2,866 matches
-
naționale, geografia, orașele, satele, evenimentele importante și este în permanentă legătură cu țara, se informează despre tot și despre toate. Nu a prea cunoscut experiența comunismului și mereu îmi spune că trăiește cu nostalgia vremurilor când era bine... Pentru majoritatea emigranților români, patria strămoșilor va rămâne mereu vie în memoria lor. Așa a fost și cu nea Mitică. Trecerea timpului adiluat relele, iar motivele pentru care a fost nevoit să părăsească România s-au estompat... Așa este făcut omul, să uite
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
timpului adiluat relele, iar motivele pentru care a fost nevoit să părăsească România s-au estompat... Așa este făcut omul, să uite de rele și să își aducă aminte cu drag de perioadele frumoase ale vieții. Trecutul reprezintă pentru fiecare emigrant tinerețea, o Românie pe care și-a construit-o în suflet - puțin utopică, puțin idilică... specifică oamenilor cu două patrii. Cu toate acestea, am remarcat la nea Mitică o imagine realistă asupra României zilelor noastre. Prietenul meu și-a iubit
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
prin împrejurimi. Basta banii. Trăise și vremuri mai bune, spunea el cătrănit. Prietena lui îngrijea o bătrână pentru 700 € pe lună, plus masa asigurată. Criza datoriilor, austeritatea și recesiunea puseseră presiune pe toate băncile europene. Și pe buzunarele, mai ales, emigranților. Un „Bun venit!”, oarecum, cunoscut. Am un frate, care trăiește în Roma din 1997. De la an la an, pachetele lui trimise părinților se micșorau semnificativ. Până când nu au mai ajuns deloc. De ce se mai îngrămădesc, totuși, atâția români să vină
JURNAL VENEŢIAN (1) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355141_a_356470]
-
informativă prezentată Securității, un critic literar. Ca apoi Zaharia Stancu să răspundă la întrebarea unor studenți: „Nu am avut nici o dovadă reală, dacă era realitate sau simple zvonuri care circulă în Occident și în România. Anume, că un grup de emigranți români trăind în Franța sau în altă țară, ar fi făcut o hârtie prin care au propus ca acest premiu să fie acordat lui Blaga”. În felul acesta, am fost privați și Lucian Blaga și noi românii de o legitimă
VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355174_a_356503]
-
avut o încredere oarbă că erau poartă spre o altă lume. După șase luni petrecute în sudul Franței, m-am mutat la Strasbourg, unde am lucrat timp de un an în Serviciul de Cardiologie. Începutul a fost greu, și fiecare emigrant poate confirma, adaptarea la alt sistem, comunicarea, rezolvarea actelor, dorul de casă;... a fost dificil, dar cu încredere în Dumnezeu am fost întotdeauna sigură c-am ales calea cea bună. La plecare, băiețelul meu a rămas în grija părinților mei
O ROMÂNCĂ DIN TIMIŞOARA TRATEAZĂ INIMI ÎN FRANŢA. INTERVIU CU LAURA POP, MEDIC CARDIOLOG LA SPITALUL LAUTEUR –WISSEMBOURG de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355684_a_357013]
-
un loc necunoscut, cu o societate formată din conaționali veniți din diferite țări și culturi, un „melting pot” unde treabuia să te aliniezi pentru a trăi în armonie, să te acomodezi cu clima, cu greutățile întâmpinate de orice „ole hadash” (emigrant)? Liana SAXONE-HORODI: Am descins in Portul Haifa la 27 august 1964, împreună cu sora mea. Aveam 23 ani. Prima noastra „casă” a fost un „țrif akademai” la Holon - o cabană din azbest pentru titrați, titrată fiind sora mea, care studiase în
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
deținută de GMV, dar profesorul lipsind de pe teren, după cum v-am spus, mingea se duce în plată domnului direct spre poartă lui Grecea I. Întrucât nici acesta nu se află la datorie, având de eliberat niște pașapoarte UE unor vechi emigranți români sosiți pe aceste meleaguri odată cu retragerea românilor din Dacia, mingea intra în plasă! Și... GOOOOOOOOOOOL! Unu la zero pentru sfinți! Jale mare la proconsuli! Grecea ÎI și Grecea cel mic plângeau cu lacrimi de crocodil, Cosma, de necaz, isi
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
20 ani și nouă tot nu ne vine a crede că avea dreptate. „ Și ajungem la dispora. Unde altundeva să fugim noi de noi înșine ? „În curtea Consulatului din Castellon, doi dintre cei care semnau și puneau ștampile pe actele emigranților români s-au luat la bătaie pentru întâietatea de a vinde documentele... MAE a deschis o anchetă.” Iată cum s-a format personalitatea distinctă a autorului în Spania: „Relatam în ediția trecută a „Actualității prahovene” despre marea șansă care mi
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
Lucrăm atunci pentru o firmă americană. Am avut ocazia, vreme de câțiva ani, să-l întâlnesc frecvent pe platourile de la Tele Cinco, dar și în afara platourilor.” Detalii: „Universitatea „Regele Juan Carlos” din localitatea Fuenlabrada a organizat o săptămână a artelor emigranților din Europa de Est. Coordonator al acestui festival a fost Katia Lissavetzky Diez (prorector sociologie și antropologie), sora președintelui del Consejo Superior de Deportes și al Comitetului Olimpic Spaniol, Jaime Lissavetzky. În sălile expoziționale ale Aulei de Onoare au fos invitați artiști
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
de catrene umoristice, în care se află câte ceva pentru fiecare (a nu se înțelege un/o = singular/ă!): un politician miop, unul necinstit, o criză financiară, o măsură de austeritate, un fotbalist-vendetă, un amor, arta, un amorez, un pensionar, un emigrant, un președinte, doi președinți, trei președinți, un prinț, o prințesă, un deținut, doi deținuți, o mare de deținuți, un organ (de control), ș.a.m.d. Fără îndoială, umorul lui Ion Croitoru este pe cât de subtil, pe atât de fulgerător, de
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
totul altfel se pune problema la invazia afro-asiatica actuală, care nu-i deloc fără alternative. Confruntată cu un refuz unanim european, în Anglia se pune problema părăsirii UE, în USA se discută viza pentru musulmani, sub 1% în țara tuturor emigranților și posibilităților, în Japonia s-a acceptat o duzină de azilanți, doamna Merkel începe să intre în rândul cancelarilor germani pe care lumea nu le înțelegea și nici nu acceptă romantismul, idealismul, când ei nu vor decât binele, să salveze
CRIZA DOAMNEI MERKEL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370532_a_371861]
-
ei este mai elocventă decât orice demonstrație științifică: Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă . După cum remarcă autorul, trecutul reprezintă pentru fiecare emigrant tinerețea, o Românie pe care și-a construit-o în suflet - puțin utopică, puțin idilică ... specifică oamenilor cu două patrii. „Cu toate acestea, am remarcat la nea Mitică o imagine realistă asupra României zilelor noastre”, spune Octavian Curpaș. Revenit într-
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
în imaginația sa, un Comitet Mondial a hotărât ca pământenii să fie transferați în constelații din alt sistem solar unde se poate trăi mai mult și mai bine. Expansiunea în Univers s-a realizat după criteriul național sau religios, astfel încât emigranții din fiecare țară au putut popula aceeași planetă sau, dacă au vrut, au putut merge pe oricare planetă, indiferent de naționalitatea majorității locuitorilor. Acesta este laitmotivul ultimului roman, Rătăcirea secundei, publicat la Editura Rotipo Iași (2016), a 25-a sa
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
aceste texte o inocență și o puritate păstrate nealterate printre toate meandrele vieții care sunt ale naratorului însuși. Autoarea surprinde personaje și realități din alte spații geografice, figuri însingurate - boală a secolului ce nu iartă (Tablouri de cer), destine de emigranți frânte ce-au constatat târziu că fericirea e cu totul altceva decât casa mare și grozav de scumpă dar grozav de goală, sau numai figuri înstrăinate. Prinde foarte bine, de asemenea, cele câteva scene de dragoste redate cu mult meșteșug
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
lagăr este cu adevărat palpitantă, te ține tensionat. Acțiunea este dinamică. Capitolul 3 și cel mai scurt, ne introduce în acest periplu înfricoșător, din nou în Illinoisul anilor 1982, de data aceasta în Springfield. Îl reîntâlnim pe Philbert Schirach, nonagenar, emigrant în America, ascunzându-se de cei care investigau crimele de război naziste și scăpând de Procesul de la Nürnberg, ducându-și viața singuratic, abandonat, neputincios și cu o conștiință teribil de încărcată, depănându-și povestea soților Carter, vecinii lui. Omul, mai
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
motorul pe ele. Și nu le păzea nimeni. Până la Svolvaer am făcut vreo oră jumătate. Mă întrebam privind peisajul, drumurile și mai ales acele tuneluri, cum a putut o mână de oameni, ceva peste patru milioane cu toții (acum fiind cu emigranți cu tot, puțin peste cinci milioane), să realizeze toate aceste drumuri pe miile de kilometri cât are Norvegia? Numai de la Oslo până la Lodingen sunt peste 1.200 de km. Dar până în nordul extrem, la granița cu Rusia? M-am întâlnit
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
primar al Romei, Walter Veltroni, a început să critice România, afirmând că aderarea acestei țări la Uniunea Europeana este principala sursă a lipsei de siguranță din Italia. Cazul Mailat a tensionat relațiile româno-italiene. Incidentul a amplificat discuțiile privind infracțiunile săvârșite de emigranții români, a determinat un val de antipatie față de românii din Italia și a determinat autoritățile italiene să ia măsuri fără precedent împotriva acestora. Presa din Italia a explodat, iar guvernul italian a aprobat de urgență un decret de lege privind
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
a determinat autoritățile italiene să ia măsuri fără precedent împotriva acestora. Presa din Italia a explodat, iar guvernul italian a aprobat de urgență un decret de lege privind siguranța publică care le acordă dreptul prefecților de a-i expulza pe emigranții considerați periculoși. Mai mulți români au fost atacați pe stradă sau în propriile case. Din această cauză mulți români nu își etalează identitatea națională și chiar nu recunosc că sunt români. În acest fel suntem obligați să ne uităm limba
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
locul și noii prieteni... Eu cred că credința este importantă pentru că ne leagă de strămoși și de locurile natale, ne leagă de exilați ca și noi pe care îi cunoaștem si cu care ne împărtășim bucuriile sau necazurile vieții de emigrant. Credința ne dă speranță, ne dă putere să mergem înainte. Avem aici în Italia multe biserici ortodoxe, majoritatea foarte căutate de către români. Acolo se creează noi pretenii, se simt mai apropiați de atmosfera din țară și se comunică în limba
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
facem tot mai cunoscuți și sa luptăm pentru a ne primi locul meritat în lume. Diaspora, sau cum se numește azi, „Romanii de pretutindeni”, își impune cuvântul tot mai mult și se implică în viața de zi cu zi a emigrantului. Trebuie menționat că un număr mare de români ajunși pe aceste meleaguri au ajutat ca Italia să-și poată construi mii de case și nu numai... Pe plan cultural ne facem auziți de asemenea. Diaspora de peste Prut a publicat de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
însoțesc permanent... Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Iulian POPA: Nu cred că există vreo diferențiere între emigranții din diferite țări! Mă refer la SUA, țară care a fost construită de și pentru emigranți. Integrarea în societatea americană, nu este ușoară, în primul rând trebuie să treci prima „vamă” (aceea fiind limba), după care contează corectitudinea, capacitatea de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Iulian POPA: Nu cred că există vreo diferențiere între emigranții din diferite țări! Mă refer la SUA, țară care a fost construită de și pentru emigranți. Integrarea în societatea americană, nu este ușoară, în primul rând trebuie să treci prima „vamă” (aceea fiind limba), după care contează corectitudinea, capacitatea de a munci cât mai mult și nu în ultimul rând nivelul de școală pe care îl
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
și pentru alți români. Nicolae BĂCIUȚ: Ați resimțit discriminarea, din perspectiva condiției de exilat? Iulian POPA: Discriminarea cred că există în natura umană. Oriunde, oamenii sunt mai puțin sau mai mult discriminați, plecând de la familie, școală, societate, până la postura de emigrant. În general emigranții sunt diferiți de nativii dintr-o loc sau altul. Diferența vine în primul rând din „accentul” cu care vorbim... Uneori emigranții sunt plătiți mai puțin decât nativii. Totuși este greu de judecat! Fiecare avem o altă școală
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
români. Nicolae BĂCIUȚ: Ați resimțit discriminarea, din perspectiva condiției de exilat? Iulian POPA: Discriminarea cred că există în natura umană. Oriunde, oamenii sunt mai puțin sau mai mult discriminați, plecând de la familie, școală, societate, până la postura de emigrant. În general emigranții sunt diferiți de nativii dintr-o loc sau altul. Diferența vine în primul rând din „accentul” cu care vorbim... Uneori emigranții sunt plătiți mai puțin decât nativii. Totuși este greu de judecat! Fiecare avem o altă școală (mai bine cotată
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
oamenii sunt mai puțin sau mai mult discriminați, plecând de la familie, școală, societate, până la postura de emigrant. În general emigranții sunt diferiți de nativii dintr-o loc sau altul. Diferența vine în primul rând din „accentul” cu care vorbim... Uneori emigranții sunt plătiți mai puțin decât nativii. Totuși este greu de judecat! Fiecare avem o altă școală (mai bine cotată sau mai puțin cotată) și pe deasupra noi vorbim „cu accent”. Exista și o parte pozitivă a acestui aspect, șansele emigrantului sunt
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]