1,706 matches
-
limită, în acest tip de migrație se poate implica oricine), dublată de dezvoltarea pe baza rețelelor, migrația clandestină tinde să devină concentrată teritorial la origine. Consecința este că, dacă la nivel național discutăm de o anumită rată de migrație (sau emigrație), ea se bazează, în cea mai mare parte, pe suma plecărilor concentrate cu precădere în anumite zone. Ce se întâmplă însă în aceste zone? Plecările vor conduce, probabil, în mod concomitent la eliberarea unor locuri de muncă și la plecările
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a migranților, are un efect mult mai profund asupra calității forței de muncă în raport cu migrația clandestină. Din aceeași perspectivă, în mod evident, fiecărui tip de migrație îi este asociat un flux de bani către țară. Migrația către statele tradițional de emigrație și migrația pe bază de contract către segmentul primar al pieței forței de muncă a țărilor de destinație sunt asociate însă cu o tendință mult mai redusă de a trimite bani în țară în raport cu migrația clandestină pentru muncă. Din punctul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
factorii psiho-culturali, studiind familiile de emigranți cu un copil autist. Confruntați cu medii destabilizatoare părinții pot pierde capacitatea de a da copiilor lor baze educative destul de ferme pentru ca ele să le folosească drept model sau să le contureze structura psihică. Emigrația poate determina la acești copii o adevărată dezrădăcinare, dar nu și autism. El vorbește de “trăire în diluare”. Toate aceste rădăcini inconștiente care fondează identitatea se pierd și copilul speriat nu poate să construiască un sistem coerent de comunicare. În
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și gândire, specifice modului socio-cultural al țării gazdă. Aspectele mai sus prezentate, demonstrează că ne aflăm în fața unor fenomene de „ciocnire interculturală”. Un „conflict” de regulă interior pe care persoana emigrantului este obligată să-l rezolve, să-l compenseze. Orice emigrație este expresia unei stări de nevroză a Eului. Dorința sau nevoia de a emigra este legată de o absență a identității și de căutarea acesteia. Persoanele care nu au o identitate originară, sau cei care refuză identitatea modelului lor socio-cultural
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspecte ne revelează însă faptul că acest „conflict” este anterior celui dat de „întâlnirea” cu țara gazdă. Emigrantul pleacă din țara sa datorită unor dificultăți de adaptare. El se consideră nedreptățit, persecutat, nerecunoscut sau marginalizat din punct de vedere valoric. Emigrația este o „conduită de fugă” din fața unei primejdii sau a unei situații umilitoare. Se poate vorbi despre o semnificație a conduitelor de emigrație din punct de vedere psihanalitic? Da. În spiritul unei interpretări psihanalitice, emigrația este atât refuzul, cât și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor dificultăți de adaptare. El se consideră nedreptățit, persecutat, nerecunoscut sau marginalizat din punct de vedere valoric. Emigrația este o „conduită de fugă” din fața unei primejdii sau a unei situații umilitoare. Se poate vorbi despre o semnificație a conduitelor de emigrație din punct de vedere psihanalitic? Da. În spiritul unei interpretări psihanalitice, emigrația este atât refuzul, cât și incapacitatea individului de a se identifica cu țara de origine (simbolul casei natale), dar și cu poporul său (simbolul familiei proprii). El refuză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din punct de vedere valoric. Emigrația este o „conduită de fugă” din fața unei primejdii sau a unei situații umilitoare. Se poate vorbi despre o semnificație a conduitelor de emigrație din punct de vedere psihanalitic? Da. În spiritul unei interpretări psihanalitice, emigrația este atât refuzul, cât și incapacitatea individului de a se identifica cu țara de origine (simbolul casei natale), dar și cu poporul său (simbolul familiei proprii). El refuză sistemul de valori personale, ale modelului socio-cultural căruia îi aparține, respectiv personalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
centru de promovare a cărții românești”. Din sediul de la Madrid al centrului, R. difuzează cărțile a șapte edituri și câteva dintre cele mai importante reviste literare ale exilului („Ethos”, „Limite”, „Mele” „Destin”, „Revue des études roumaines”) în toate țările cu emigrație românească. Prin Fundația Culturală Română de la Madrid, înființată în 1983 din inițiativa să și a lui Vintilă Horia, Al. Gregorian, Radu Enescu și Al. Mircea, se susțin manifestări culturale importante: simpozioane la Paris (1983, 1985, 1989), München (1984) și Madrid
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
redacție este reprezentat de C.A. Rosetti, care semnează în numărul din 1853 o Înștiințare. Articolele politice scrise de I.C. Brătianu analizează învățămintele rezultând din desfășurarea evenimentelor de la 1848 și caută un drum politic și social nou pentru cei din emigrația revoluționară și pentru partizanii din țară. Versuri de inspirație națională și patriotică, unele nesemnate, altele aparținând lui G. Crețeanu (care iscălea L. Fabian), ar fi trebuit să învioreze publicația, dar paginile încărcate cu argumentația susținută de fapte politice, istorice și
REPUBLICA RUMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289175_a_290504]
-
moldovenesc și muntenesc. Fiind în străinătate, nu participă la mișcarea revoluționară din Moldova, dar va împărtăși cu alți căuzași soarta de exilat. E ales, la Cernăuți, președinte al comitetului revoluționar restrâns. În 1849 Nicolae Bălcescu îl propune drept șef al emigrației române în străinătate, însă N. nu acceptă. Întors acasă, face propagandă pentru Unire. În 1851 este numit pârcălab de Covurlui, iar în 1854 funcționează ca șef al Departamentului Lucrărilor Publice. Trimis în anul următor în fruntea unei delegații, la Viena
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
1999; Miza războiului: 6 septembrie 1940-12 iunie 1941, București, 2000; Iluziile lui Iuliu Maniu, I-II, București, 2000-2001; „Artur”. Dosarul lui Ion Caraion, București, 2001; Genii și analfabeți. Militari și intelectuali sub lupa Securității, îngr. Maria Marian, București, 2002; Opisul emigrației politice, București, 2002; Italieni, vă ordon treceți Prutul!, îngr. Virginia Carianopol, București, 2003; Un veac de spionaj, contraspionaj și poliție politică, București, 2003. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 193-195; Caraion, Duelul, 47-51; Firan, Macedonski-Arghezi, 363-365; Ungheanu, Arhipelag, 179-182; Popa, Dicț
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]
-
îndeosebi între intelectualii participanți la mișcările revoluționare, sunt interpretate pertinent, iar imaginea lor e substanțial completată în lumina unor documente noi, care stabilesc alte reliefuri în desfășurarea faptelor. Prezente sporadic și mai înainte, informațiile culturale sporesc simțitor în capitolul consacrat emigrației polone în România după eșuarea răscoalei din 1863. Cele mai interesante elemente se află în capitolele finale, unde datele istorice se instalează în subtext, cedând prioritatea celor istorico-literare și comparatiste. Pătrunderea literaturii polone în România (scrierile lui Adam Mickiewicz și
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
Valea Jiului și Făgăraș. Pe lângă unele aspecte comune celor două cazuri (declinul producției industriale, disponibilizările masive, nostalgia comunismului), autorii evidențiază și o seamă de contraste, ca: greve, inerție socioeconomică, instabilitate familială și mineriade În Valea Jiului, față de inițiative private, reconversie ocupațională rurală, emigrație și stabilitate familială În Făgăraș. D. Kideckel și colegii săi constată astfel o ,,variabilitate intra și interregională” În România, fapt esențial În considerarea unor ,,programe distincte de investiții regionale”. Analiza etnografică in situ afirmă așadar un rol ,,angajat”, practic al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Victor Buescu (Limba română și caracterul național-român), Alexandru Busuioceanu (Daci și romani în Carpați) și Leontin Jean Constantinescu (Perspectiva gândirii politice eminesciene, Poziția economică a Europei în lume). În 1951 O. propune o anchetă în jurul ideii de polemică în publicistica emigrației. Răspunsul lui Mircea Eliade, Rolul polemicii și limitele ei organice, determină replica violentă a lui Pamfil Șeicaru, care se simte indirect vizat. N.Fl.
ORIZONTURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]
-
unei cifre de circa 2 800 de studenți la 100 000 de locuitori (comparativ cu circa 2 000 de studenți în 1999-2000). Trebuie remarcat însă că scăderea demografică după 1990 a cunoscut ritmuri rapide, fie datorită natalității reduse, fie datorită emigrației externe. Grupa de vârstă 10-14 ani reprezenta în 1995 o proporție de 20,8% în ansamblul populației, pentru ca în 2002 să ajungă la 17,3%. În schimb, ponderea grupei de peste 60 de ani a crescut de la 17,3% la 19
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Oradea” (florăreasă, navetistă la muncă în Ungaria, 16 ani); „Două case știu, doi timișoreni. Atât” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „S-au mutat pentru că este mai ieftin și infrastructura este destul de dezvoltată” (femeie, 52 de ani). Situația emigrației sezoniere este destul de clară în Zerind: majoritatea populației de etnie romă emigrează temporar, la muncă, în Ungaria: „Avem o comunitate de romi destul de numeroasă în Zerind. În rândul etniei rome este o obișnuință de trei, patru ani sau chiar mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cât și practi, și anume: 1) statele-națiuni au fost create, în timp, prin anumite grupări sau regrupări (cuceriri, anexiuni) de teritorii conținând, într-un mod aproape firesc, grupuri lingvistice diferite; 2) aceste state-națiuni primesc, în timp, o imigrație și orice emigrație diversifică, într-un anumit mod de asemenea aproape firesc, terenul lingvistic al societății care o primește. Diversitatea lingvistică este caracterizată aproape pretutindeni printr-o anumită soliditate. Spre exemplu, Franța, sau mai exact teritoriul acoperit de statul francez de astăzi, este
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în birourile corporațiilor multinaționale ori în alte posturi lucrative (inclusiv în funcția publică ori în medii) au decimat ceea ce putea deveni noua masă critică a unei societăți civile funcționale. Dar așa merg lucrurile: nu doar lumpenii devin „căpșunari”: „Marea Evadare”, emigrația de ordinul milioanelor, drenează spre Vest resurse umane din toate ungherele societății. În fine, integrarea în Uniunea Europeană înseamnă, pe lângă diminuarea resurselor externe dedicate organizațiilor societății civile - urgențele Occidentului nu mai sunt acelea din 1990-2000, iar foștii finanțatori așteaptă pe bună
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
români „Tudor Vladimirescu” și a fost ales membru al Biroului Politic al PCR). Tendința aceasta, de a-i opune pe comuniștii din interior, fără stagii sau cu stagii reduse la Moscova, „cominterniștilor”, adică celor care se aflaseră timp Îndelungat În emigrație În URSS și lucraseră În structurile Internaționalei Comuniste, nu a funcționat În interiorul PCR. În anii ’45-’52, cooperarea dintre anumite grupări de la vârful PCR se realiza doar dacă servea interesele Moscovei. Facțiunile din interiorul PCR-ului au beneficiat permanent de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
antipartinice” a Anei Pauker. Teohari Georgescu, la origine muncitor de naționalitate română, care nu aparținuse grupului de emigranți de la Moscova, a făcut „front comun” cu Ana Pauker și Vasile Luca Împotriva lui Gheorghiu-Dej. El nu fusese membru al „grupului din emigrație”, dar Dej nu putea uita că, În 1940, Cominternul sugerase numele lui Georgescu ca soluție pentru românizarea elitei peceriste prin numirea lui ca Secretar General. Teohari Georgescu refuzase numirea, Însă Dej nu putea să subestimeze riscul ca Kremlinul să Îl
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
, local pe malul Senei, situat în apropiere de Hôtel de Ville, care a devenit loc de întâlniri cotidiene și sediu săptămânal al primului cenaclu al emigrației românești la Paris, în perioada 1946-1950. Participanții (20-30 de persoane la fiecare reuniune a cenaclului) se strângeau în sala din subsolul cafenelei, în jurul unei mese ce avea - se pare - formă de potcoavă. Asistau, cu oarecare regularitate, într-un mediu format
CAFENEAUA CORONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285994_a_287323]
-
a adâncirii crizei regimului totalitar din România, devin tot mai numeroși. O explicație posibilă a acestui aflux poate fi găsită într-un Cuvânt de redacție. Cauza ar fi dezvoltarea, în condițiile regimului comunist, a unor malformații străine culturii poporului român: „Emigrația apare astfel ca o reacție de refuz, de respingere a unui corp străin - ideologia oficială care acoperea ca o apăsare întunecată toate domeniile vieții în țară. «Fremde im eigenen Land», «străin în propria țară», iată motorul care împinge acest exod
CAIET DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286001_a_287330]
-
mai 1857. Editată în excelente condiții grafice, sub redacția lui C. Bolliac, B., care avea subtitlul „Autonomie, unire, principe străin”, reprezenta vederile politice ale unei părți din grupul exilaților români. În afara redactorului, colaborau cu articole politice și alți membri ai emigrației, care semnau C. B-escu (probabil C. Bălcescu) și G. D. V. Alte articole, nesemnate, sunt ale lui V. Boerescu. Cele mai multe, însă, erau scrise de Bolliac, care oscila între aripa de stânga a liberalilor și centrul moderat, înclinând mai curând spre
BUCIUMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285893_a_287222]
-
SUA) și obține medalia de aur. Mai târziu, o altă distincție îi încununează participarea la World of Poetry Press din Sacramento. În 1980, emigrează în SUA (California), unde practică psihologia. Colaborează la câteva dintre cele mai importante reviste literare ale emigrației: „Mele” (Honolulu), „Limite” (Paris) și „Agora” (Philadelphia). Din 1990, revine în viața literară din țară cu grupaje de versuri publicate în „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Jurnalul literar”, „Viața românească” ș.a. Volumul Cu mai puține cuvinte, publicat în 1996, reunește versuri scrise între
BREZIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285882_a_287211]
-
într-o ghimie, pe Dunăre, împreună cu ceilalți conducători ai revoluției, în vederea expulzării din țară. Refugiat în Transilvania, urmărește acțiunile revoluționare ale maghiarilor și românilor, aflați, spre marele său regret, în conflict. În februarie 1849, ajunge la Constantinopol. Este secretar al emigrației române și participă la unele acțiuni politice care urmăreau, pe cale diplomatică, o tardivă salvare a revoluției din Muntenia. Decepționat de nesfârșitele rivalități și conflicte dintre emigranți, pe care nu reușește să le potolească, se îndreaptă din nou spre Ardeal, atras
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]