2,401 matches
-
metalingvistic din macro-propoziția-Pn4'' pe care propun să o numim "Rezolvare": Sylvestre (1 urmare): Stă de vorbă cu el însuși, se frămîntă, judecă, cumpănește, se hotărăște. Rezolvarea-Pn4'' este, de fapt, sub-înțeleasă: Sylvestre, conform contractului economiei în discurs, își încheie narațiunea prin enunțarea directă a Situației finale-Pn5'' din cea de-a doua secvență a povestirii din expozițiune: Sylvestre (1 urmare): De trei zile, iată-l însurat cu ea. Scapin: (21) M-am lămurit. Subliniem, pe de o parte, contrastul dintre cele două secvențe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
peste două luni". Putem înțelege astfel că cele două secvențe narative din expoziție nu constituiau decât Situația inițială-Pn1 a povestirii piesei în curs de desfășurare. Se dă de această dată, cazul inserării a două secvențe într-o povestire inserantă: Urmează enunțarea Complicației-Pn2: Sylvestre: Și-acum, colac peste pupăză, întoarcerea neprevăzută a tatălui, care nu era așteptat decât peste două luni, descoperirea tainei căsătoriei de către unchi și cealaltă căsătorie pe care vor să o pună la cale cu fiica domnului Geronte de la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cititor: Pasul Ursului are totul pentru a fi îndrăgit de DUMNEAVOASTRĂ/îndrăgit de cățărătorul care sunteți DUMNEAVOASTRĂ. Reperajul enunțiativ unic al acestui text constă în actul de lectură care fixează parametrii de identitate, de loc și de timp ai subiectului enunțării. Din punct de vedere ilocuționar, putem afirma că trăsăturile euforice ale predicatelor îl determină pe interpretant să ia în calcul prezumțiile acestei descrieri. De aici rezultă operația de derivare a unui act de discurs de tipul recomandare: dacă se vorbește
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nevoile omului, ci și capacitatea acestuia de a se raporta la ele. Încercând să evite greșeala pe care o face actuala cultură vizuală, Mitchell susține că ideea conform căreia imaginile au o anumită putere socială și psihologică este de fapt enunțarea unui clișeu contemporan care supravalorizează importanța vizualului. Acesta este și motivul pentru care adevărata putere pe care o au imaginile poate fi investigată nu răspunzând la întrebarea ce fac imaginile, ci la întrebarea ce vor imaginile 22, în acest sens
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
tîrziu de scriitorii Noului Roman 2. Între timp, luînd în considerare ideile filosofice ale pozitivismului din epocă 3, romancierii realiști contestă "ideile literare" care definesc descrierile "expresive" și pretind că obiectivitatea, înțeleasă atît cu sensul de neutralitate (absența subiectivității în enunțare), cît și cu cel de justețe (adecvarea enunțului la obiectul referențial), este posibilă în măsura în care "adevărul (este) măsura tuturor lucrurilor" și scriitorul se pune "în slujba științei", dacă ar fi să folosim cuvintele lui Zola. Este deci de datoria scriitorului să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Reflecțiile actuale despre memoria textuală (F. Corblin și F. Nef) și memoria discursivă (A. Berrendonner) ne permit să conturăm o primă definiție de tipul: Un text este o suită bine formată de unități (fraze, propoziții, acte de limbaj sau de enunțare) legate între ele (continuitate-repetiție), progresînd către un final (progresie)1. Noțiunea de "memorie textuală" permite analizarea următorului fapt: odată încodată în reprezentarea discursivă, o unitate textuală devine suportul eventualelor anafore (operație de reluare); entitățile textuale sînt tot atîtea potențiale antecedente
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a1 o conexiune locală (morfosintactică mai ales); a2 o coeziune-progresie locală (între fraze: progresie tematică și dinamism comunicativ temă-remă; între micro-propoziții: asignarea valorilor de adevăr-validare în universurile subiacente reprezentărilor discursive); a3 o coerență-pertinență locală (între actele de limbaj și planurile enunțării). b) LA NIVEL MACRO-TEXTUAL: b1 o conexiune globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor mase verbale" de care vorbește M. Bahtin, redefinite în secvențe: planuri de texte și suprastructuri ce articulează macropropozițiile); b2 o coeziune globală (cea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezinte pe baza mărcilor referențiale (care trimit la indivizi, fiecare cu specificul său), a mărcilor argumentative (Nef, 1986) sau a semnalelor de argumente (Martin, 1985) care urmăresc să organizeze/modifice reprezentările memoriei discursive și a mărcilor enunțiative ("aparatul formal al enunțării", conceput inițial de Benveniste); textul are o finalitate: să acționeze asupra credințelor și/sau comportamentelor, operînd asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acționeze asupra credințelor și/sau comportamentelor, operînd asupra reprezentărilor discursive. 2. Ce fel de unitate de analiză textuală? Din punct de vedere global (plan macrostructural), vom vorbi despre REFERINȚĂ (temă sau topic al întregului text: macrostructură semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie a macro-actului de discurs explicit sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de vedere local, predicația ca enunțare de propoziții este, în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
semantică, în fapt), despre ENUNȚARE (ancorare enunțiativă globală) și despre ORIENTARE ARGUMENTATIVĂ (dimensiunea ilocutorie a macro-actului de discurs explicit sau derivabil). În acest fel, textul își formează sensul (dimensiune configurațională) în mod global. Din punct de vedere local, predicația ca enunțare de propoziții este, în același timp: (a) referință (adică construirea unei reprezentări "descriere" în sens larg), (b) asumare enunțiativă, adică articularea propozițiilor între ele; o definiție necesară propoziției: o unitate legată secvențial (c) și configurațional (d). Ceea ce se reprezintă în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezentări "descriere" în sens larg), (b) asumare enunțiativă, adică articularea propozițiilor între ele; o definiție necesară propoziției: o unitate legată secvențial (c) și configurațional (d). Ceea ce se reprezintă în schema 2: Schema 2 REFERINȚĂ = Construirea unei reprezentări discursive (a) Propoziție ENUNȚARE = Asumare enunțată (de către un locutor) (b) VALIDITATE (Enunțiator) ORIENTARE LEGĂTURĂ = Secvențială (c) ARGUMENTATIVĂ (tipuri de secvențialități) = Configurațională (d) TEXTUALITATE Acestă schemă insistă asupra faptului că, din perspectiva noastră, enunțarea unei propoziții nu este un act de enunțare a unei propoziții
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schema 2: Schema 2 REFERINȚĂ = Construirea unei reprezentări discursive (a) Propoziție ENUNȚARE = Asumare enunțată (de către un locutor) (b) VALIDITATE (Enunțiator) ORIENTARE LEGĂTURĂ = Secvențială (c) ARGUMENTATIVĂ (tipuri de secvențialități) = Configurațională (d) TEXTUALITATE Acestă schemă insistă asupra faptului că, din perspectiva noastră, enunțarea unei propoziții nu este un act de enunțare a unei propoziții izolate, ci a n propoziții legate între ele, surprinse în procesul secvențial dinamic care fondează textualitatea însăși (definiția 1, pp. 94-95). În plus, a enunța o pro-poziție înseamnă a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
discursive (a) Propoziție ENUNȚARE = Asumare enunțată (de către un locutor) (b) VALIDITATE (Enunțiator) ORIENTARE LEGĂTURĂ = Secvențială (c) ARGUMENTATIVĂ (tipuri de secvențialități) = Configurațională (d) TEXTUALITATE Acestă schemă insistă asupra faptului că, din perspectiva noastră, enunțarea unei propoziții nu este un act de enunțare a unei propoziții izolate, ci a n propoziții legate între ele, surprinse în procesul secvențial dinamic care fondează textualitatea însăși (definiția 1, pp. 94-95). În plus, a enunța o pro-poziție înseamnă a construi o reprezentare descriptivă (Rd). Dacă, așa cum subliniază
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
n propoziții legate între ele, surprinse în procesul secvențial dinamic care fondează textualitatea însăși (definiția 1, pp. 94-95). În plus, a enunța o pro-poziție înseamnă a construi o reprezentare descriptivă (Rd). Dacă, așa cum subliniază Benveniste: "Referința este parte integrantă a enunțării" (1984, p. 82), nu putem considera această referință în cadrul obiectiv vericondițional (ADEVĂRAT VS FALS). Alegem un cadru teoretic: dinamic: o Rd1 trebuie să fie confirmată, infirmată sau doar modificată-completată de propozițiile următoare (Rd2, Rd3 etc.); parțial: pentru a raționa și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
manipulează subansambluri consistente și limitate la nevoia de interacțiune în curs. Caracterul obligatoriu parțial al unei Rd va apărea, ceva mai departe, ca fiind inerent descriptivului. O propoziție nu este niciodată direct asertată. Într-adevăr, așa cum sugerează teoria polifonică a enunțării (Anscombre și Ducrot), locutorul poate să se angajeze sau să se eschiveze asumîndu-și sau nu propoziția enunțată. Această posibilitate de eschivare se află la originea faptului că locutorul (L) poate să "pună în scenă" enunțiatori (E1, E2 etc.) și să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
text sau a unei secvențe (pentru noi, macrostructură semantică) necesită o interpretare și solicită o participare din partea cititorului, caracterul explicit al procedurii garantează, în acest caz, succesul. Abordarea dimensiunii configuraționale din (15) se face și prin cele două componente pragmatice: enunțarea și orientarea argumentativă, care rămîn implicite sau pot fi explicitate. Din punct de vedere enunțiativ, "a îndrăgi" înseamnă întotdeauna a fi drag, a fi sursă de plăcere pentru cineva. Conform unei retorici, din nou publicitare, acest loc rămas liber este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei retorici, din nou publicitare, acest loc rămas liber este destinat cititorului: Pasul Ursului are totul pentru a fi îndrăgit de DUMNEAVOASTRĂ totul pentru a fi îndrăgit de CĂȚĂRĂTORUL CARE SÎNTEȚI. Avem de-a face aici cu un caz de enunțare manifestă în chiar momentul citirii enunțului. Lectura reprezintă, într-adevăr, o activitate de asumare enunțiativă în aceeași măsură cu asertarea clasică: anumite enunțuri sînt prezente aici pentru a fi asumate de către cei (cel) care îl vor (va) citi. Absența referinței
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de dumneavoastră), de exemplu, propozițiile 1 și 2 nu sînt date, în mod explicit, ca argumente care ar conferi propoziției 3 statutul de concluzie. Nuanța euforică a reprezentărilor descriptive succesive determină, de fapt, interpretantul să ia în calcul prezumțiile (coerență-pertinență) enunțării de la (15) și să rețină implicațiile suitei Rd1 + Rd2 + Rd3 + Rd4. Din aceasta rezultă derivarea unui macro-act de discurs sau a unei valori ilocutorii care constituie orientarea argumentativă de la (15): dacă MI se spune aceasta despre Pasul Ursului, dacă MI
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o abordare a faptelor de interpretare și dacă definim interpretarea ca o activitate dinamică (pe care am ilustrat-o deja) care constă în a recunoaște-construi ca fiind coerentă-pertinentă contribuția fiecărei propoziții la co-text (alte propoziții) și la context (situație de enunțare). Dincolo de aserțiunile constative și de propozițiile descriptive (pd) care asigură formarea reprezentărilor descriptive succesive, apare coeziunea-progresie și coerența-pertinență a acestei secvențe pe care putem, ca exemplu, să o schematizăm (schema 4, p. 116) pe baza schemei 1. 2. Propoziții descriptive
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
existat în minte decît sub forma grupurilor de semnificanți, a secvențelor gata făcute (reluat în 1976, p. 197). Văzute în lumina teoriei înțelegerii active a lui M. Bahtin și V. N. Voloșinov, aceste observații își întregesc sensul: "Fiecărui cuvînt din enunțarea ce urmează a fi decodată facem să-i corespundă o serie de cuvinte ce ne aparțin, formînd o replică" (1977, p. 146). 1. În nr. 90, p. 116 a revistei Alpi-Rando, 1986. 2. J.-M. Adam, Pour lire le poème
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
100-102, 113, 114, 118, 130-132, 154-157, 159 dimensiune secvențială 93, 103, 130, 157 discurs 85, 91-93, 124, 152 dominantă 10, 104, 106, 107, 109, 185, 186, 188, 235 E enumerare 84, 108, 127, 135, 138, 139, 146, 155, 168, 194 enunțare 33, 95, 100, 101, 114, 115, 117, 118, 134 eterogenitate 20, 46, 52, 93, 106, 108, 109, 167, 185, 188, 189 etopee 87-90 evaluare 16, 61, 158, 176, 179, 216 explicație 37, 39, 45, 65, 93 expresivă (descriere) 14, 23
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
intersecție de destine individuale orientate de o fatalitate sangvină se dovedește a fi mai degrabă o sincronizare corală de voci, interese și valori. Comunitatea captează pulsiunile individuale, făcând din ele fapt social. Instinctele se rezolvă în semne colective, legitimate ca enunțări morale. În acest proces de transfigurare a fatalității sangvine, jocul patimilor dezlănțuite se integrează natural într-un discurs al datoriei și al valorii. Această articulare morală explică reacția omogenă a personajelor" (op. cit., pp. 135-136). 198 James L. Smith, op. cit., p.
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pe o povară greu de suportat; aprecieri, concluzionări, stimulente făcute la momentul oportun. Succesul unei lecții este determinat mai ales de o bună cunoaștere a particularităților elevilor cu care lucrăm și pe care-i dorim mereu "cu mintea trează". 2. ENUNȚAREA SCOPULUI ȘI A OBIECTIVELOR URMĂRITE Didactica modernă pornește de la premisa că elevii Învață mai bine dacă știu, din start, unde trebuie să ajungă. Când scopul și obiectivele cadrului didactic devin 36 și scopul și obiectivele elevului, ele contribuie fără doar
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
culturale (activități de timp liber), psihice sau afective (familie, a da sens propriei vieți, a avea încredere în sine), se confirmă ideea că se vorbește în principal, în interviurile noastre cu actorii luptei împotriva sărăciei, de un fenomen de dezafiliere. Enunțarea importanței acestor lipsuri psihice sau de socializare trasează portretul unei anumite rigidități a comunicărilor interpersonale în regiunea pariziană, contrazicînd imaginea opulenței unei aglomerări urbane care rămîne, de altfel, regiunea cea mai bogată a Europei, conform unei anchete INSEE din august
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dezarmeze încă din debut orice încercare de definire și reprezentare corespunzătoare a sacrului, vom încerca totuși să surprindem o imagine cât mai convingătoare a acestui concept, prin parcurgerea teoriilor unora dintre cei mai reprezentativi exponenți ai acestui domeniu. Vom urmări enunțarea principalelor semnificații pe care sacrul le prezintă, supunându-l unei analize pe mai multe niveluri (lexicologic, fenomenologic, istoric, teologic, filosofic, artistic etc). Vom insista însă asupra laturii vizuale, domeniul artistic deschizând, în cazul de față, o perspectivă inedită de definire
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]