638 matches
-
MIHĂESCU-NIGRIM, Nicolae (21.III.1871, Gura Sărății, j. Buzău - 11.XI.1951, București), poet, prozator, epigramist și traducător. Este fiul Stanei (n. Ilie Cârnat) și al lui Grigore Mihăescu, moșier. Poeta Alexandrina Mihăescu a fost sora lui. Urmează primii ani de școală în comuna natală, după care se mută la București, unde a absolvit liceul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
și un instrumentar analitic. Romanul În apele oglinzilor, cu punctul de plecare din viața studenților români la Paris, e o relatare ștearsă, lipsită de consistență narativă, îndatorată clișeelor romanțioase, melodramatice. Istoria literaturii române îl păstrează însă pe M.-N. în calitate de epigramist. A rămas de notorietate duelul epigramistic cu Cincinat Pavelescu, purtat vreme de doi ani (1912-1914) prin revistele „Flacăra”, „Rampa”, „Steagul literar” și care a avut o audiență spectaculoasă. „Aci zace Mihăescu/ L-a pus naiba și-a mâncat/ Pe poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
Beția morții”, ADV, 1912, 8 089; R. Soroveanu, Un compozitor necunoscut: Mihăescu-Nigrim, „Clipa”, 1927, 152; Predescu, Encicl., 545; Mircea Pavelescu, Yarodara Nigrim, O sută de ani de la nașterea lui Mihăescu-Nigrim, „Urzica”, 1971, 9; Nicolae Mihăescu-Nigrim, DCL, I, 135-138; N. Crevedia, Epigramiști români de ieri și de azi, București, 1976, 19-22; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 19; L. Kalustian, Nigrim, FLC, 1984, 15; Yarodara Nigrim, [Nicolae Mihăescu-Nigrim], „Dimineața”, 1991, 68, 110, 155; Dicț. scriit. rom., III, 198-200. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
în atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între I.L.Caragiale și Anton Bacalbașa), Tudor Arghezi despre Gh. Brătianu, Iașul și maestrul George Enescu de Emil Savin, Note despre I.L.Caragiale de Sorin B. Rareș, Dimitrie Cantemir. Pregătirea și cultura lui de Ștefan Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
sunt - ca mierea de albine, Ca ramura de viță, mlădioasă, Plăcută ca un zâmbet, ca un dar, Ca falnicele corturi din Kedar. Romanul în două volume Purgatoriul e fără valoare. CINCINAT PAVELESCU Cincinat Pavelescu (1872-1934) a fost foarte reputat ca epigramist și improvizator. La banchete cineva îi da câteva rime: nefastă, nevastă, el, chel, și poetul improviza: După ce-ntr-o zi nefastă M-a prins soțul la nevastă, De păr eu l-am luat pe el. Morală: Avantajul d-a fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
N-am fost sărac, n-am fost bogat, Am și iubit, am și uitat, Am și uitat, am și iubit. Cum se-ntîmplă, poetul n-a fost imitat în partea lui profundă ci în ceea ce e mai superficial. O mulțime de epigramiști îl continuă, între care Ionescu-Quintus și Cridim merită o mențiune. M. CODREANU Începând tot cu poezie galantă, cu "mandolinate", cu versuri pentru o "scumpă doamnă" sau "pe albumul unei fecioare", M. Codreanu s-a specializat în sonet, pe care nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
motions barbares", assailli de haine et luttant contres elles: éloquence d'époque tragique! La famille des Messalla nous mène, des guerres civiles d'Octavien, aux drames du principat de Tibère"269. Pe lângă faptul că era orator, Cotta Maximus era și epigramist 270. Cât despre ale sale mores, ne-au parvenit judecăți discordante: în timp ce Ovidiu și Iuvenal îl laudă; dimpotrivă, Tacit, Persius și Pliniu cel Bătrân îl blamează 271. Poate în cazul acestor aprecieri contrastante, ar trebui să se facă o disociere
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lovită de un cutremur, un escroc a găsit imediat o modalitate de a face rost de bani mulți de pe urma dezastrului: a vândut pastilele despre care susținea că îi protejează pe oameni împotriva cutremurelor. * în 10 noiembrie 1940, cunoscutul scriitor și epigramist Păstorel Teodoreanu urma să se mute într-o garsonieră din blocul Carlton din București, pe care o și arvunise cu o zi înainte. Participând la un chiolhan bahic, a amânat cu o zi să se mute și a scăpat astfel
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
uitat (cei care de obicei nu uitați) cum a amenințat drăguțul de Hrușciov plenul ONU: cu pantoful. Nu mergem pînă acolo unde mersese Păstorel, apropo de parfumul emanat de cizma ostașului sovietic eliberator (factor agravant în înfundarea pușcăriei de către glumețul epigramist), dar nimic nu ne împiedică (cu atît mai puțin, azi, pușcăria) să ne imaginăm, olfactic, starea încălțărilor lui Nikita însuși. Și, mai mult, impresia produsă în areopagul subțirilor lumii de impardonabilul jest al celui care, să recunoaștem, produsese deja primul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
confrați sunt „ținte” și pretexte predilecte) și trece printre clasici între urmașii breslei (Sofronie Ivanovici, N. Crevedia, A. C. Calotescu-Neicu îi află locul în antologiile ce se vor consacra, la noi, umorului, catrenului și autorilor de duh); G. Călinescu însuși rezerva „epigramistului” un paragraf în Istoria literaturii... Poetul pragului de veac, vetust, dispare, repede uitat, în schimb, în valul marelui lirism adus de anii interbelici. În Zale roșii (1919), grupase versuri așa-zis „eroice”; o ultimă plachetă, anodină, Aripi albe (1932), pretinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
din Leopardi, SI, 1936, 158-159; Călinescu, Ist. lit. (1941), 576, 913; Manu, Reviste, 73-74, 165-166; Claudia Millian, Cartea mea de aduceri aminte, îngr. și pref. Mihai Gafița, București, 1973, 26-32, 154-162, 166, 240-245; Cridim (Cristea N. Dimitrescu), în N. Crevedia, Epigramiști români de ieri și de azi, București, 1975, 57-59; Piru, Ist. lit., 186-187; Petre Oprea, Cronicari și critici de artă în presa bucureșteană a anilor 1911-1916, RMZ, 1985, 8, 1986, 2; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 300. R.Ș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
diferite: una pe hârtie obișnuită, iar cealaltă pe hârtie de lux, destinată în special cititorilor din străinătate 573. Încurajările primite și acceptarea publicației de către mulți credincioși din Moldova i-au susținut pe redactorul ei și pe colaboratorii acestuia (Dumitru Andrieș, epigramistul "Zacheu" și alții) în hotărârea de a lucra conform planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur și te felicitez (pe preotul Anton Gabor) mulțumindu-ți, îți dau binecuvântarea cerută (preot N.I.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
întâlnesc umorul absurd, satira socială și gluma cu două înțelesuri, accesibilă unui cititor cu mai puține pretenții. La aceste pagini, foarte atractive, scriu în mod obișnuit câțiva umoriști în vogă ai timpului: Al. Cazaban, C. Cosco, C. Gongopol, G. Rădulescu-Archibald, epigramiștii Toma Florescu și N. Georgescu-Cocoș, I.C. Aslan, Victor Anestin, Keops, N. Batzaria (din 1935) ș.a. Deși grupul de presă titular editează începând din 1919 suplimentul „Universul literar”, paginile dedicate actualității culturale și literare vor fi păstrate și în U. Nivelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]