură comună: doi juriști care au scris mai ales despre economie și care, totuși, au influențat în primul rând sociologia. Un lucru care i-a uimit pe economiști a fost faptul că celebra teorie a lui Marx privind egalizarea ratei profitului nu poate fi confirmată empiric. Ei au folosit această descoperire pentru a ataca teoria marxistă, dar nu au reușit să-i absoarbă teoretic consecința imediată, aceea că distribuția capitalului are loc după criterii mai complexe decât simpla obținere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]