911 matches
-
cu 42%, a numărului de zile de spitalizare pentru insuficiență cardiacă la femeile cu fracție de ejecție < 40% și clasa funcțională NYHA II-IV [34]. Rezultatele au fost mult mai elocvente atunci când s-a analizat spitalizarea la femeile cu fracție de ejecție < 25%, constatându-se o scădere a acesteia cu 72% [34]. Aceleași efecte benefice s-au înregistrat și în studiul CIBIS II (Cardiac Insufficiency Bisoprolol Study), unde administrarea bisoprololului pacienților cu insuficiență cardiacă și fracție de ejecție ≤ 35% a determinat o
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
femeile cu fracție de ejecție < 25%, constatându-se o scădere a acesteia cu 72% [34]. Aceleași efecte benefice s-au înregistrat și în studiul CIBIS II (Cardiac Insufficiency Bisoprolol Study), unde administrarea bisoprololului pacienților cu insuficiență cardiacă și fracție de ejecție ≤ 35% a determinat o îmbunătățire semnificativă a supraviețuirii [35]. Inhibitorii sistemului renină-angiotensină aldosteron. Antagoniștii aldosteronici reprezintă unele din puținele medicații cardiovasculare care beneficiază de studii în care s-a abordat în mod special și sexul feminin. Astfel, trialurile RALES (Randomized
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
exercită efecte similare la ambele sexe [41]. În substudiile CHARMAlternative (ARB for patients intolerant of ACEI) și CHARM-Added trials (ARB added to an ACEI), care au inclus 1188 de femei cu insuficiență cardiacă clasa funcțională NYHA II-IV și fracție de ejecție ≤ 40%, candesartanul a redus atât mortalitatea cardiovasculară, cât și durata spitalizării [41], iar valsartanul, conform rezultatelor studiului Val-HeFT (Valsartan Heart Failure Trial), a determinat scăderea perioadei de spitalizare la femei [42]. Conform studiului DIG (The Digitalis Investigation Group), digoxinul contribuie
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Heart Failure Trial), a determinat scăderea perioadei de spitalizare la femei [42]. Conform studiului DIG (The Digitalis Investigation Group), digoxinul contribuie la reducerea perioadelor de spitalizare, dar nu are efecte benefice în ceea ce privește supraviețuirea, în special la femeile cu fracție de ejecție scăzută [43, 44]. Creșterea mortalității la femei a fost explicată prin efectele toxice ale digoxinului, știindu-se că nivelurile digoxinemiei care cresc numărul de decese sunt cuprinse între 1,2 și 2 mg/ml, nivelurile optime fiind considerate cele dintre
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
precum recuperarea cardiacă sau a accidentului vascular cerebral, sau un program de antrenament fizic sub îndrumare medicală (clasa I, nivel de evidență A). Recomandarea se adresează și femeilor cu simptome prezente sau anterioare de insuficiență cardiacă și cu fracție de ejecție sub 35% (clasa I, nivel de evidență B). Recuperarea cardiacă și prevenția secundară reprezintă un grup de programe medicale supravegheate care vizează recuperarea mai rapidă după un eveniment cardiac, având ca obiective oprirea sau încetinirea evoluției bolii, reducerea sau optimizarea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Bineînțeles, în toate aceste situații se va ține cont de contraindicațiile obișnuite ale beta-blocantelor. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicați, în absența contraindicațiilor, la toate femeile postinfarct miocardic și la cele care au manifestări clinice de insuficiență cardiacă, fracție de ejecție mai mică sau egală cu 40% sau care sunt diagnosticate cu diabet zaharat. În cazul în care apar efecte adverse la administrarea lor, se vor administra inhibitori ai receptorilor AT1 ai angiotensinei II (sartani). Antialdosteronicele (spironolactona) sunt indicate femeilor cu
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
sau care sunt diagnosticate cu diabet zaharat. În cazul în care apar efecte adverse la administrarea lor, se vor administra inhibitori ai receptorilor AT1 ai angiotensinei II (sartani). Antialdosteronicele (spironolactona) sunt indicate femeilor cu insuficiență cardiacă simptomatică, cu fracție de ejecție ≤ 40%, dacă beneficiază deja de terapie cu doze adecvate de inhibitori ai enzimei de conversie și betablocante (în absența unei hipotensiuni semnificative, insuficienței renale sau hiperpotasemiei). Warfarina trebuie administrată femeilor cu fibrilație atrială cronică sau paroxistică, cu risc de apariție
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
scad în special în prima jumătate a sarcinii, cu revenirea la valori inițiale, în special la sfârșitul acesteia. Totodată, are loc și o scădere a rezistenței vasculare pulmonare [3]. Parasternal stâng, la auscultație, se poate decela un suflu sistolic de ejecție, de gradul 3/6 ca intensitate. Presiunea venoasă periferică crește astfel încât aproximativ 80% dintre gravide prezintă edeme periferice [3]. Din punct de vedere electrocardiografic, poate exista tahicardie sinusală cu unde T negative în derivațiile D3, V5 și V6 (de mică
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
pe scurt câteva date legate de principale boli cardiovasculare care pot complica evoluția sarcinii. Există câteva situații care, diagnosticate la femei, nu pot fi compatibile cu graviditatea: insuficiența cardiacă clasa funcțională NYHA III și IV, disfuncția ventriculară și fracția de ejecție < 40%, cardiopatiile cianogene în care saturația oxigenului este mai mică de 80%, sindromul Marfan cu dilatarea aortei ascendente peste 45 mm, stenoza aortică severă, stenoza mitrală severă, hipertensiunea pulmonară severă, indiferent de etiologie [2, 5]. Hipertensiunea arterială din cursul sarcinii
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
antibiotice pe parcursul sarcinii [15]. Profilaxia reumatismului articular acut este identică cu cea a pacienților în general. Sarcina trebuie evitată la femeile cu cardiomiopatie dilatativă [6]. Gravida cu cardiomiopatie dilatativă trebuie monitorizată periodic din punct de vedere clinic, ecocardiografic (fracție de ejecție), fiind de preferat internarea sa în spital. Posibilitățile terapeutice sunt limitate, având în vedere că atât inhibitorii de enzimă de conversie, cât și sartanii sunt contraindicați în cursul sarcinii [6]. În schimb, femeile cu cardiomiopatie hipertrofică tolerează de obicei bine
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Șocul cardiogen, stopul cardiorespirator, evenimentele tromboembolice, decesul sunt complicațiile cele mai frecvente, întâlnite la 25% din cazuri. O treime dintre femei rămân cu sechele neurologice secundare encefalopatiei hipoxice sau evenimentelor tromboembolice. Factorii predictori ai complicațiilor sunt reprezentați de fracția de ejecție < 25%, rasa non caucaziană, nediagnosticarea în timp util a bolii [16]. Tratamentul este cel recomandat pentru insuficiența cardiacă, cu excepția medicamentelor contraindicate în sarcină și lactație. Așa cu am aminitit anterior, inhibitorii enzimei de conversie și sartanii sunt contraindicați în sarcină
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
sau cu simptomatologie minimală, funcție ventriculară păstrată, fără tulburări de ritm amenințătoare de viață și fără tulburări hemodinamice trebuie evaluate periodic din punct de vedere cardiovascular. În schimb, cele cu risc cardiovascular crescut (hipertensiune pulmonară, cardiomiopatie dilatativă cu fracție de ejecție < 40%, stenoze aortice, mitrale, pulmonare simptomatice, sindrom Marfan cu dilatarea inelului aortic peste 40 mm, cardiomiopatii cianogene, proteze mecanice valvulare, coarctație de aortă simptomatică), trebuie evaluate periodic atât de cardiolog, cât și de obstetrician, cu instituirea unor măsuri terapeutice prompte
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
originea unei disfuncții acute de pompă; c. pune în evidență prezența trombozei intracardiace (intraventriculară/intraatrială); d. identifică complicațiile mecanice (ruptură de SIV, cordaje tendinoase, pilieri) sau prezența pericarditei lichidiene; e. apreciază funcția sistolică și diastolică a ventriculului afectat. Fracția de ejecție VS estimată prin eco-2D se corelează bine cu măsurătorile angiografice și este utilă în stabilirea prognosticului după IMA. Utilizarea precoce a eco-2D poate ajuta în detectarea precoce a miocardului potențial viabil (hibernant sau siderat), a ischemiei reziduale provocabile, precum și a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
răspunsul la terapia medicală administrată; 2. stratificarea riscului după IMA depinde de: momentul prezentării inițiale, evoluția în spital și în momentul externării. În continuare se prezintă algoritmul pentru cateterism și revascularizare al pacienților cu IMA; 3. se evaluează fracția de ejecție a VS (eco, ecocardiografie de efort și stres farmacologic, angiografie cu radionuclizi, PET*), ischemie miocardică, instabilitatea electrică. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ SAU INFARCTUL MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST [42, 54, 57] Reprezintă un sindrom coronarian acut cu manifestări clinice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
precum și eventualele punți musculare miocardice; b. cateterismul cardiac și ventriculografia apreciază funcția ventriculară stângă atât morfologic (dimensiuni VS, cinetică globală și regională, eventuale anevrisme), cât și funcțional prin evidențierea volumelor end-diastolice și end-sistolice ale ventriculului stâng și scăderea fracției de ejecție, obiectivizând totodată și insuficiența mitrală de cauză ischemică sau prin dilatarea VS. B. SINDROMUL CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a valvei mitrale posterioare, telesistolic > 3 mm, holosistolic > 5 mm; 2D - una/ ambele valvule depășesc planul inelului de inserție spre AS, punct de cooptare a valvelor: deplasat spre AS. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (S.A.) reprezintă un obstacol pe calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de trei cauze: congenitală, degenerativă și reumatismală [10, 20
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Inspecție - șocul apexian liftant, deplasat la stânga și în jos (HVS). 2. Palpare - confirmă poziția șocului apexian; - suflu sistolic palpabil - freamăt sistolic la focarul aortic. 3. Percuție - matitatea cardiacă mărită la stânga și în jos (prin HVS). 4. Auscultația - clic sistolic de ejecție: - tonalitate înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic de ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
3. Percuție - matitatea cardiacă mărită la stânga și în jos (prin HVS). 4. Auscultația - clic sistolic de ejecție: - tonalitate înaltă; - se auscultă în spațiul intercostal II-III marginea stângă a sternului și nu se modifică cu respirația. - suflul caracteristic: - suflu sistolic de ejecție; - la focarul aortei și în punctul Erb; - caracter dur, răzător; - iradiere spre carotida dreaptă. - zgomotul II la focarul aortic poate fi normal sau diminuat; - zgomotul II poate fi dedublat - se închide întâi valva pulmonară apoi cea aortică, prin prelungirea sistolei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se aude ritm de galop - zgomot III, IV la vârf (protodiastolic, presistolic). Figura 9.11. Stetacustica stenozei aortice [10, 27, 28, 32]. 5. semne periferice în stenoza aortică - puls mic, în platou, întârziat („tardus et parvus”); - presiune diferențială mică - datorită ejecției prelungite a VS [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE - Fonocardiograma - suflu sistolic de ejecție, de formă rombică (crescendo - descrescendo); - Examen radiologic - cord aortic - (alungirea arcului inferior stâng - HVS); - Carotidograma - curbă caracteristică a pulsului (în platou);HVS și moderată dilatație poststenotică a aortei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Figura 9.11. Stetacustica stenozei aortice [10, 27, 28, 32]. 5. semne periferice în stenoza aortică - puls mic, în platou, întârziat („tardus et parvus”); - presiune diferențială mică - datorită ejecției prelungite a VS [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE - Fonocardiograma - suflu sistolic de ejecție, de formă rombică (crescendo - descrescendo); - Examen radiologic - cord aortic - (alungirea arcului inferior stâng - HVS); - Carotidograma - curbă caracteristică a pulsului (în platou);HVS și moderată dilatație poststenotică a aortei ascendente (colecția autorului). - ECG - HVS; - Ecocardiografia - fibrozarea, calcificarea valvelor, în Doppler continuu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cardiac drept: PVC mult mărită; - Jugulogramă: unde a, c și v foarte ample, cu platou sistolic [10]. STENOZA PULMONARĂ Leziunile valvulare pulmonare sunt cel mai frecvent congenitale și rar dobândite. Stenoza pulmonară se definește ca un obstacol stenotic în calea ejecției VD la nivelul valvulei sigmoide, infundibular (stenoză membranoasă/ musculară) sau supravalvular [20]. SIMPTOMATOLOGIE - Dispnee, palpitații; - Semne ale insuficienței cardiace drepte (cianoza nu apare în stenoza pulmonară izolată, fără șunt). Diagnosticul se bazează pe prezența suflului sistolic de ejecție aspru, rugos
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în calea ejecției VD la nivelul valvulei sigmoide, infundibular (stenoză membranoasă/ musculară) sau supravalvular [20]. SIMPTOMATOLOGIE - Dispnee, palpitații; - Semne ale insuficienței cardiace drepte (cianoza nu apare în stenoza pulmonară izolată, fără șunt). Diagnosticul se bazează pe prezența suflului sistolic de ejecție aspru, rugos, intens, la focarul pulmonarei (sp. II-III ic. stâng), însoțit de freamăt cu iradiere spre clavicula stângă [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE - ECG și examen radiologic - hipertrofie VD, bombarea arcului arterei pulmonare, transparență pulmonară crescută prin irigație pulmonară scăzută; - Ecocardiografie: eco-Doppler
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
focarul pulmonarei (sp. ic. II-III parasternal stâng), se accentuează în inspir, uneori cu tonalitate aspră; - în insuficiența pulmonară + stenoza mitrală - suflu Graham-Steel; - zgomot III prezent în majoritatea cazurilor; - eventual clic sistolic de deschidere a pulmonarei, urmat de suflu sistolic de ejecție (stenoză relativă - volum sanguin mare), zgomot II accentuat cu P accentuat. EXAMINĂRI PARACLINICE - Examen radiologic - semne radiologice de hipertensiune pulmonară (dans al conului arterei pulmonare și al hilului pulmonar - dans vascular Pezzi), dilatația trunchiului arterei pulmonare, dilatația VD; - semne ECG
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Stetacustic: - zgomot 1 normal sau dedublat, datorită accentuării componentei tricuspidiene, printr-o stenoză funcțională tricuspidiană; - zgomot 2 dedublat larg, tipic, fix datorită întârzierii componentei pulmonare sau, uneori, participă și un bloc de ramură dreaptă complet sau, incomplet; - suflu sistolic de ejecție de intensitate medie 2/6-4/6, cu sediul în spațiul 3 intercostal stânga cu iradiere spre apex sau posterior, care este produs de creșterea debitului ventricular drept (stenoza pulmonară relativă); - în caz de supraîncărcare de volum excesivă a VD apar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în toate direcțiile, însoțindu-se de obicei de freamăt; - se accentuează în poziție genu-pectorală sau în inspir forțat. DSV mic prezintă un suflu protosistolic care se termină în treimea medie a sistolei, uneori se poate asculta un suflu mezosistolic de ejecție datorită fluxului sanguin crescut la nivelul valvelor pulmonare. Zgmotul 1 de obicei nu este modificat când shunt-ul este mic, fiind accentuat în caz de DSV mare. Zgomotul 2 este adesea palpabil la pulmonară și prezintă o dedublare labilă. În cazurile
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]