1,494 matches
-
Și iar parale!!! Dovada în plus - dacă mai era nevoie... Iat-o: “Noi Scarlat Ghica voievoda, domn Țării Moldovei. Facem știre cu acest hrisov... cui să cade a ști că viind înaintea domnii meli,... sfințiia sa chir Procopie, arhimandritul și egumenul svintii mănăstiri Galata, (după nume e călugăr moldovean cum sunt eu portarul Sucevei, sfințite!) ne-au arătat hrisoave de la,... părintele domnii mele,... Grigore Ghica voievoda, i de la... fratele domnii mele,... Matei Ghica voievoda,... întru care hrisoave cuprind aceste mile mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
împreună cu proproietățile și bunurile lor și cu drepturile la dările pe oi, pe stupi, pe porci, la dijme și la orice alt haraciu și drept domnesc, ca să fie aceste sate închinate dumnezeieștii biserici a Adormirii... să strângă și să ia egumenul, care se va afla al acelei biserici,... care se socoate ca mănăstire, haraciurile domnești ale acelor două sate și celelalte drepturi, adică cele asupra oilor, stupilor porcilor, dijmele, gloabele pentru moarte de om, și angăriile domnești,... împreună cu morile închinate lor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să-și facă... pe locul și ocinile... Hlincii hrană. Pentru aceea, și domniia me, văzând deplin(ă) tocmală... dat-am această... m(ă)n(ă)stire Hlincea... m(ă)n(ă)stirii Cetățuia și să aibă ascultare toți călugării... de egumenul de Cetățuia,... și pe cine ar socoti egumenul de Cetățuia om de ispravă să-l puie să hie epitrop la acea mănăstire Hlince”. ― M-ai convins că afirmația ta este la locul ei. ― Mergând mai departe, vedem că Misail, mitropolitul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
hrană. Pentru aceea, și domniia me, văzând deplin(ă) tocmală... dat-am această... m(ă)n(ă)stire Hlincea... m(ă)n(ă)stirii Cetățuia și să aibă ascultare toți călugării... de egumenul de Cetățuia,... și pe cine ar socoti egumenul de Cetățuia om de ispravă să-l puie să hie epitrop la acea mănăstire Hlince”. ― M-ai convins că afirmația ta este la locul ei. ― Mergând mai departe, vedem că Misail, mitropolitul Sucevei, împreună cu episcopii și marii boieri adeveresc la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dughenile, și locurile ce are aici la Iași,... să fie afierosite Sfântului Sava; pentru care și hrisoavele, și uricele , și zapisele, și alte hârtii ale mănăstirii Dealu Mare le-am dat la Sfântul Sava”. Și mai hotărăște “patrierșia sa” ca egumenul de la Sfântul Sava să “meremetisească și s-o păzească,... și toate locurile mănăstirii... să nu poată cel de pe vremi egumen al Sfântului Sava să le vândă, ori să le schimbe,... sub povara de afurisenie nedezlegată și de veșnică anatemă. Și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
zapisele, și alte hârtii ale mănăstirii Dealu Mare le-am dat la Sfântul Sava”. Și mai hotărăște “patrierșia sa” ca egumenul de la Sfântul Sava să “meremetisească și s-o păzească,... și toate locurile mănăstirii... să nu poată cel de pe vremi egumen al Sfântului Sava să le vândă, ori să le schimbe,... sub povara de afurisenie nedezlegată și de veșnică anatemă. Și, de va urma așa ceva, să fie... cu știrea... patriarhului ce va fi atunci al... Ierusalimului”... ― Ai văzut cum îl prezintă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am priimit de îmbe părțile. De-i mult, de-i puțin, aceea n-am socotit”. Ba ai socotit cu mâna tremurândă, ca nu cumva să dai mai mult de “doi stânjini de loc sterpu” bietului năpăstuit de alte fețe bisericești! Egumenul și călugării de la Cetățuia. ― Apoi, decât să aibă mereu “gâlceavă cu egumenul de Cetățuia”, mai bun e un loc unde bieții oameni să-și facă o dugheană cu fața lată de “doi stânjini”. ― În 1714 aprilie 15, îl întâlnim iarăși
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
n-am socotit”. Ba ai socotit cu mâna tremurândă, ca nu cumva să dai mai mult de “doi stânjini de loc sterpu” bietului năpăstuit de alte fețe bisericești! Egumenul și călugării de la Cetățuia. ― Apoi, decât să aibă mereu “gâlceavă cu egumenul de Cetățuia”, mai bun e un loc unde bieții oameni să-și facă o dugheană cu fața lată de “doi stânjini”. ― În 1714 aprilie 15, îl întâlnim iarăși pe Hrisant patriarhul, care cuvântează din nou: “Facem știre cu această carte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Hrisant patriarhul, care cuvântează din nou: “Facem știre cu această carte a patriarșii noastre pentru casă ce au făcut Anton Arapul buliucbașa cu cheltuiala sa pre locul sfintei mănăstiri Cetățui, unde să cheam(ă) c-au fostu chervăsărie lui Macarie egumenul”. Mai departe, “patrierșia” sa spune că Anton Arapul, fiind străin și locul pe care a făcut casa era “pustiu de câtăva vreme, nefăcându nice un folos sfintei mănăstiri”, trebuie să dea “câte un bezmen de ceară pre tot anul la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să poată vinde casele oricui, dacă nu vor să le cumpere călugării. Lucru mare, fiule. Pentru prima oară, părinte, aflu că pe un loc al mănăstirii Cetățuia a existat o chervăsărie (vamă), dar nu a mănăstirii, ci a lui Macarie egumenul. Uite ce însemna să fii unul din “rugătorii noștri” grec la origine. Cine putea să-l împiedice să aibă chiar și o vamă personală? ― Se pare că Hrisant patriarhul dădea mărturii oricui îi cerea. Nu mai departe, la 9 iulie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
stire iaste închinată la Xiropotam, la Sfânta Gura... Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice sau cine ar ști unde sântu sau ar fi audzitu, din vlădici, din egumeni, din boieri, din preoți sau orice fel de om ar fi și n-ar mărturisi dreptu, cu frica lui Dumnedzău, sau nu le-ar da, la cine ar fi, toți să fie blăstămați de Domnul Dumnedzău, și de Maica Precista
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Svântul Mormânt o somă de bani de ne-au dat mâna”... Păi, cum să nu-i dea mâna patrierșiei sale? “fiind și Sfântul Mormânt în multe valuri și datorii”. Cui și ce datora Sfântul Mormânt? Așa că: “Întru aceea am poroncit egumenilor de la mănăstiri”... Da’ cine să poruncească, dacă nu patrierșia ta? “Carele sint supt ascultarea Sfântului Mormânt”... Nu știu care mănăstire nu era sub această ascultare. “Ca să caute vro moșie, de care nici mănăstirile nu prea au folos și agiutori de la dânsele, ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Apoi, mi-a cam ajuns cuțitul la os, părinte. Păi, nu spune însuși patriarhul că: “rămâind câtăva somă să ia de la noi, au lăsat la Sfântul Mormânt o somă de bani de ne-au dat mâna”? Pe urmă, nu pune egumenii să caute cea mai proastă moșie, “de care nici mănăstirile nu prea au folos?”... Ai dreptate, dragule. Eu cred că trebuie să mergem totuși mai departe “pe ogorul cunoașcherii” - vorba lui Nenea Iancu. ― Mai revoltat ca acum n-am putut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
multe vorbe spunse de Boroh, citim mai departe: “Și bezmâne sint eu dator a pleti[i] câti[i] patruzeci de lei vechi[i], pe tot an(ul)”... În cazul că nu va plăti “doi-trii ani[i]” chiria locului, lasă ca “egumenul ce a fi[i] la vremă acea epitropă asupra manastirii Barnoschii să prețăluiască biinoa dughenilor și pivnița și semi[i] întoarcă banii”... și totul să rămână a mănăstirii. În final, Boroh precizează: “Și, pentru credința, am iscălit jâdăvești[i]?”. Bine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ascultă-l ce spune în 1746 martie 15: “Facem șt(i)re cu această carte a Patriiarșii noastre că întâmplându-ni-se smerenii noastre a veni până aice, la această de Dumnedzău păzită țară, am găsit o tocmală făcută de egumenii noștri, ce avem la sf(i)ntele mănăstiri de aice din Iași, cu dumnalui Costantin Năstase biv vtori vist(iernic) pentru niște loc de trii dughene, ce este pe Ulița Podului Vechiu, denainte porții mănăstirii S(ven)tâi Savii”... Mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
patrierșia noastră am făcut această carte de blăstăm asupra celor ce-ar fi știindu niscar(i)va țigani de a mănăstirii,... ori în țigani boierești, ori mănăstirești sau și la alții din lăcuitorii Moldovii de nu i-ar mărturisi cătră egumenul aceștii măn(ă)stiri sfinte, ce cu lăcomie îi vor tăgădui, unii ca aceia... să fie blestemați”... Și de aici înainte blestemul se rostogolește ca un bulgăre, până la ultima silabă. ― Din câte se vede, această pacoste a blestemului este îndreptată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toată Palestina”. ― Cine și cu ce a mai greșit de s-a ales cu “meritul” de a fi blestemat? ― Apoi, aici e oleacă de poveste. ― S-o auzim, dragule. ― În anul 1782 iunie 17, s-a trezit “cuviosul chir Ignatie egumenul sfintii noastre mănăstiri” a Bârnovii - după cum glăsuiește patrieșia sa Avramie - și și-a înștiințat stăpânul “cum că multe părți de moșie și alte danii de ale sfintei mănăstiri s-ar fi înstreinat și acum s-ar fi stăpânindu și s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în frica lui Dumnezău, ce cu lăcomie și nedreptate de vor tăgădui, zicem unii ca aceia socotindu-să ca niște furi de cele sfinte să fie blestemați”... ― Întrebarea firească vine de la sine, fiule. Ce a păzit acest chir Ignatie - grec, desigur - egumenul mănăstirii, de s-a întâmplat ca toți cei din jur să dea iama prin moșiile și averile mănăstirii? Îmi închipui că dacă moșiile erau arate, semănate și culese gospodărește, nu ar fi fost luate de cei din jur ca fiind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dată. ― Curaj, dragule! ― Uite că tebuie să ne întoarcem la 2 iunie 1743, unde găsim pe “Parthenie,... patriarh sfintei și dumnedzăieștii cetăți Ierusalimului și a toată Palestina”, care spune: “Facem știre cu această carte de blăstăm precum... molifta sa Neofet egumen de la... Cetățuie... ni s-au jăluit... că i să împresoară o bucată de loc... de cătră Mariia fata Parascăi, care loc este aici în Ieși pre Ulița Rusască, unde se numește Chervăsărie lui Macarie”... Drept urmare, patrierșia sa blestemă pe oricine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ulița Rusască, unde se numește Chervăsărie lui Macarie”... Drept urmare, patrierșia sa blestemă pe oricine îi iese în cale din neamul bietei femei. Întâi pe Mariia și bărbatul său cu toți feciorii lor, apoi pe mahalagiii “care ni i-au arătat egumenul,... așijderea și asupra altor mahalagii”... Uite că egumenul este de folos “patrierșiei sale” totuși. Așa se face că bieții oameni nu știau nici cu spatele că blestemul cade asupra lor ca o piatră venită din senin... ― Acum, să nu gândești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Drept urmare, patrierșia sa blestemă pe oricine îi iese în cale din neamul bietei femei. Întâi pe Mariia și bărbatul său cu toți feciorii lor, apoi pe mahalagiii “care ni i-au arătat egumenul,... așijderea și asupra altor mahalagii”... Uite că egumenul este de folos “patrierșiei sale” totuși. Așa se face că bieții oameni nu știau nici cu spatele că blestemul cade asupra lor ca o piatră venită din senin... ― Acum, să nu gândești, fiule, că eu, fiind călugăr, nu văd amestecul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ierusalimului... De aceea,... călugării care vor locui... în... mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an... să fie călugărilor pentru hrană... Iar ce va rămâne... din acel venit... să aibă a-l strânge și a-l vinde egumenul... și să facă bani, însă toate cu știrea și cu scrisoarea părintelui... mitropolitul Sucevii și să-i trimită cu pecetea sfinții sale la... slăvita cetate a Ierusalimului și să-i dea în mâinile marelui și slăvitului patriarh”. Sigur că vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pietre nestemate, etc.) Alexandru Ioan Cuza a poruncit să fie controlate gestiunile mănăstirilor, cu care prilej ieșiră la iveală nereguli uimitoare în evidența fondurilor, arendări de moșii pe preț de nimic, un șir nesfârșit de abuzuri, pentru care nu puțini egumeni fură destituiți și trimiși chiar în fața tribunalelor. Problema aceasta a mănăstirilor înstrăinate avea un lung istoric. Ahtiați după bunurile pământești, tăinuind documente, măsluind altele, călugării greci aduseră în stăpânirea lor uriașe avuții. Regulamentul Organic obliga mănăstirile închinate de a contribui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
după bunurile pământești, tăinuind documente, măsluind altele, călugării greci aduseră în stăpânirea lor uriașe avuții. Regulamentul Organic obliga mănăstirile închinate de a contribui la cheltuielile statului cu un sfert din veniturile lor, prevederi rămase în bună parte literă moartă, căci egumenii greci nu voiseră să se supună. Semeții călugări nu înțelegeau să atârne în nici un fel de guvernul român, constituind un fel de stat aparte. În timpul domniei lui Bibescu, ei ajunseră să ceară ca arendarea moșiilor mănăstirești să se facă fără
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
al autorităților civile. Dezgustat de lăcomia lor, Bibescu însuși a cerut a se comunica guvernului condițiile arendării, pentru a le uniformiza la toate mănăstirile, dar și pentru a pune capăt <jafurilor nerușinate ale arendașilor ce vin, sub falsul nume de egumeni, și despoaie fără teamă și fără mustrare de cuget, mănăstirile, precum și pe țărani, locuitorii lor care cu toate acestea nu le sânt robi>. De-a lungul anilor se statornicise obiceiul ca domnii și boierii avuți să facă danii mănăstirilor, nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]