4,229 matches
-
Bajureanu (1934-2009), autor al unui mare număr de invenții și inovații, a multor lucrări de specialitate, membru al Consiliului Internațional de Cibernetică, membru fondator și secretar general al Academiei Ștefan Odobleja de la Lugano, Elveția, a editat în 2006 un „Dicționar enciclopedic de consonantică și cibernetică consonantistă” scrupulos și inteligent alcătuit, care conține definiții de „omonime noi, fundamentale - cu alte înțelesuri sau subînțelesuri decât suratele lor comune din dicționarele explicative, enciclopedii, lexicoane tehnice, standarde, norme și literatură de specialitate cotidiană, actuală”, după
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
coord. Andrei Bodiu, Editura Universității „Transilvania”, Brașov, 2011, „Dicționar biografic al literaturii române”, Pitești, Editura Paralela 45, 2006, „Dicționarul scriitorilor români”, coord. M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu, București, Editura Albatros, 2001, „Dicționar general al literaturii române”, București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Vom prezenta selectiv câteva din aprecierile pe care Prof.univ.dr. Gabriel Coșoveanu le-a făcut la adresa profesorului, decanului, criticului și teoreticianului literar Eugen Negrici: „[...] ca profesor și decan, multă vreme, în cadrul acestei instituții, a deschis drumuri noi în discipline care
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
Subțirelu, moderatorul activității, a mulțumit pentru invitație, a transmis ploieștenilor salutul Președintelui UZPR, Doru Dinu Glăvan, a apreciat rolul Bibliotecii „Nicolae Iorga” în menținerea vieții culturale în orașul Ploiești, numind-o o instituție veche și vie, o citadelă a cărții enciclopedice și științifice. A afirmat că Eminescu ne reprezintă în fața lumii, deoarece în opera lui se află conștiința însuflețitoare a trecutului și conștiința însuflețitoare a prezentului. Miron Manega, scriitor și publicist, l-a considerat pe Eminescu modelul absolut al jurnalistului și
SERATELE 'MIHAI EMINESCU, JURNALISTUL', IUNIE, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369039_a_370368]
-
editorii noștri. O realizare Armonii Culturale, care va face cinste - cu certitudine - tuturor! Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte următoarele colecții (vor urma, cu siguranță, altele): ERUDIT (carte școlară și carte științifică și enciclopedică); LIRIK (poezie); EPOSS (proză, eseu, jurnal, roman); EXEGESIS (analize și comentarii, critică și eseistică literară). Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web (www.armoniiculturale.ro/editura), la următoarele date de contact: GEOCOSYNUS EDUCATIONAL GROUP
„APUSUL ÎNGERILOR(POVESTIRI)” DE ION LAZĂR DA COZA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370919_a_372248]
-
Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Fără îndoială, Nicolae Mătcaș este unul dintre cele mai fascinante profiluri ale culturii și literaturii contemporane, definit prin complexitatea unei opere care îl înscrie în seria înaltelor spirite enciclopedice. Activitatea științifică, îmbinată în mod constant cu o susținută activitate literară, incitantele probleme abordate, portretul său moral exemplar, toate fac din specialistul în „Lingvistica matematică, structuralistă și aplicată” un nume cu o rezonanță indubitabilă. Personalitate marcantă în lumea științifică, în
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
și dăruită aproape tuturor. „Creștin, Țuțea realizează o punte de legătură între dialogul platonic și dialogul apologetic... Dialogurile cu Țuțea au o construcție lirică și cromatică. Țuțea îmi dăruiește o summa poetică a poveștilor lumii.” (ibid. p.50) Cultura sa enciclopedică și suferința întru Hristos și Patrie asumată în temnițele atee, poartă pecetea și mărturia transfigurării sale pe calea creștinului autentic. Cultura spiritului autentic trebuie să se fundamenteze doar pe premise teologico-ortodoxe. În cadrul sistemului său filosofic, Țuțea a pogorât Cerul peste
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
Universitatea din Timișoara, 1975-1984; Filologie XX, volum îngrijit de Francisc Kiraly, Ivan Evseev și Ioan Muțiu, Universitatea din Timișoara,1977; Academia și Banatul, volum îngrijit de Ion Iliescu și Sergiu Drincu, Timișoara, 1988; Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004 și urm. etc. Debutul absolut: ”Scrisul bănățean”, 1963. Debutul editorial: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976. Opera: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976, 201 p.; Dicționar istoric de rime, Editura Științifică și Enciclopedică, București,1983, 367 p.; Dicționar
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004 și urm. etc. Debutul absolut: ”Scrisul bănățean”, 1963. Debutul editorial: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976. Opera: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976, 201 p.; Dicționar istoric de rime, Editura Științifică și Enciclopedică, București,1983, 367 p.; Dicționar al scriitorilor bănățeni, Editura Amarcord, Timișoara, 1996, 179 p.; Lecturi provinciale, critică literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, 162 p. ; Despre maeștri, critică și istorie literară, Editura Mirton, Timișoara, 2003 , 194 p. . Provincia literară, critică și
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
Universitatea din Timișoara, 1975-1984; Filologie XX, volum îngrijit de Francisc Kiraly, Ivan Evseev și Ioan Muțiu, Universitatea din Timișoara,1977; Academia și Banatul, volum îngrijit de Ion Iliescu și Sergiu Drincu, Timișoara, 1988; Dicționarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004 și urm. etc. 14. Debutul absolut: ”Scrisul bănățean”, 1963. 15. Debutul editorial: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976. 16. Opera: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976, 201 p.; Dicționar istoric de rime, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
Editura Univers Enciclopedic, București, 2004 și urm. etc. 14. Debutul absolut: ”Scrisul bănățean”, 1963. 15. Debutul editorial: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976. 16. Opera: Poetici românești, Editura Facla, Timișoara, 1976, 201 p.; Dicționar istoric de rime, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, 367 p.; Dicționar al scriitorilor bănățeni, Editura Amarcord, Timișoara, 1996, 179 p.; Lecturi provinciale, critică literară, Editura Eubeea, Timișoara, 2003, 162 p. ; Despre maeștri, critică și istorie literară, Editura Mirton, Timișoara, 2003 , 194 p. . Provincia literară, critică și
OLIMPIA BERCA, BIO-BIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369405_a_370734]
-
acest Dicționar se constituie, pe drept cuvânt, în marea enciclopedie a spiritualității creatoare române, cu care ne prezentăm în fața viitorului, a Europei și, în final, mapamondului.Este zestrea neamului românesc dintr-o jumătate de secol. Numărul XXXI al acestui Dicționar enciclopedic , a apărut la Editura Pim, Iași ,2008, cu sprijinul președintelui Academiei Oamenilor de Știință din România-Cluj,prin prof.univ.dr.DHC Crișan Mircioiu. Volumul de față cuprinde personalități de excepție selectate din diverse domenii de activitate și se deschide cu un Cuvânt
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369416_a_370745]
-
prin aria relativ restrânsă a zonelor pe care le punea în contact, mai oferea și posibilitatea de realizare a unor schimburi, așa-zisul troc, revelând încă o trăsătură a caracterului său elementar. ( Șerban Pacostea ”Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739)” Editura Enciclopedică, București — 1998, pag.108.) După felul proprietății pe care erau organizate bâlciurile, acestea erau ale moșnenilor, mânăstirilor sau boierilor. Cele aparținând moșnenilor existau din cele mai vechi timpuri și funcționau în virtutea drepturilor pământului. (Eugen Deca, Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
râie fanariotă acoperită de blazon bizantin, împăunat ... ceremonios și protocolar”. Ceea ce remarcă portretistul este acea trăsătură comună ce-i unește pe tată și fii, adică inteligența sclipitoare. Matei „stăpânea o memorie uluitoare și dezordonată de autodidact fără alegere, cu apucături enciclopedice, dar mai ales îndreptată în domeniul trecutului și al inutilului”. Morga sa aristocratică ascundea, în fond, „un timid pentru că era un orgolios peste măsură, sau orgolios ca să nu pară prea timid, cu fumuri nobilitare împrăștiate din pipele iluziei, cu risipă
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
zilele noastre (Arhimede, Vitruvius, Strabon, Leonardo da Vinci, Euler, Poncelet, Pelton, Blaga, Eliade, Aurel Bărglăzan ș. a.), concepte (centrală hidroelectică, hidraulică, hidroinformatică, sarcină de aspirație, teoria similitudinii, turație specifică etc.), toponime (Porțile de Fier, Țara Bascilor, Madrid, Slatina-Nera etc.) etc. Spiritul enciclopedic al „întregului“ lucrării Roata de apă - primul motor..., de dr. ing. Iacob I. Voia, îmbogățește și înrăzărește reliefurile din aria cunoașterii epocii contemporane - fie în orizontul metaforic (am în vedere aici și posibilii „receptori-ce-se-vor-poeți / scriitori“ gata să dea tribut excrementismului
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
originale: Aventura (versuri), Cartea Românească, 1983; Sărbătoarea lui Alexandru (versuri), Cartea Românească (1985); Aștept provincia (proză scurtă), Cartea Românească (1988); Saturn (versuri), Cartea Românească (1990); Viața după Benjamin (versuri), Du Style (1999), Summa Poetica (versuri), Paralela 45 (1999); Mic dicționar enciclopedic al capodoperelor literaturii universale, Gramar ( 2007); Fufu, Floppy și prietenii lor (versiune romana si engleza), MJM (2009). Traduceri din Montaigne, Diderot, Charles Perrault, Abatele Prevost, Jules Verne, Dino Buzzati, Marguerite Yourcenar, Paul Poupard s.a.(George Roca. Rexlibris Media Group) Referință
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană. Cf. MDA, 2002, Editura Univers Enciclopedic, București. 3. Lăutoáre, lăutori, (reg.) Lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap. [pr.: lă-u-] - Lăut + suf. -oare. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 4 Mântuitorul s-a ivit ca un nou început, nașterea este umană, ivirea este
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Cf. DOOM. Referințe bibliografice: • Anuar, Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor, Considerații etnologice asupra mentalității agrare a poporului român de dr. Georgeta Moraru, Comunicări, Ssesiunea ”Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei, București. • Tradiții și obiceiuri de Crăciun, anexa Colinde vechi, Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor, București, 1993. Alecsandri, Vasile, (1852), prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
și mituri: calendarul țăranului român 2000, Editura Fundației PRO, București. Eminescu, Mihai, (2000), Opere, vol.5, Literatura populară, Editura Grai și Suflet, București. Ibrăileanu, Garabet, (1970), Spiritul critic în cultura românească, Iași, Editura Junimea. Ispas, Sabina, Sub aripa cerului, Editura Enciclopedică, București, 1998. Magdan, Leon, Legende creștine, Editura Mateiaș, București, 2006. Maiorescu, Titu, (1882), Literatura română și străinătatea, în Rrevista Convorbiri literare. Mureșanu, Ștefan, Lucian, Etnologie și Folclor, Editura Victor, București, 2011. Nicolau Irina, Lecții cu povești despre facerea lumii, Editura
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
rămasă neterminată datorită plecării forțate în exilul polonez. Pentru aplanarea conflictului teologic privind epicleza euharistică, a tradus din greacă în slavonă scrierile sfinților Părinți Ioan Gură de Aur, Efrem Sirul, Gherman, patriarhul Constantinopolului și Simeon al Tesalonicului. Avea o cultură enciclopedică și s-a interesat îndeaproape de sfinții români, din păcate insuficient cunoscuți pentru a le fi puse în lumină contribuțiile aduse de aceștia la istoria creștinismului. Amintește astfel de Daniil de la Voroneț, Rafail de la Agapia, Chiriac de la Bisericani, Chiriac de la
SF. IERARH DOSOFTEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353342_a_354671]
-
zefir umblând toată ziua cu biberonul în gură. De fapt și de drept, la vremea aceea, biberonul era cel mai elocvent mijloc de exprimare : MA-MA, PA- PA ! Pe când astăzi, n-o mai încape n-o mai încape nici Dicționarul Enciclopedic al Limbii Române! Despre DOOM, NICI NU MAI VORBESC: CUM POȚI CERE UNE EXPLOZII SOLARE SĂ RESPECTE CANONUL SIGURANȚEI TERESTRE ! Ar fi mai bine să tac ? Dar poți să taci când o vezi cum se mișcă scurtcircuităndu-ți mediul ambiant și
TANDRĂ CA UN SPIC DE GRÂU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353783_a_355112]
-
pictură, descoperiri științifice, invenții, progrese semnificative în medicină, punerea pe baze științifice a agriculturii și zootehniei, poezie plină de simțire și talent, critic literară etc.“ În continuare regretatul clujan prof.univ.dr.DHC Crișan Mircioiu, nota în “Cuvânt înainte “, că “Acest dicționar enciclopedic, opera d-lui Constantin Toni Dârțu, reprezintă o închegare istorică de calitate în care criteriul ce conferă noutate acestei lucrări este găsirea la fiecare personalitate a pasiunii în activitatea profesională, în creația artistic și în viața spirituală.“ Motoul care însoțește
MAREA ENCICLOPEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353873_a_355202]
-
viața spirituală.“ Motoul care însoțește toate cele 58 de volume, apărute până în prezent, și lansate, de-alungul timpului la Cluj-Napoca, Bistrița, Rm.Vâlcea, București, Baia Mare, Timișoara etc, semnat de ap.Guy Anth, spune totul despre personalitățile cuprinse în tomurile acestui evantai enciclopedic:” Tot ce suntem este rezultatul celor ce am gândit și făcut. “ În volumul 56 , descoperim, personalități ca: Nichita Stănescu, scriitorii Marinela Preoteasa, Mara Paraschiv, Petre Curticăpean, pictorii Virgil Cojocaru, Eugenia Enescu, Valeriu Pantazi, istoricul, profesor universitar doctor D.H.C. Gheorghe Buzatu
MAREA ENCICLOPEDIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353873_a_355202]
-
Dinu C. Giurescu, Editura BIC ALL, București, 2007, p. 46. 2) Istoria românilor, editată de Secția de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române, vol. V, O epocă de înnoiri în spirit european (1601 - 1711/1716), Coordonator Acad. Virgil Cândea, Editura Enciclopedică, București, 2003, p. 114. 3) Constantin C. Giurescu, Matei Basarab, cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru, în„Prinos închinat Înalt Prea Sfințitului Nicodim, patriarhul României”, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1946, p. 167-168. 4) N. Iorga, Istoria românilor, vol
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
pentru toți, Editura Humanitas, București Caragiale, I.L. (1981) - Momente, Editura Minerva, București Caragiale, I.L. (1984) - Nuvele, povestiri, amintiri, Editura Facla, Timișoara Caragiale, I.L. (1982) - Teatru, Editura Albatros, București Dicționarul explicativ al limbii române (1998), Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București Dicționar general de științe. Științe ale limbii, (DGȘ), (1997), Editura Științifică, București, p. 162 Iordan, Iorgu - Limba lui Caragiale, (1955), studiu republicat în SILRL, II, p. 400-432 Irimia, Dumitru (1986) - Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
București Dicționar general de științe. Științe ale limbii, (DGȘ), (1997), Editura Științifică, București, p. 162 Iordan, Iorgu - Limba lui Caragiale, (1955), studiu republicat în SILRL, II, p. 400-432 Irimia, Dumitru (1986) - Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București Ivănescu, George (1989) - Studii de istoria limbii române literare, Editura Junimea, Iași, p. 198-204 Petrache, Tatiana (1998) - Dicționar enciclopedic al numelor de botez, cu un tabel alfabetic al sfinților ortodocși, Editura Anastasia, București Ruxăndoiu-Ionescu, Liliana (1981) - , în Semantică și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]