2,103 matches
-
a ceea ce poate fi deplasat, chiar "inconvenabil" în enunțare, adică a pune degetul pe inepția enunțării sale "serioase". Exemplificarea ar putea continua prin analizarea fiecărui extras de presă și prin prezentarea felului în care ironia apare în raportul dintre propoziția enunțată și cărțile propuse. Lăsăm deocamdată cazul [P1] în care [P1'] realizează o valoare ironică a enunțării; vom reveni asupra lui. Vom urmări dimensiunea enunțiativă și referențială din întreaga campanie și vom pune întrebări privind funcțiilor ironiei: după "cum" și "de ce
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
se dezvoltă în textul nostru privind cuvîntul înainte. Pentru aceasta, vom ține seama de asumarea enunțiativă a enunțurilor și de orientarea argumentativă globală a textului. Dacă locutorul (L = editorul = H. Nyssen) se poate angaja sau desprinde, asumîndu-și sau nu propoziția enunțată, atunci un enunțător (E) se află mereu la originea propoziției pe care locutorul o poate prezenta ca validă sau nu în spațiul realității sale. Vom relua cele trei cazuri rezumate de J.-M. Adam: dacă E = L: propoziția este validă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Sadoveanu cu care se și încheie articolul discutat). El se oprește la nuvela Moara cu noroc susținând, de la bun început, faptul că ea este "una din cele mai puternice creațiuni ale literaturii române în acest gen". Ipotezei de lucru astfel enunțate îi urmează însă o sumară, dar pertinentă demonstrație: "Caractere tari, de oameni primitivi se ciocnesc violent într-o atmosferă tragică impresionantă, zugrăvite viguros și nuanțat în același timp, cu o pătrundere psihologică surprinzătoare. Intriga e condusă cu aceeași măiestrie. Toate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Poincaré la această întrebare, aici însă vom afla opiniile unui fizician, Eugene Wigner laureat al premiului Nobel, ale matematicienilor Felix Browder, G.H. Hardy și R.W. Hamming, precum și ale unui filosof, Morris Kline. Discuțiile sunt centrate pe următoarele întrebări deja enunțate: este matematica eficientă și relevantă în înțelegerea legilor naturii și, dacă da, care este explicația? Irezonabila eficiență a matematicii în științele naturale 1 Eugene Wigner Într-o viziune corectă, matematica posedă nu numai adevărul, ci și suprema frumusețe rece și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de pași care nu cresc mai repede decât o putere fixă a numărului ei de componente. Realizările de bază ale acestui studiu privind complexitatea calculului sunt întru totul în spiritul lui Gödel și anume, sunt probleme de bază simple, semnificative, enunțate explicit, care nu pot fi rezolvate astfel. Aș dori să menționez, în treacăt, că teoria automatelor adică descrierea abstractă a felului în care operează o mașină, în general este unul din acele domenii căruia i-au fost aplicate unele din
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
care anumiți indivizi devin purtători de autoritate (uzual denumite clanuri, dar și alte denumiri sunt utilizate pentru același concept linkshells pentru Final Fantasy XI, virtual airlines pentru Microsoft Flight Simulator etc.) și pentru jocurile care nu îndeplinesc condiția de tip enunțată mai sus (spre exemplu sunt jocuri de tip First Person Shooter FPS sau simulatoare sau Role-Playing Games RPG, dar în aceste cazuri activitatea grupurilor este transfazică, adică are loc parțial în lumea virtuală, parțial în lumea reală pentru activități concrete
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fi formate în totalitate din membri ai aceleiași ghilde, în majoritate din membri ai aceleiași ghilde, din membri ai câtorva ghilde între care există o relație de colaborare sau din membri ai mai multor ghilde oarecare (și fiecare dintre cazurile enunțate, presupune niveluri diferite de coeziune și autoritate). O formă extremă a acestor grupuri o constituie așa numitele pug-uri (pick-up groups grupuri constituite ad-hoc). Indiferent de modul în care a fost constituit un grup pentru o instanță, se poate observa un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
decide cum își va utiliza autoritatea pe care o deține în construirea autonomiei elevului. În cazul în care profesorul nu este suficient de bine pregătit din punct de vedere pedagogic, științific sau psihologic pentru a-și exercita autoritatea în sensul enunțat, relația pedagogică se poate transforma pentru unii elevi în factor perturbator al personalității lor, ducând la inadaptare școlară, abandon școlar, crize psihologice grave. Imaginea „profesorului zbir“, a „profesorului Sfinx“, a „profesorului rigid“, a „profesorului persecutor“, a „profesorului neînțelegător“, a „profesorului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a răspunde la întrebări atunci când sunt solicitați. Adoptând această atitudine (pasivitatea) ei au mai multe șanse de a evita sau măcar de a reduce criticile venite din partea profesorului. Mai mult intensitatea acestei atitudini sporește în timp. Pentru a demonstra cele enunțate anterior se merită a fi amintite rezultatele unei exercitări efectuate în 1990 printre elevii din clasele a II -a, a IV -a și a VI -a. S-a observat ă elevii cu performanțe scăzute din clasa a VI -a aveau
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
strada Mântuleasa etc.). Fără a avea intenția de a minimaliza celelalte categorii (cea a romanelor ,,exotice” și cea a nuvelelor), lucrarea de față își propune o analiză detaliată a celei de-a doua etape a operei literare eliadiene (în ordinea enunțată mai sus), cea a romanelor în care predomină problematica de tip existențial. Rămânând în sfera ideii de ,,autenticitate” a operei literare, nu putem să nu remarcăm însă faptul că ea ,,prinde contur” tocmai în această parte a creației eliadiene. Și
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
se discută lucruri care îi privesc direct. Adolescenții vorbesc despre reacțiile probabile ale unor profesori și părinți față de această problemă. REȚEAUA SEMANTICĂ 4.7. Participarea elevilor la ședințele cu părinții Ce doresc elevii să facă părinții la liceu Dintre problemele enunțate ca posibil de realizat prin participarea părinților la activitățile liceului (Rețeaua semantică 4.8), ne oprim asupra promovării intereselor elevilor, care a declanșat dezbateri vii. REȚEAU SEMANTICĂ 4.8. Ce doresc elevii să facă părinții la liceu Eșuarea promovării intereselor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Capitolul 1. Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale / 27 1. Eterogenitatea compozițională a enunțurilor / 27 2. Secvența: unul din planurile de organizare ale textualității / 28 3. Abordarea de ansamblu a structurii secvențiale a textelor / 37 4. Unitatea de bază: propoziția enunțată / 43 5. Structura compozițională a textelor / 52 Capitolul 2. Prototipul secvenței narative / 55 1. Criterii pentru o definiție a povestirii / 56 2. Pragmatica povestirii / 70 3. Analizele secvențiale / 75 3.1. Albert Camus: complexitatea secvențială a unei scurte povestiri / 75
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unitățile desemnate prin noțiunea de secvență au proprietatea de a se supune aceluiași principiu ierarhic de grupare a propozițiilor în macro-propoziții, a macro-propozițiilor în cinci prototipuri de secvențe de bază și a secvențelor în texte. 4. Unitatea de bază: propoziția enunțată Am văzut că secvența presupune un anumit număr de macro-propoziții compuse din una sau mai multe propoziții elementare. Nu ne rămâne acum decât să definim aceste propoziții, punându-ne, până una alta, întrebarea dacă este pertinent să vorbim de propoziții
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
precum și caracteristicile gramaticale transformă propozițiile (11) și (18) în nuclee narative, iar propozițiile (12), (19) și (21) în expansiuni descriptive. Lingvistica textuală se impune aici, mai mult decât oriunde, fără a exclude, pentru unele cazuri speciale, considerațiile lingvisticii clasice. Propoziția enunțată (sau clauza) este o unitate textuală identificată pe baza celor trei aspecte complementare, rezumate în schema ce urmează 10. Schema 3 * Aspectul referențial sau construirea unei reprezentări discursive. Dacă am separa reprezentarea discursivă de enunțare (de subiectiv), am putea vorbi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cât și celelalte sunt total inseparabile. Împreună ele îi determină conținutul. * Aspectul textual de punere în relație, de legătură a unei propoziții cu celelalte propoziții (explicite sau nu). Luând în considerare acest al treilea aspect ca fiind constitutiv pentru propoziția enunțată, este vorba aici să ne desprindem de ideea de unitate autonomă și să propunem o definiție textuală a propoziției: unitate legată în funcție de dubla mișcare complementară a conexității (succesiunea liniară de propoziții) și a secvențialității (structura ierarhică de propoziții). Așadar definesc
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
răspuns nu un răspuns imediat, bineînțeles, deoarece nu se cuvine să întrerupem un orator sau un conferențiar cu observațiile noastre personale, ci, în funcție de acordul său, de refuz sau, altfel spus de percepția evaluativă a auditorului, pe scurt, în funcție de auditorul celor enunțate" (Todorov, 1981: 292). Naratologia modernă a avut nevoie de mult timp pentru a ține seama de astfel de ipoteze care dinamitează, într-un fel, unitatea monologică a povestirii. Din această perspectivă, W. Labov pune accentul pe un fapt pragmatic extrem de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
30). Din această perspectivă, putem înțelege de ce Aristotel și Perelman, mai târziu, s-au oprit mai mult asupra analizei premiselor. Raționamentul lui Aristotel este următorul: pentru a convinge un interlocutor, trebuie să-l aducem în imposibilitatea de a refuza propozițiile enunțate. Pentru aceasta, trebuie ca propozițiile să fie cât mai apropiate posibil de o opinie sau o autoritate generală. Pentru a ne face o idee despre complexitatea unei astfel de acumulări de premise endoxale, este suficient să vedem cum Aristotel descrie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de DACĂ ipotetic, condițional (și imperfect în versiunea franceză), adică un univers neasumat de către locutor. Această înlănțuire argumentativă primește astfel statutul de teză anterioară (p.arg.0) în timp ce informațiile date asertate la prezent, după DAR, aparțin locutorului, care își asumă cele enunțate, de această dată lăsând să se înțeleagă că totuși recunoaște (SIGURE) validitatea concluziilor C și C' (vers 2), dar că nu situează validitatea inferențelor decât într-o lume ipotetică. Regula inferenței, care ne conduce de la premisele din versul 1 la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
constituite nu din unități informaționale, ci din acte de limbaj" (1990: 211) drept făcînd parte dintr-un consens. În ceea ce mă privește, cu riscul de a trece într-un con de umbră acest consens, voi vorbi mai degrabă despre propoziții enunțate care dețin o valoare de clauză, despre care am discutat deja într-un scurt pasaj, la sfârșitul primului capitol. A. Berrendonner și M.-J. Reichler-Béguelin subliniază că funcția specifică a clauzei nu mai este cea de a "marca diferențele de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
oferi o înțelegere intensivistă în locul uneia extensiviste". (Ibidem). 421 Jan Patočka, Body, Community, Landuage, World, Chicago and La Salle, Open Court, 1999, p. 31. 422 Ciprian Mihali, op. cit., p. 14. 423 Emmanuel Lévinas propune o perspectivă critică a filosofiei identității enunțată de Martin Heidegger, susținând că acesta a înțeles greșit relația dintre Același și Altul: "Conștiința nu constă așadar în egalarea ființei prin reprezentare, în a tinde către lumina deplină în care această adecvare se caută, ci în a depăși acest
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
permite analizarea următorului fapt: odată încodată în reprezentarea discursivă, o unitate textuală devine suportul eventualelor anafore (operație de reluare); entitățile textuale sînt tot atîtea potențiale antecedente de anafore. Noțiunea de "memorie discursivă" permite să adăugăm la aceasta faptul că propozițiile enunțate eventual anterior, cu altă ocazie, fac parte din memoria ce devine astfel un aspect al continuității textuale. Dar un enunț, în funcție de principiul pertinenței, este informativ doar dacă vehiculează mai multe date (cunoștințe, credințe) decît deținea înainte inter-pretantul; iată un nou
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în sens larg), (b) asumare enunțiativă, adică articularea propozițiilor între ele; o definiție necesară propoziției: o unitate legată secvențial (c) și configurațional (d). Ceea ce se reprezintă în schema 2: Schema 2 REFERINȚĂ = Construirea unei reprezentări discursive (a) Propoziție ENUNȚARE = Asumare enunțată (de către un locutor) (b) VALIDITATE (Enunțiator) ORIENTARE LEGĂTURĂ = Secvențială (c) ARGUMENTATIVĂ (tipuri de secvențialități) = Configurațională (d) TEXTUALITATE Acestă schemă insistă asupra faptului că, din perspectiva noastră, enunțarea unei propoziții nu este un act de enunțare a unei propoziții izolate, ci
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
va apărea, ceva mai departe, ca fiind inerent descriptivului. O propoziție nu este niciodată direct asertată. Într-adevăr, așa cum sugerează teoria polifonică a enunțării (Anscombre și Ducrot), locutorul poate să se angajeze sau să se eschiveze asumîndu-și sau nu propoziția enunțată. Această posibilitate de eschivare se află la originea faptului că locutorul (L) poate să "pună în scenă" enunțiatori (E1, E2 etc.) și să prezinte propoziția ca adevărată-ratificată (E1 = L) sau nu (E1 ≠ L) în universul său de credințe (Martin) sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schimbările individuale, cea de-a doua (B) se concentrează asupra efectelor pe care le produce stabilitatea relației părinte-adolescent, asupra schimbărilor apărute, așa cum sunt ele percepute și trăite de ambele părți. Perspectiva după care se ghidează aceste modele ar putea fi enunțata astfel: manieră în care se comportă un individ față de altul depinde de un ansamblu de reprezentări cognitive derivate din seria interacțiunilor anterioare. Cea mai utilizată perspectiva relaționala este atașamentul, prin care se afirma faptul că relațiile părinte-adolescent sunt inerent stabile
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sunt de reținut, de pildă, redescoperirea mitului zalmoxian, tipologiile feminine, ideea că Miorița, ca Text, reprezintă o operă de patrimoniu. În ce mă privește, spun drept și „curat” că n-o urmez pe Ștefania Mincu în anumite puncte (cu excepția celor enunțate mai sus), fiind determinat de propria mea lectură. Nu este vorba de o discordanță de fond, ci de o diversitate de păreri în cooperare, ca să rămînem sub semnul hermeneuticii. Nici prin cap nu-mi trece să-i propun să procedeze
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]