3,224 matches
-
am notat un gând, în vers liric ,,Iubirea e în întreaga-mi ființă// E clocot, e lună, e soare// Iubirea e muza ce-n chipu-ți//E-o lume de basm dătătoare”. Curios, Tanzania și Mozambicul, în drumul lor spre emancipare, erau curtate, la concurență, de țări ca Uniunea Sovietică sau China, care investeau în construcții, în special căi ferate, sau în acțiuni de dirijare vădită înspre implementarea comunismului acaparator. Nu au reușit mare lucru, țările în cauză fiind atente la
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
cel Sfânt este, se pare, a lui Daicoviciu. Fără breșă salvatoare, decimarea sau greco-slavizarea românilor ar fi fost probabil, că cea de la sud de Dunăre astăzi. 4) Pe de altă parte nu ungurii au lichidat Biserica unită cu Roma, garanția emancipării naționale și sociale, ci frații lor, moldo-valahii. Ei au ucis episcopii, preoți uniți și intelectualii filooccidentali, au reorientat 2.000 de biserici cu baioneta spre Moscova, azi refuză retrocedarea lor, plagiază și degradează Șoala Ardelenă la nivelul jos, fără Dumnezeu
UN NOU RĂZBOI RECE ? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375677_a_377006]
-
atât riscăm să fim loviți înapoi de bumerangul dreptății divine. Oare nu este acest act de redescoperire a istoriei sacre, a adevăratei libertăți, într-o lume devenită roaba nevoilor firești și nefirești un act de participare la binele istoric, de emancipare spirituală? Dacă inima omenească, legea morală din noi, și-ar fi extins granițele cunoașterii că și mintea, si noi și lumea aceasta am fi acum mai aproape de Împărăția lui Dumnezeu. Dar mintea noastră s-a îndepărtat de inimă și cercetează
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
alb” „Porni Luceafărul” la drum... Prin pagini, mii, deschis-a calea, Lumină a făcut din scrum, Arzând în ea dureri și jalea. Dar prea curând se-nchid iar foi Și liber drum e dat uitării, Acum, când năvăliți șuvoi În numele emancipării. Ați dat la prunci doar firmituri Din limba noastră cea frumoasă, Din basm scornit-ați aventuri Iar poezia e scabroasă. Voi n-aveți temă, nici subiect, N-aveți nici virgulă în versuri, N-aveți, de altfel, nici respect Când scrieți
DIN DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374272_a_375601]
-
preconcepută, pentru a „vedea“ ce se află și dincolo de explicația logică a unui fapt. Ivit în zorii marii insurecții romantice, fantasticul reprezintă un fenomen-reacție, un mod de a contesta vechile precepte estetice pe un plan mai larg, o formă a emancipării individului în raport cu media“. Fantasticul cultivă un tip special de senzațional, iar în acest sens este formulată ipoteza lui Tzvetan Todorov potrivit căreia „fantasticul durează atâta timp cât ține ezitarea“. Ezitarea este atât a personajelor, cât și a cititorului, deoarece aceștia trebuie să
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Vlad Țepeș urcă pe tronul Țării Românești în 1448, apoi între 1456 și 1462. El va sfîrși asasinat în 1476. Acest prinț valah moștenește o dublă vasalitate, față de Ungaria și față de otomani. El se izbește și de o conjunctură dificilă: emanciparea orașelor saxone din Sibiu și Brașov, cărora regele Ungariei le-a conferit privilegii economice, privilegii contestate de prințul valah; lupta care opune pe Matei Corvin lui Frederic al III-lea de Habsburg și deturnarea cruciadei, și o chemare la cruciadă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
le-au invadat țara din toate părțile. Încă de cînd aceste popoare s-au dus spre alte țări, românii aveau proprii lor conducători". Acești oameni privesc cu bucurie inițiativele lui losif al II-lea: în 1783, un decret preliminar de emancipare a șerbilor este inițiat la Sibiu; decretul final, din 1785, acordă țăranilor libertatea personală și dreptul de a-și achiziționa proprietăți funciare și personale. În 1781, losif al II-lea face apel la Șincai în vederea înființării unei rețele de școli
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acestei limbi continuă cu difuzarea de manuale de aritmetică și de retorică bilingve. Însă reformismul lui losif al II-lea este de scurtă durată. În 1791, un decret anulează schimbările în curs, fiind menținute doar edictele de toleranță și de emancipare a iobagilor de la 1781. Reforma nu vine la capătul crizei administrației domeniilor care îi strivește pe țărani cu corvezi și impozite și este resimțită de grupurile privilegiate atinse în statutul lor de deciziile puterii centrale, criză a exclușilor la privilegii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mult mai multă măsură și cu mult mai mare satisfacție pentru dansator decît muzicienii Europei. Astfel, în timpul ultimului război dintre Rusia și Turcia, ofițerii ruși preferau muzica țigănească pentru dans în locul muzicii propriilor regimente." Kogălniceanu sfîrșește prin a pleda pentru emanciparea acestor sclavi, care ar fi de mare folos pentru Principate ca lucrători liberi. În 1844, țiganii de stat și cei din mănăstiri sînt eliberați. Relația stăpînilor cu țiganii este unul din aspectele disprețului social omniprezent al claselor superioare față de ansamblul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și exploatează aproape toate resursele în dauna progresului industrial și a prosperității publice", afirmă un paragraf din Regulamentul Organic al Moldovei. Revoluția de la 1848 pune capăt acestei segregații, iar Proclamația de la Islaz, din iunie, declară, în prevederea de la articolul 21, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor compatrioților de orice alt rit. Întoarcerea la ordine va introduce o prevedere controversată în Constituția de la 1866, care limitează accesul la cetățenie străinilor de rit creștin. Această formulare este reținută pentru redactarea articolului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
redactarea articolului 7, în timp ce problema evreiască provoacă agitație în țară. Președintele Alianței Israelite Universale, Adolphe Crémieux, vine la București la începutul lui iunie 1866. El se întîlnește cu membri ai guvernului, cu parlamentari și crede că a cîștigat partida în favoarea emancipării instituționale a evreilor. Or, în ziua dezbaterilor prevăzute pentru votarea în Cameră a faimosului articol, răzmerițe antisemite tulbură capitala, iar ministrul Brătianu declară că trebuie să cedeze în fața presiunii străzii și a opiniei... Problema evreiască se află acum în prim-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
memoria colectivă: "în cursul lunilor octombrie-noiembric 1918, în Transilvania, revoluția burghezo-dernocratică s-a dezvoltat rapid. Programul revendicărilor cu caracter social, pentru care militau forțele sociale progresiste, împreună mai ales cu mișcarea muncitorească și țărănească, s-a suprapus cu acela de emancipare națională în vederea unirii Transilvaniei cu România. Acest act istoric nu putea fi decît opera maselor largi populare, a întregului popor român". Mărturia participanților Sextil Pușcariu, Ion Flueraș -, arhivele consiliului pentru reuniunile pregătitoare de la Alba lulia ne ajută să surprindem măsura
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spațiul lor de expansiune și care să procure occidentalilor un ajutor împotriva Rusiei reacționare. Capitalismul fondator al statului-națiune este progresist. Comercianții au nevoie de o piață de consumatori; în consecință, ei se arată deschiși, între 1848 și 1866, față de problema emancipării țărănimii. Zeletin marchează apoi limitele progresismului revoluționarilor burghezi: mișcarea capitalistă ruinează vechea clasă de boieri patriarhali. Dar noul stat cuprinde o clasă destrămată marii boieri de altădată și o clasă încă în formare burghezia -, care se reduce la o oligarhie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
suta de ani. Polonia a fost împărțită, și mai este azi, pe când vechile noastre tractate, iscălite cu litere mari și bățoase pe piele de vițel, au fost până ieri izvorul neatârnării reale, izvorul din care au decurs actele succesive de emancipare de sub domnia turcească. Tudor se bazează pe ele când cere de la Poartă reintroducerea domniei naționale, și Divanurile ad-hoc n-au găsit alte arme mai puternice înaintea Areopagului Europei decât tot pe acestea. Așadar "independența", precum o numim astăzi, nu este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
venirea la putere a liberalilor, orizonul a-nceput a se-ntuneca. D. Gladstone se distinge printr-un fel de zel religios, prin patimă în politică. Cunoscător al ebraicei și al Talmudului, era un timp în care, cu texte ebraice, combătea emanciparea izraeliților din Anglia. Cu aceeași patimă reprezintă azi principiul că Peninsula Balcanică nu este a nimărui altuia decât a popoarelor de pe ea, că amestecul sau înaintarea Austro-Ungariei mai cu seamă trebuie împiedecată, că, în fine, domnia turcească trebuie să înceteze
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din urmă amintim numai că mișcarea din Grecia a avut un razim de căpetenie la noi, că regenerarea Bulgariei s-a pregătit la noi, ba în timpul domniei lui Vodă Cuza până și maghiarii căutau în România baza de operațiune pentru emanciparea patriei lor. Daca se va întemeia pacea și pentru anii viitori credem că vechile raporturi cordiale vor renaște între popoarele dunărene. Condiție unică pentru ca, fără legături formale chiar, popoarele să reintre în era întreruptă la venirea turcilor în Europa este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în contra noastră, se încerca să stabilească cu România raporturi amicale, bazate pe-o identitate evidentă de interese. Guvernul conservator a profitat de această bunăvoință, și convențiunea comercială de la 1875 a fost un pas înainte, și un pas însemnat, pe calea emancipării pacinice a statului român. Din punctul de vedere economic această convențiune a fost asemenea un progres. De atunci agricultorii și comercianții noștri pot esporta în Austria, liberi de orice taxă, productele principale ale țarinilor noastre: grânele, rapița, piele[a], lâna
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
perfecționează în domeniile istorie și geografie. Lucrează ca profesor la Beiuș (1858-1872) apoi în părțile Sătmărene: la Moftinu Mic (unde ridică o biserică), Valea Vinului, protopop de Eriu, Vezendiu (unde va deceda la 9 aprilie 1896). Participă la lupta de emancipare a românilor din Sătmar implicându-se pentru înființarea unui Gimnaziu românesc la Seini pentru românii din Sătmar, Chioar, Sălaj, Maramureș alături de G. Marchiș, S.P. Deseanu, Ignatie Sabău (12 sept. 1861); a participat la "Memorandumul Sălăjenilor" împotriva alipirii comitatelor Crasna și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vocațiile exacte există plecați din țară ce s-au realizat plenar acolo. De cînd lumea, românii au plecat, unii s-au întors, alții nu. Bonjuriștii începutului de secol XIX, reveniți în Principate, le-au ajutat, esențial, în prima lor decisivă emancipare. De altfel, în România veche nici nu se punea problema exilului, decît din motive... revoluționare. Și acelea, de scurtă durată. O dată, însă, cu instaurarea comunismului moscovit, situația s-a schimbat radical. Devenind una dramatică. Criterioniștii nu și-ar fi imaginat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
poporului” a devenit un obiectiv prioritar, obiectiv a cărui îndeplinire reclama un instrument adecvat: o poliție politică omnipotentă - Securitatea. Totuși, chiar de la bun început, un instrument atât de puternic ridica o problemă esențială: păstrarea sa sub control și împiedicarea unei emancipări în raport cu conducerea partidului. Urmăriți ani la rând de către Siguranță și de către alte structuri informativ-represive ale statului, liderii comuniști erau cei mai în măsură să aprecieze la adevăratele dimensiuni forța și diversitatea mijloacelor de care dispune un aparat polițienesc modern. Ca
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în sud-estul european, focalizate pe zona Dunării de Jos și, pe de altă parte, capacitatea de rezistență a popoarelor mici în fața tendințelor expansioniste ale marilor puteri, manifestată prin cultivarea legăturilor bilaterale (în acest caz, româno-polone) motivate de obiectivul comun al emancipării politico-naționale. Studiul său Principatele Române în proiectele lui Karl von Bruck și Lorenz von Stein de constituire a Mitteleuropei în epoca războiului Crimeii (1961) nu face decât să demonstreze locul atribuit Moldovei și Țării Românești, de proiectanții acelui „Imperiu de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domeniului, precum P. P. Panaitescu, Gh. Duzinchevici, Ilie Corfus ș.a., Leonid Boicu a realizat câteva excelente studii analitice consacrate relațiilor româno-polone, din perspectiva efortului comun - chiar dacă condițiile istorice și obiectivele imediate ale celor două popoare erau diferite - țintind deplina lor emancipare politico-națională: Din corespondența inedită a lui C. Suțu cu Adam Czartoryski (1965); Memoriile lui Michal Czajkowski (Sadîk Pașa) ca izvor documentar pentru istoria României în vremea războiului Crimeii (1969); Raporturile româno-poloneze oglindite în memoriile lui Wladislaw Czartoryski (1971) ș.a. Deși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și prin limpezirea conceptelor. Bunăoară, observa el în cuprinsul altui studiu de aceeași factură, „esența «chestiunii orientale» apare cu o deosebită claritate atunci când se iau în considerare, ca un întreg, trei aspecte capitale: decăderea Imperiului Otoman, lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și implicarea marilor puteri, care ținteau la preponderență în zona Orientului european. (subl. ns. D. V.). Aceste trăsături definitorii dezvăluie complexitatea și interdependența fenomenelor conexe. Totodată, ele indică și limitele cronologice ale chestiunii orientale de vreme ce este vorba de reculul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
temporar de cea italiană, în 1859 și de cea poloneză, în 1863 - s-a impus, în opinia autorizată a istoricului ieșean, prin „ruperea cercului strîmt în care erau încătușați <românii>, spargerea unor vechi tipare politice și accesul pe calea împlinirii emancipării naționale”. Glosând pe tema contribuțiilor sale istoriografice în limpezirea incidențelor românești cu problema sau problematica orientală, unul dintre statornicii lui colaboratori, profesorul Gh. Platon, avea să consemneze: „lui Leonid Boicu i-au rămas străine speculațiile sterile, divagațiile empirice, encomiastice. Îl
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lume unitară, implicațiile și urmările războaielor maritime și ale luptelor anticoloniale propulsând în conștiința publică și politică America și Asia. Încă de la începutul secolului, Rusia dobândește atribute de putere continentală, iar declanșarea, apoi agravarea chestiunii orientale și lupta popoarelor pentru emancipare înalță sud-estul continentului pe o treaptă superioară a însușirii conceptului de Europa. Am cădea însă într-o gravă eroare dacă am detașa această viziune de relațiile socio-politice, spirituale în general, foarte inegale, secolul XVIII fiind interstițiul tuturor contradicțiilor imaginabile. La
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]