1,130 matches
-
relațiilor (5.15) într-un punct oarecare M(x,y), este reprezentat printr-un vector care are originea fixă în punctul M și se rotește cu viteza unghiulară ω, după cum se indică în Fig.5 .8; vârful acestuia descrie o elipsă de axe EM, Em, orientate respectiv după direcțiile αM, αm. Parametrii acestuia se calculează cu relațiile, [Cristescu 93]:(5 .17) La nivelul solului elipsa degenerează, componenta orizontală a câmpului electric anulându-se (Ex=0), iar cea verticală devenind perpendiculară pe sol
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
se rotește cu viteza unghiulară ω, după cum se indică în Fig.5 .8; vârful acestuia descrie o elipsă de axe EM, Em, orientate respectiv după direcțiile αM, αm. Parametrii acestuia se calculează cu relațiile, [Cristescu 93]:(5 .17) La nivelul solului elipsa degenerează, componenta orizontală a câmpului electric anulându-se (Ex=0), iar cea verticală devenind perpendiculară pe sol; pentru y=0, din (5.132) se obține: (5.18) De altfel, într-o zonă având înălțimea de 2...3 m deasupra solului
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
de relațiile:(5.27) încât, pentru componentele inducției magnetice Bx, By, calculate într-un punct N(x,y) se obțin în expresii de forma generală: (5.28) Câmpul magnetic de inducție B(x,y) este eliptic, Fig.5 .11, axele elipsei și unghiurile acestora fiind calculabile cu ajutorul relațiilor, [Compatibilité], [Cristescu 93]: (5.30) 5.4. Efectele câmpului electromagnetic de joasă frecvență 5.4.1. Efectele câmpului electric Acțiunea câmpului electric asupra unui organism viu se manifestă prin următoarele fenomene: * inducerea unor curenți
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
mai bun este în șah, la care între două fâșii săpate, se lasă una nesăpată având o lățime aproximativ egală cu jumătatea lățimii de tăiere a cuțitului autoscreperului. La execuția digului cu autoscrepere se folosesc scheme de lucru în opt, elipsă, zig zag sau triunghi. Alegerea schemei de lucru se face în funcție de mărimea frontului de lucru, înălțimea digului și relieful terenului. Schema de lucru în opt este cea mai avantajoasă, deoarece pentru o descărcare este necesară numai o întoarcere a screperului
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
sa, rezultă că energia totală a electronului în mișcarea sa circulară uniformă este tot timpul negativă, adică Etot < 0. În anumite condiții inițiale, electronul poate să se miște pe o curbă deschisă numită hiperbolă sau pe o traiectorie închisă numită elipsă. a) când electronul descrie o traiectorie deschisă numită hiperbolă: Electronul fiind în stare liberă și supus forțelor de atracție electrostatice ale nucleului, încărcat cu sarcina electrică ze, va descrie în jurul acestuia o traiectortie deschis. Menționăm că la distanța r0 de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cu sarcina electrică ze, va descrie în jurul acestuia o traiectortie deschis. Menționăm că la distanța r0 de nucleu, electronul în mișcare are o energie cinetică mai mare decât energia lui potențială luată în valoare absolută. b) când electronul descrie o elipsă: Traiectoria descrisă de electron este o curbă închisă de forma unei elipse, unde în unul din cele două focare se găsește nucleul de sarcină electrică ze. În acest caz energia potențială a sistemului este mai mare decât cea cinetică, obligându
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
că la distanța r0 de nucleu, electronul în mișcare are o energie cinetică mai mare decât energia lui potențială luată în valoare absolută. b) când electronul descrie o elipsă: Traiectoria descrisă de electron este o curbă închisă de forma unei elipse, unde în unul din cele două focare se găsește nucleul de sarcină electrică ze. În acest caz energia potențială a sistemului este mai mare decât cea cinetică, obligându-l pe electron să descrie o elipsă, iar electronul se găsește în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
curbă închisă de forma unei elipse, unde în unul din cele două focare se găsește nucleul de sarcină electrică ze. În acest caz energia potențială a sistemului este mai mare decât cea cinetică, obligându-l pe electron să descrie o elipsă, iar electronul se găsește în stare legată. graficele ?? , ?? și Etot în cazul atomului de hidrogen: a) sistem electron - nucleu stare liberă: Sistemul electron - nucleu în stare liberă are Etot > 0, deoarece ?? are valoare mai mare decât energia
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ale semnificantului / 187 3.1. De la aliterație la paralelismele gramaticale / 188 3.2. "Furia jocului eufonic" în Sonnet d'automne [Sonet de toamnă] de Baudelaire / 191 3.3. Gimnastul de Francis Ponge <2> / 196 4. Între spus și nespus: de la elipsă la implicit / 200 4.1. Elipsa ca formă de construcție textuală / 200 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri / 205 4.3. Lectura unui text-slogan publicitar / 208 5. Formele și incidența conectorilor / 210 5.1. Organizatori textuali / 212 5
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aliterație la paralelismele gramaticale / 188 3.2. "Furia jocului eufonic" în Sonnet d'automne [Sonet de toamnă] de Baudelaire / 191 3.3. Gimnastul de Francis Ponge <2> / 196 4. Între spus și nespus: de la elipsă la implicit / 200 4.1. Elipsa ca formă de construcție textuală / 200 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri / 205 4.3. Lectura unui text-slogan publicitar / 208 5. Formele și incidența conectorilor / 210 5.1. Organizatori textuali / 212 5.2. Mărci ale incidenței unei asumări
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ei luară cu forța cheile unui paznic [e2] și se repeziră afară din celule trăgînd în gardieni [e3] din care patru fură uciși [e4]) în cinci unități de sens (adăugarea morții paznicului, marcarea legăturii între propoziții prin conectorul ȘI și elipsa subiectului EI): Trei deținuți își procură pistoale [e1] Îl ucid pe paznic [e2] și pun mîna pe cheile închisorii [e3] Se reped afară din celule [e4] și ucid patru gardieni din curte [e5] • Transformarea celor trei constituenți din P8 (Un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pasarele din Altfortville, [pn3] apoi îl azvîrliră. Organizatorul temporal apoi și verbul conjugat la perfect simplu induc o succesiune temporală a acțiunilor. Trebuie să-l considerăm pe apoi îl azvîrliră ca pe o propoziție narativă [pn3] care conține numai o elipsă a subiectului ei (am putea foarte bine să scriem: apoi agresorii lui îl azvîrliră). În ciuda absenței verbului conjugat și a agentului, construcția detașată Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile constituie, așa cum am văzut mai sus, o altă propoziție narativă [pn1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
izolează și prin semnul exclamării final. Cu toate acestea, putem considera că, în ciuda barierei punctului, R1 și R2 sînt legate între ele prin conjuncția "și" și că, în pofida spațiului creat de alineat, ele sînt legate de T și reprezintă, în ciuda elipsei verbului "a avea" ("are") ceea ce se spune despre Manta, cu o modalizare enunțiativă foarte puternică a calităților atribuite temei. Semnul exclamării final este urma prezenței evaluative a unui enunțător entuziasmat. Prin această marcă, mai mult intonativă decît sintactică, R1 și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Kristeva, J. Milner și N. Ruwet (ed.), Langue, discours, société, volume collectif en hommage à Émile Benveniste, Paris, Seuil, 1975: 307-351. - Nicolas RUWET: "Linguistique et poétique. Une brève introduction", Le Français moderne 1-1981: 1-17. 4. Între spus și nespus: de la elipsă la implicit Incompletudinea este regula discursului în virtutea legii economiei limbajului care permite să nu se spună totul (operație de prescurtare 23) și să fie implicat ceea ce ascultătorul sau cititorul pot restitui cu ușurință și/sau infera pe baza diverselor forme
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
regula discursului în virtutea legii economiei limbajului care permite să nu se spună totul (operație de prescurtare 23) și să fie implicat ceea ce ascultătorul sau cititorul pot restitui cu ușurință și/sau infera pe baza diverselor forme de implicaturi. 4.1. Elipsa ca formă de construcție textuală Ca să putem vorbi de elipsă trebuie să ne debarasăm mai întîi de viziunea idealistă asupra plenitudinii sau completudinii sintactice. În loc să considerăm incompletudinea ca pe o lipsă sau ca pe un defect, ar trebui să vedem
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se spună totul (operație de prescurtare 23) și să fie implicat ceea ce ascultătorul sau cititorul pot restitui cu ușurință și/sau infera pe baza diverselor forme de implicaturi. 4.1. Elipsa ca formă de construcție textuală Ca să putem vorbi de elipsă trebuie să ne debarasăm mai întîi de viziunea idealistă asupra plenitudinii sau completudinii sintactice. În loc să considerăm incompletudinea ca pe o lipsă sau ca pe un defect, ar trebui să vedem în ea o sursă de variante expresive și efecte de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sintactice. În loc să considerăm incompletudinea ca pe o lipsă sau ca pe un defect, ar trebui să vedem în ea o sursă de variante expresive și efecte de sens. Definiția retoricii, pe care o găsim de exemplu la Fontanier, face din elipsă o "figură de construcție prin subînțeles" (Figurile limbajului, trad. Antonia Constantinescu, București, Univers, [1968] 1977: 275). Definiția pe care o dă el este fondată pe o completudine mai curînd pragmatică decît sintactică: "Elipsa constă în suprimarea cuvîntului care ar fi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
găsim de exemplu la Fontanier, face din elipsă o "figură de construcție prin subînțeles" (Figurile limbajului, trad. Antonia Constantinescu, București, Univers, [1968] 1977: 275). Definiția pe care o dă el este fondată pe o completudine mai curînd pragmatică decît sintactică: "Elipsa constă în suprimarea cuvîntului care ar fi necesar integralității construcției, dar prin cuvintele exprimate se înțelege suficient de mult pentru ca textul să nu fie nici obscur, nici echivoc" (Ibidem). Bally (1951: 265-269) rupe definitiv cu concepția clasică și comună a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
constă în suprimarea cuvîntului care ar fi necesar integralității construcției, dar prin cuvintele exprimate se înțelege suficient de mult pentru ca textul să nu fie nici obscur, nici echivoc" (Ibidem). Bally (1951: 265-269) rupe definitiv cu concepția clasică și comună a elipsei: "O elipsă nu devine fapt de limbaj și un fapt de expresie decît atunci cînd spiritul nu mai caută elementele dispărute ci dimpotrivă, cînd elipsa este considerată inconștient ca un simbol expresiv" (1951: 265). L. Cherchi este unul dintre primii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
suprimarea cuvîntului care ar fi necesar integralității construcției, dar prin cuvintele exprimate se înțelege suficient de mult pentru ca textul să nu fie nici obscur, nici echivoc" (Ibidem). Bally (1951: 265-269) rupe definitiv cu concepția clasică și comună a elipsei: "O elipsă nu devine fapt de limbaj și un fapt de expresie decît atunci cînd spiritul nu mai caută elementele dispărute ci dimpotrivă, cînd elipsa este considerată inconștient ca un simbol expresiv" (1951: 265). L. Cherchi este unul dintre primii care a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
obscur, nici echivoc" (Ibidem). Bally (1951: 265-269) rupe definitiv cu concepția clasică și comună a elipsei: "O elipsă nu devine fapt de limbaj și un fapt de expresie decît atunci cînd spiritul nu mai caută elementele dispărute ci dimpotrivă, cînd elipsa este considerată inconștient ca un simbol expresiv" (1951: 265). L. Cherchi este unul dintre primii care a subliniat rolul textual pe care-l poate juca elipsa în apropierea unor enunțuri în aparență fără legătură: " Forma eliptică constituie, ca formă, un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de expresie decît atunci cînd spiritul nu mai caută elementele dispărute ci dimpotrivă, cînd elipsa este considerată inconștient ca un simbol expresiv" (1951: 265). L. Cherchi este unul dintre primii care a subliniat rolul textual pe care-l poate juca elipsa în apropierea unor enunțuri în aparență fără legătură: " Forma eliptică constituie, ca formă, un adevărat operator de dependență între enunțuri distincte" (1978: 123). I. Tamba-Mecz a insistat și ea asupra acestui rol textual: Elipsa, ca și multe alte concepte gramaticale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textual pe care-l poate juca elipsa în apropierea unor enunțuri în aparență fără legătură: " Forma eliptică constituie, ca formă, un adevărat operator de dependență între enunțuri distincte" (1978: 123). I. Tamba-Mecz a insistat și ea asupra acestui rol textual: Elipsa, ca și multe alte concepte gramaticale (parafrază, concesie etc.) aparține domeniului retoric, unde este inventariată printre figurile de construcție. În această calitate, elipsa are drept cadru de analiză macroenunțul frazei sau, mai precis, al unei înlănțuiri de fraze. Elipsa corespunde
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de dependență între enunțuri distincte" (1978: 123). I. Tamba-Mecz a insistat și ea asupra acestui rol textual: Elipsa, ca și multe alte concepte gramaticale (parafrază, concesie etc.) aparține domeniului retoric, unde este inventariată printre figurile de construcție. În această calitate, elipsa are drept cadru de analiză macroenunțul frazei sau, mai precis, al unei înlănțuiri de fraze. Elipsa corespunde mai curînd enunțului, remarcabil prin incompletitudinea lui, decît unei operații de omisiune-suprimare care produce un astfel de enunț, fapt atestat de însăși denumirea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textual: Elipsa, ca și multe alte concepte gramaticale (parafrază, concesie etc.) aparține domeniului retoric, unde este inventariată printre figurile de construcție. În această calitate, elipsa are drept cadru de analiză macroenunțul frazei sau, mai precis, al unei înlănțuiri de fraze. Elipsa corespunde mai curînd enunțului, remarcabil prin incompletitudinea lui, decît unei operații de omisiune-suprimare care produce un astfel de enunț, fapt atestat de însăși denumirea de elipsă, care se aplică la un fenomen static și nu are în franceză [...] nici un verb
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]