994 matches
-
cade în picături moi pe zațul unor pagini spălăcite. E atîta umoare blajină în ele că picoteala lor visătoare sfîrșește prin a te consterna. Volumul este o autobiografie romanțată în sens rău, cu o vădită intenție panegirică de a zugrăvi elogios toate rudele sau apropiații. Rezultatul e o carte fără vehemență și fără stridențe, o carte fără dușmani și fără patimi, scrisă cu gîndul la soție și cu dorința de a-și flata cunoscuții. Pe scurt, o carte frumoasă care nu
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
Filmul lui Andrei Ujică nu i-a lăsat indiferenți pe criticii francezi. Regizorul român a acordat recent un interviu ziarului Le Monde iar Le Nouvel Observateur a consacrat filmului o recenzie elogioasă care se încheie cu următoarea apreciere: „Constatarea poate cea mai neașteptată pe care spectatorul o face este că filmul revelă, în punerea în scenă propagandistică datorată lui Ceaușescu, mai puțin un machiavelism politic sau voință manipulatoare și mai degrabă o
Autobiografia lui Ceaușescu () [Corola-journal/Journalistic/5589_a_6914]
-
și conferențiari". Evoluția profesională a lui Dan Pavel face obiectul unui subcapitol cu titlul "De la Aristotel la gorilele lui Becali - un traseu intelectual". Ascensiunea tuturor intelectualilor care activează în zona politicii este redusă la un singur mecanism: articole sau cărți elogioase la adresa regimului înainte de 1989, convertire subită la valorile democrației și prezență constantă la emisiuni TV după 1989. Rețeta succesului este completată de obținerea unei catedre universitare, care va fi exploatată în folosul colaboratorilor și al rudelor. Intelectualilor le sunt rezervate
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
Anca Murgoci Daciana Sârbu a acordat un interviu într-o revistă din Franța, "Je-magazine", în care a vorbit despre România. Revista franceză numește România "o destinație uimitoare, care într-adevăr merită descoperită" și vorbește în termeni elogioși despre farmecul Sighișoarei ("unul dintre cele mai frumoase orașe medievale din Europa"), despre castelul Bran și despre "micul Paris", dar și despre relansarea economică din ultimii doi ani. La articolul publicat de Je-magazine a contribuit și Daciana Sârbu cu un
Daciana Sârbu, interviu pentru Je-Magazine despre România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28678_a_30003]
-
personalități și public interesat. Poetul Zhu Ziqi, membru al Prezidiului Consiliului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din China, care a avut mai multe contacte cu scriitorii români, a evocat în alocuțiunea sa viața și opera lui Eminescu. L-a apreciat elogios ca pe „Luceafărul poeziei românești” și „o stea luminoasă pe bolta poeziei universale”. Cuvântările au fost urmate de un recital, în limbile chineză și română, din opera eminesciană și din creații proprii, susținut de poeți și actori chinezi. Cu acest
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
inițială. Totul se petrece fără ca personajul central să înțeleagă prea bine ce i se întâmplă și să tragă din asta cuvenitele învățăminte. E. Lovinescu vorbea despre Valjan ca despre "cel mai fin umorist al nostru". În litera ei, observația este elogioasă și exactă; în fond, se strecoară în această apreciere o notă minimalizatoare. Dacă în atitudinea lui Valjan nu există vehemență, nici sarcasm manifest, există în schimb o seriozitate a observației morale a celui care judecă fără să condamne, care înțelege
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
reproducere după Bruegel. Parabola orbilor. Mai clar decît atîta nu se putea. Mai clar sau mai ambiguu?! Comentatorii nu au citit nici ei romanul altfel, au fost însă constrînși de natura publică a profesiei lor la discreție și prefăcută opacitate. Elogioase, uneori chiar foarte elogioase, cronicile au evitat cu prudentă dexteritate să numească, fie și prin simplă descriere a personajelor și acțiunii, ceea ce era sau putea fi considerat referință la actualitatea imediată. Istoria conținută i-a fost romanului extirpată sau măcar
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
orbilor. Mai clar decît atîta nu se putea. Mai clar sau mai ambiguu?! Comentatorii nu au citit nici ei romanul altfel, au fost însă constrînși de natura publică a profesiei lor la discreție și prefăcută opacitate. Elogioase, uneori chiar foarte elogioase, cronicile au evitat cu prudentă dexteritate să numească, fie și prin simplă descriere a personajelor și acțiunii, ceea ce era sau putea fi considerat referință la actualitatea imediată. Istoria conținută i-a fost romanului extirpată sau măcar estompată și a fost
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
acesta a acceptat, cu condiția de a i se asigura un post de profesor de estetică la Universitatea din București. Nu cunosc continuarea, dar Servien nu a mai revenit în România. La opera lui Servien s-au referit în mod elogios un estetician ca B. Croce, un poet ca Paul Valéry, un fizician ca Dirac. Multe dintre cărțile de poetică îl menționează ca un precursor al unor idei actuale (a se vedea, de exemplu, Rhétorique de la poésie, publicată în 1976 de
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
reîmprospătarea lecturii, am avut șansa ca soția mea să afle cartea, prin intermediul unui anticar, într-un colț de raft. Las' că e de mirare că, după 1989, cărți de infinit mai joasă valoare decît capodopera neterminată a lui Ștefan Bănulescu elogios comentată de Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu, Gabriel Dimisianu, Eugen Simion, Ovid S. Crohmălniceanu ș.a. au cunoscut reeditări și nimeni nu s-a gîndit încă la această minunată "carte cu povești", cum o definea primul dintre criticii enumerați, directorul de astăzi
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
ideea artei ca formă perfectă a muncii reprezintă expresia principală a filozofiei artei din Estetica, că această idee se află în centrul tratatului, nu are acoperire în textul acestuia. Numai așa se explică de ce nici un recenzent, chiar autorii celor mai elogioase cronici (P. Comarnescu, Edgar Papu, Al. Dima - ultimii doi fiind chiar discipoli ai cărturarului) nu au reținut-o. Ideea menționată apare numai ca un aspect special și relativ periferic - și care nici măcar nu este afirmat clar și neechivoc - și nicidecum
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
de librărie unde se află și Ludmila Ulițkaia, cu romanul intitulat Minciunile femeilor sau Svetlana Vasilenko (invitată și la festivalul de la Neptun „Zile și nopți de Literatură”) al cărei prim roman tradus în germană -Nebuna - a fost recenzat în termeni elogioși de cronicarii literari. Dincolo de performanțele literare ale Rusiei de azi, în Apus se manifestă un interes susținut față de istoria și cultura acestei încă mari necunoscute despre care se publică un impresionant număr de cărți de specialitate. Anne Applebaum revine asupra
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
și obligațiuni coorporatiste. ( E. C.) Poezie În Colecția Biblos a Editurii Anthropos din Timișoara a văzut lumina tiparului cel de-al patrulea volum de versuri, intitulat „Calendarul fulgerului și al ierbii“, al prolificului poet timișorean Ștefan Doncea. Recomandat cititorilor prin texte elogioase de criticii Cornel Ungurenu și Al. Cistelecan, volumul cuprinde versuri extrem de concentrate, haiku-uri liber interpretate. ( I. S.) Interdicție În conformitate cu prevederile Deciziei nr. 3234/13 februarie 2003 emise de președintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, „Metropol - Companie Internațională de Asigurări
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
îi distrusese viața, asta nu era decât un nenorocit de hybris - și nu hybrisul voinței sau al dorinței, ci hybrisul interpretării religioase fantastice și copilărești.” Dacă Umilirea din 2009, nu s-a bucurat, și pe bună dreptate, de recenzii prea elogioase, Roth revine în forță prin Nemesis, o altă garanție, după Fantoma iese din scenă și Indignare, că scriitorul american mai are multe de spus și, spre deosebire de Nate Zuckerman, nu intenționează câtuși de puțin să iasă din scenă.
Responsabilul domn Cantor by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5341_a_6666]
-
din Riscul în cultură au ca dominantă afectivă o nostalgie a deceniului șapte, deceniu în care Nicolae Breban, alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag și alții, a cunoscut gloria. Gloria concretă, constând în aplauze, succes la femei, cronici literare elogioase, premii, călătorii în străinătate etc. Așa cum Adrian Păunescu nu mai poate concepe existența fără Cenaclul "Flacăra", Nicolae Breban nu se poate obișnui să trăiască fără atmosfera din anii afirmării sale. Dacă ar fi suficient de lucid, el ar înțelege că
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
veneau din toate ținuturile transilvane și se îndreptau, pe jos, de cele mai multe ori, spre această Romă ardeleană. Există însă și o a doua atitudine în evocarea școlilor blăjene; este atitudinea critică de nuanță caragialescă. E drept că aceasta, în comparație cu atitudinea elogioasă, de recunoștință, este mult diminuată; dar e prezentă în bogatul epistolar ciparian, în care sunt surprinse chipuri de profesori-preoți sau canonici cu slăbiciunile lor omenești, cu patimile lor, - așa încât autoarea este îndreptățită să vadă în aceste pagini de corespondență un
Școlile Blajului în literatură by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2818_a_4143]
-
tânăra generație de critici, unul dintre cei mai promițători. Câți mai spun asta în afară de mine? Câți o scriu? De ce ecou s-a bucurat prima lui carte (operă colectivă, cu patru autori)? Știi unde am citit cea mai amplă și mai elogioasă cronică despre În căutarea comunismului pierdut? În... "Observatorul cultural"! Ar fi comic, dacă n-ar fi destul de trist. - Stai așa, Daniel, că m-ai luat prea tare. Adică mi-ai preluat rolul. Eu consider poziția mea, cea de departe de
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
a Masoneriei românești, impusă de comuniști. Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907. În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.
Personalitatea zilei: Nicolae Cocea by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80658_a_81983]
-
al altor ediții precum Șt. O. Iosif (1939), Ion Codru Drăgușanu (1942), Caragiale, Scrisori și acte (1963), pentru că era scrisă de un cronicar pe care-l caracteriza cu adevărat acribia filologică. Editor el însuși, nu s-a scris întotdeauna doar elogios despre edițiile pe care le-a elaborat. Astfel, despre ediția sa Peregrinul transilvan a avut o "ieșire fulminantă" (expresia este a lui Cioculescu) Leca Morariu, în buletinul pe care-l scotea la Cernăuți, în care unor erori ale ediției le-
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
vechiul său șef direct în Garda de Fier, Radu Gyr." Fiind temeinic documentat, Mircea Handoca scrie: Nici un cuvânt din corespondența dintre Radu Gyr și Mircea Eliade nu conține cea mai mică aluzie la aceasta." Cu deplin temei, Mircea Handoca apreciază elogios monografia, de peste 1400 de pagini, Rădăcinile românești ale lui Mircea Eliade. 1907-1945, elaborată de Mac Linscott Ricketts, fost student și doctorand al profesorului și savantului român la Universitatea din Chicago, monografie apărută în 1988, în America, și tradusă în limba
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/8649_a_9974]
-
îl numise director al Educației poporului, când fusese la guvernare)? Târziu, în memorii, după ce ieșise din închisoare în urma procesului de la Tămădău, intentat de puterea comunistă fruntașilor țărăniști, prea asprul inchizitor de la Dreptatea va realiza unul dintre cele mai reușite și elogioase portrete ale lui Rebreanu. Să fi fost o reparație tardivă a calomniosului și imundului articol din 1944? Un alt acuzator, Ion Călugăru, așternea pe hârtie o altă enormitate: "Liviu Rebreanu n-a fost un geniu, iar cărțile scrise de el
Literatura română și comunismul by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10332_a_11657]
-
estetică la Sorbona a corespondat și el cu Eliade. Probabil că Jean-Yves este fiul Domniei Sale. în Franța există peste o sută de eliadiști de prestigiu. Mulți dintre ei au publicat, în a doua jumătate a secolului trecut, studii și eseuri elogioase despre autorul Mitului eternei reîntoarceri, chiar în publicațiile citate de Dna Zoe Petre: Le Nouvel Observateur, Le Figaro Littéraire, Le Monde, Libération, La Croix etc. Aș mai avea un motiv să fiu bucuros de recenta traducere a cărții lui Florin
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
cuvinte asemănătoare, uitarea așternută peste numele său: "Despre Alexandru Busuioceanu în calitate de poet de limbă spaniolă și promotor al unei concepții înnoitoare despre poezie ca «metodă de cunoaștere» s-a scris mult în anii '50 și chiar în termeni atât de elogioși, încât astăzi, când ecourile notorietății de atunci s-au stins, avem sentimentul că prin omiterea numelui său din panoramele poeziei spaniole postbelice se comite o nedreptate". Alexandru Busuioceanu ilustrează perfect afirmația lui Mihai Zamfir despre talentul literar, cultura și capacitatea
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
scriitor. Să vorbim despre ea, în 1997, sau '98, nu mai era, e drept, periculos și, curios, nici măcar delicat. - Nu cred că trebuia să te convoace, la restaurant, să discutați îndelung, ca să-ți spună așa ceva. - S-au scris atâtea critici elogioase, de acum și eu descopăr propria mea carte, prin ele. Sunt lucruri la care nu m-am gândit și nu le-am premeditat. Dar nimeni n-a spus asta...Cred că Brice Parrain a vrut să vadă dacă nu sunt
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
Maiorescu - constată Mircea Scarlat - privirea lui Creangă ca exponent s-a impus ca un loc comun, reluat de toți exegeții ulteriori. Pare paradoxal, dar criticul care nu i-a dedicat humuleșteanului nici un studiu special, ci doar unele epitete și citări elogioase, a impus clișeul cel mai viabil în exegeza lui Creangă". într-adevăr, argumentează eseistul, Maiorescu îl citează pe creatorul nemuritoarelor povești de unsprezece ori, dar niciodată nu-l comentează. Ceea ce șefului Junimii i-a fost suficient pentru a impune imaginea
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]