1,583 matches
-
În domeniul științelor sociale din RDG. Vezi o dare de seamă asupra acestor dezbateri În Beiträge zur Arbeiterbewegung, 3, 1994. Pe Volker L. l-am cunoscut la Arhive. CÎnd i-am propus un interviu, a fost departe de a se entuziasma, temîndu-se de stigmatul pe care Îl putea aducea cunoașterea acestei părți a biografiei sale. Cu toate astea, n-a dorit să apară În postura de renegat al propriului trecut. După 1990, statutul său era acela de profesor asociat. Pentru detalii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Zarifopol în problema autonomiei esteticului, s-a lăsat sedus de inteligența lui ascuțită, de necruțătorul lui spirit critic, care denunța gustul comun, improvizația snoabă, miticismul, imitația servilă și grimasa. Ca mai toți criticii importanți ai epocii, și R. s-a entuziasmat de Viața lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, în care a văzut o capodoperă a genului, ca și de Istoria literaturii române de la origini până în prezent, apreciind talentul portretistic al autorului, spiritul sclipitor, ironic, bogăția informației și a punctelor de
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
angajații, care ambele au dus la creșterea moralului 43. Mai mult timp liber a dus de asemenea la creșterea cheltuielilor consumatorilor la cafenele, cinematografe, evenimente sportive și alte distracții În Franța. Studiile au arătat că, În general, publicul francez este entuziasmat de săptămâna de lucru mai scurtă. Adesea, lucrătorii Încep weekendul joi și nu se reîntorc la servici până marți. Mamele care lucrează au posibilitatea să stea acasă miercuri, când majoritatea școlilor franceze sunt Închise 44. Dacă creșterea numărului șomerilor la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
colectivități de apartenență. Apoi, grupurile au în mediul social exterior furnizori, clienți, inamici și admiratori. Ei exercită influențe directe și indirecte, neintenționate și intenționate. Un exemplu elocvent este, pe această linie, relația dintre echipele sportive și suporterii lor. Performanțele ridicate entuziasmează și mobilizează galeriile; la rândul lor, acestea încurajează frenetic echipa adorată. Se știe că jocurile pe teren propriu sunt în general favorabile tocmai din cauza presiunii pe care suporterii înfocați o exercită asupra echipei adverse și, uneori, cu rezultate și asupra
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Suceava. Poezia lui Ș., reunită în volumele Pe o vârstă de băiat (1970), Aripa mea de soare (1975), Desculți pe cer (1976), Frumosul în piele de tigru (1983), Singurătatea de după dragoste (1985), este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. „Prințul adolescenței”, „regele peste păsări”, „prim-vicepreședintele soarelui”, „aghiotantul lui Dumnezeu” (cum se autoipostaziază ca un alt Mihai Ursachi) ia cunoștință parcă sub ochii cititorului de minunile universului, de viața oricărui regn. De un imagism
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
RL, 1990, 21; Virgil Nemoianu, „Dionysus Reborn”, „The Review of Metaphisics”, 1990, decembrie; Monica Spiridon, „Zeul cu mai multe chipuri”, RL, 1991, 14; Roy Arthur Swanson, „God of Many Names”, „Religious Studies Review”, 1992, 4; Aura Taras-Sibișan, „Postmodernismul nu mă entuziasmează” (interviu cu Mihai Spăriosu), LCF, 1992, 7; Monica Spiridon, Dincolo de „bătălia” cuvintelor, RL, 1992, 19; Robert S. J. Garland, „God of Many Names”, „Ancient Philosophy”, 1994, 14; Marcel Corniș-Pop, Contest vs. Mediation: Innovative Discursive Modes in Postmodern Fiction, în Violence
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
S. poate fi considerat „primul regizor modern român” (Liviu Ciulei). Un regizor-animator febricitant, exploziv, inventiv. Pledoariile sale, marcate de teoriile lui Aleksei Tairov, Anton Giulio Bragaglia (pe care l-a și cunoscut), Gordon Craig (conceptul de „supramarionetă” al acestuia îl entuziasma), privilegiază, cu inflexiuni incisive vizând „corul babelor tradiționaliste”, regizorul creator, suveran în spațiul scenic. În teatru, potrivit viziunii sale cu nuanțe de fanatism, prioritatea trebuie să revină imaginației. Cu o debordantă inventivitate, S. are, de pildă, ideea unui Teatru de
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
d-lui Rebreanu e impresionant prin lipsa de intenție a autorului și printr-o obiectivitate ce-i dă putința de a reproduce aspectele reale ale vieții, cu aparențe contradictorii ușor reductibile totuși la o relativă unitate”. Un prozator care îl entuziasmează pe E. Lovinescu este Gh. Brăescu. Începând cu schița Metodă nouă (32/1919), el va trezi, alături de F. Aderca, cel aruncat în arenă cu texte ca Alina (11/1920), În ulița cavalerilor (15/1920) ori cu fragmente din romanul Moartea
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
își continue studiile la școli superioare, unii, precum Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, Ion Piuariu-Molnar, Paul Iorgovici, Radu Tempea, Constantin Diaconovici-Loga, Vasile Popp, Damaschin T. Bojincă (nu toți greco-catolici), ajungând la universități din Budapesta, Viena, Roma, Paris. Entuziasmați de cele aflate în marile biblioteci, s-au înapoiat în ținutul natal hotărâți să se consacre cu toate puterile intelectuale și sufletești lucrării în serviciul neamului. Erau „chinuiți de cugetul foarte lucid că trebuiau, în răstimpul unei vieți, să ridice
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
scenariul, apoi îl schimbă și o ia de la capăt. Este limpede, nu scrie ușor, nu merge pe mâna inspirației, gândește mult și notează esențialul. Când reușește, este extraordinar de bucuros. „Deodată neputința de a scrie a dispărut. Eram atât de entuziasmat încât socoteam acest roman, în sinea mea, mai bun decât ce scrisesem până atunci. În doi ani l-am terminat și abia peste opt sute de pagini [...] mi-am recitit romanul și nu l-am mai regăsit bun”, notează el. În
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
fiul Anei (n. Roșca) și al lui Iani Șincan, contabil. Absolvent al Liceului „Mircea cel Bătrân”, pleacă din orașul natal, înscriindu-se, mai întâi, la Școala de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951), apoi la Facultatea de Filologie a Universității din București. Entuziasmat de activitatea de reporter, abandonează în 1953 studiile și se angajează la Radiodifuziunea Română. Din 1962 redevine student, reușind să își finalizeze pregătirea universitară, cu teza intitulată Reportajul literar (conducător științific: Șerban Cioculescu). Între 1965 și 1968 îndeplinește funcția de
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
e numit director al Teatrului Național din Craiova, funcție din care va demisiona peste câteva luni. Tot acum e desemnat președinte al Sindicatului Presei din Oltenia. În deceniul următor numele îi apare intermitent în „Ramuri”, „Poezia”, „Societatea de mâine”, „Presa”. Entuziasmat de programul Serviciului Social, organizat de D. Gusti, T. devine, cu ajutorul generalului N.M. Condiescu, inspector regional al Fundațiilor Regale (1937-1945), cu atribuții în acțiunea de culturalizare a satelor. E redactor al periodicului „Vatra” și organizează în 1943 „Săptămâna Olteniei”, prilej
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
vocație pentru matematică și fizică, nici pentru științele naturale și geografie. Primele versuri răspândite în cercul său de prieteni sunt niște balade în stilul lui G. Topîrceanu. Un coleg îi împrumutase volumul Parodii originale și, citindu-le, tânărul ploieștean este entuziasmat. Le consideră niște capodopere. Începe să compună în stilul lor, întărind nota argotică. O baladă este dedicată vidanjorilor din Ploiești. Balada începe să circule printre elevi și îi aduce autorului primele semne de recunoaștere a talentului. Numai profesorul de română
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
structurile clasice ale romanului, aflate în impas. Acest tip de literatură are o audiență mai îndelungată tocmai prin puterea de seducție a faptului trăit, autentic. Z., el însuși autor al unui jurnal de mare întindere (I-IV, 1993-1998), se va entuziasma de „notele zilnice” ale lui C. A. Rosetti, Camil Petrescu sau Octavian Goga. Rudă apropiată a jurnalului este corespondența, având și ea cam aceleași virtuți, pe care istoricul literar le așază în relief la Heliade-Rădulescu, Duiliu Zamfirescu, E. Lovinescu și
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
de impulsuri agresive și de comportamente ostile și să devină sensibili la ordine, liniște, echilibru, dreptate; formarea tinerilor în spiritul ideilor de înțelegere mutuală, cooperare, toleranță; educarea tinerilor în spiritul unei concepții despre lume care să le permită să se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii. În conceperea acestei pedagogii a păcii își găsește loc ideea că disputele se soluționează prin discuții, argumentări, demonstrații, iar apelul la rațiune, implică încrederea în capacitatea omului de a învăța să-și exercite spiritul de
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
existau decât puțini specialiști în asistență socială care să inițieze reconstrucția sistemului de servicii specializate, în noile condiții ale tranziției. În acel moment de început, regândirea profesiei de asistent social s-a datorat sociologilor de la Universitatea din București. Unii sociologi entuziasmați de experiența școlii sociologice coordonate de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în sfera asistenței sociale au luat în calcul două aspecte complementare în crearea profilului profesional al asistentului social la nivel universitar: reconsiderarea tradiției valoroase a învățământului de asistență
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conservatorismului pe plan european a impus multă circumspecție cercurilor conducătoare În privința politicii externe românești. Carol I a Încercat - În timpul călătoriei În Crimeea (august 1869) și În Occident (august-noiembrie) - să sondeze atitudinea Cabinetelor europene față de cerințele românilor, fără a fi prea entuziasmat de rezultatul demersurilor sale. Situația internațională nu era nici pe departe favorabilă veleităților de independență ale românilor și cu atât mai puțin declanșării unei acțiuni insurecționale În Balcani <ref id="5"> 5 W. E. Mosse, The European Powers and the
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
J. Naismith a fost angajat ca tânăr asistent la Colegiul Springfield din statul Massachussets (S.U.A.). era o perioadă când lecțiile de educație fizică se desfășurau într-o sală mică și neîncăpătoare, iar în timpul sezonului rece studenții nu se arătau deloc entuziasmați de adaptarea la dimensiunile sălii a activităților sportive consacrate, ce se desfășurau în aer liber: (atletism, fotbal, rugby). Frământându-și mintea, J. Naismith s-a străduit să conceapă un joc nou, atractiv, bazat pe principii și reguli deosebite de cele
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
în ceea ce-l privește, chiar când propovăduia ura, pretindea că există o raționalitate „științifică”, susceptibilă să antreneze adeziunea (Kende și Smolar, 1994); • ateismul declarat al bolșevicilor exersa o seducție deosebită asupra anumitor spirite: „Atacul său frontal împotriva creștinismului i-a entuziasmat pe cei care îl repudiaseră sau se credeau victimele lui”; • Al Treilea Reich a fost în mod violent antisemit și doctrina care îl proslăvea conducea direct la Dachau sau la Buchenwald, alegerea victimelor apărând mai „ecumenică” de partea cealaltă a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în 1936 a scris într-o revistă (Curentul) despre eforturile depuse în Rusia sovietică pentru cunoașterea etnografică și că a retipărit articolul respectiv în 1940. Dacă ne oprim strict la A.d.p., am putea trage concluzia că I.C. a fost entuziasmat de aceste eforturi și, în consecință, a avut o atitudine pozitivă față de URSS. Citind însă articolul, constatăm că I.C. trage un semnal de alară în legătură cu „durerosul nostru prezent”, cu situația de „cenușăreasă” a etnografiei în România. În acel articol, I.C.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scrisă de un autor ce se numea Mihail Cernea, am fost informat că „Direcția presei și tipăriturilor”, cum se numea pudic cenzura, are obiecții. Pe șpalt, am văzut că fuseseră tăiate cu stiloul mai multe fragmente - în unele eram prea entuziasmat de „sociologia americană”, în altele spuneam că am avea câte ceva de învățat de la sociologii americani, în fond, sociologia redevenise acceptată doar de vreo trei-patru ani și, de altfel, pentru puțină vreme! În sfârșit, îi aduceam și unele obiecții autorului, pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
După festivitate, la un moment dat, strecoară o frază plină de sens: „Acesta este omul pe care îl iubesc și îl voi iubi!”. Accentul bine pus în propoziție spunea totul. Acesta, adică, atenție, acesta pe care l-am prezentat, mă entuziasmează, nu acela pe care îl știm toți. Alții renunțau complet la elementele personale din exprimare, accente, structurare și așa mai departe. Preferau să li se dicteze ceea ce trebuie spus ori să preia - fără nici o reținere - texte verificate și scrise de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și sinceritatea lui St. O. Iosif, versurile din primul volum al lui O. Goga, filonul vigurosului talent epic al lui Mihail Sadoveanu. Surprinzător pentru un critic care nu gusta poezia lui Al. Macedonski și nici curentele de avangardă, în timp ce se entuziasma citind versurile Mariei Cunțan, este modul în care analizează poezia lui D. Anghel, elogiind-o chiar pentru elementele ei simboliste. Marele merit al lui P. rămâne acela de a-l fi descoperit pe Lucian Blaga și de a-i fi
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
poziției lui P., a căror sinteză/ reconciliere e găsită pe calea mistică a credinței („fără o ancorare în Duhul prezenței lui Dumnezeu, drumul pe care mergem se prăbușește în abis - el este deja un abis”). Cartea a scandalizat ori a entuziasmat precar și rapid mediile intelectuale, etichetele fiind negociate de regulă între termenii unei antiteze superficiale: encomion versus desființare. SCRIERI: Cerul văzut prin lentilă, cuvânt înainte Virgil Ierunca, București, 1995; Zbor în bătaia săgeții, București, 1995; Politice, București, 1996; ed. București
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
marile ei teme - la care se adaugă carnagiul războiului -, oficiind solemn, cu zvâcniri revoltate, „onoarea de a suferi”, într-o splendoare a dezolării spiritualizate amar, cu resemnare de astru crepuscular, absorbit în „forțele eterne”. Blamat că un sacrilegiu moral, dar entuziasmându-i pe Proust și pe Barrès, românul Le Visage émerveillé adopta formulă notației de jurnal, expunând, într-o proza cu tușa diafana, impresionista, candid, dar ardent senzitiva, erosul reprimat al unei călugărițe aproape adolescente, iubind un pictor de icoane. La
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]