901 matches
-
asupra acțiunilor de dezvoltare comunitară, cu practici și practicieni; promovarea unei mișcări sociale centrată pe dezvoltarea comunitară, ca efect cumulativ al practicilor din domeniu, a dezbaterii publice, a susținerii acestui gen de inginerie socială la nivel guvernamental, academic, prin comunități epistemice și de putere. Ținta schimbărilor poate fi foarte diferită, de la infrastructură la organizare comunitară, de la reducerea sărăciei sau a vulnerabilității sociale la promovarea dezvoltării economice a comunităților. Cele șase principii ale construcției instituționale în domeniul dezvoltării comunitare ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
esență ca principiu ontologic (legată de numele lui Platon și Kant). Plecînd de la opoziția structură/ istorie, Greimas solicită depășirea cantonării în sincronie, extinderea de la lingvistică spre o reflecție antropologică mai largă. Există actualmente în științele omului o astfel de sinteză epistemică, o știință "diagonală" (R. Caillois). Și această știință este semiotica. 2.6. Structuralism și semiotică Semiotica modernă s-a dezvoltat în anii '60 în plină efervescență structuralistă, avînd deci ca domenii de aplicare antropologia, psihanaliza, literatura (Roland Barthes, Sur Racine
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la ideile ce le sînt prezentate. Argumentarea este un discurs dialogic (celălalt fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE Decuparea "realității" lingvistice în unități dotate cu sens (lexeme și morfeme gramaticale) reprezintă prima articulare a limbajului, în timp ce segmentarea unităților lexicale și gramaticale în entități distincte lipsite de sens (fonemele c, a, s, ă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
receptor/situație de comunicare sau setting); ii) pragmatica din linia Școlii filosofice de la Oxford (Ryle, Austin și Searle) ca studiu al actelor de limbaj. În această perspectivă a vorbi este un act guvernat de reguli precise, act ce modifică universul epistemic al interlocutorului și/sau atitudinea sa comportamentală. Corelativ, a înțelege un enunț înseamnă a identifica în afara conținutului său informațional finalitatea pragmatică (adică forța sa ilocuționară de ordin, cerere, aserțiune etc.). PRESUPOZIȚIE Componentă a unui element lingvistic ce rezistă la proba
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ECONOMIA DE DICȚIONAR Exerciții de îndemânare epistemică Redactor: Carmen ȚĂRANU Coperta: Alexandru ION Avertisment Titlul acestei cărți ar putea să-l sperie pe cititor, iar subtitlul să-l alunge pur și simplu. De aceea cred că sunt dator cu câteva explicații prietenoase. Economia de dicționar este universul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
concluzie a dicționarelor de economie de care trebuie să ne despărțim. Pentru că știm din viața de zi cu zi că singurele celule care cresc nefiresc de repede (și pentru asta ajung la metastază) sunt cele canceroase. De ce „exerciții de îndemânare epistemică” ar putea fi vorba în aceste condiții? Ca și când, veți zice, nu avem destule probleme pe cap la locurile noastre de muncă sau de șomaj, mai primim și lucru manual pentru acasă, de parcă am fi perpetuum-uri mobile! Desigur, nu este scopul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sistemului economiei postnaționale. Dacă prima provocare poate fi abordată din perspectivă istorică, a aproximărilor de consistență propuse de teoriile succesive, cea de-a doua provocare îndeamnă Economia (ca știință/ Economics) să-și asume puterea de predicție. Nu încape îndoială că epistemic Economia este într-o dilemă: fie să-și consolideze edificiul conceptual bazându-se pe sfera de semnificații a opțiunii iluministe pentru rațional, ceea ce-i conferă avantajul eliminării funcției critice a ipostazelor compatibile cu paradigma primei modernități, fie să accepte efortul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
îngroșând și mai mult dosarul încremenirii în proiectul iluminist. Clasicii Economiei, în primul rând Adam Smith, au pornit de la credință (potențatoare de cunoaștere) într-o imagine reprezentată de mecanism și teoretizată de mecanica newtoniană ca generatoare de modele explicative. Construcția epistemică a Economiei s-a înfiripat și ea din încrederea în ipoteze stabilite printr-o convenție metodologică ce tocmai raționalizase principiul ordonator. De altfel, nu este întâmplător că mecanismul este laitmotivul care abundă și acum în analizele economice. Limbajul trădează viziunea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care a marcat arhitectura conceptuală a Economiei. Ceea ce este surprinzător constă în aceea că persistă această situație ca și când concluziile și ipotezele au fost declarate definitiv valide, în timp ce fizica, marea beneficiară a metaforei carteziene a ceasornicului, a trecut prin câteva revoluții epistemice de atunci încoace. Nu este o exagerare să constatăm că Economia și-a legat existența de un tipar interpretativ cu un anume grad de ocultism (Verlet, 2007). Desigur, așa cum am spus, mai degrabă putem vorbi despre un ridicat grad de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
conștiinței competiționale a Naturii care este Natura Umană. Concluzia este fără dubiu: homo œconomicus nu poate naște niciun făt normal, pentru că el chiar nu are funcție biologică, fiind în fond o închipuire platonică din peștera preștiinței, lipsit de sentimente. Vocația epistemică a Economiei trebuie reconfirmată sub semnul urgenței. Atacurile dinspre științele experimentale propriu-zise se întețesc pe zi ce trece. Mai ales fizicienii (Bouchaud, 2008) reproșează economiștilor atitudinea de încadrare necondiționată în postulatele fondatoare. În acest fel deja pare evident impasul explicativ
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cazuri partizanale a rezistență în munții baricadelor instalate în teritoriul mereu reorganizat al cunoașterii științifice. Exilul benevol în coada de cometă a ipotezei fondatoare a constituției istorice a Economiei ne oferă plăcerea ciudată a respirării prafului degajat de un nucleu epistemic pe cale de epuizare. În urma celor exilați, universul conceptual oricum se resetează pentru a asigura concordanța dintre promisiunile explicative ale ipotezei și consecințele pe care le constatăm în realitate. Economia însăși iese din paralizia în proiectul iluminist, dând binețe așteptărilor motivate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
randamentală, dar și pentru că este habitatul omului. Cucerirea (citește distrugerea!) naturii rămâne pasiunea de alianță a Economiei cu perspectiva iluministă asupra științei. În calitate de putere inepuizabilă, știința nu se suportă decât pe ea însăși în lumea ei de mecanisme. Adevărată greață epistemică a Economiei, refuzul înnoirii perspectivelor și conținuturilor conceptuale o califică drept producătoare de dezordine sau dezechilibre. Ordinea lucrurilor din universul Economiei clasice ar însemna schimbarea perspectivei dragi ocultiștilor (Black, 2008) care au asistat nașterea unei lumi cu capul în jos
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ține nicidecum de gradul ridicat de eroare în testare pentru o ipoteză stabilită pe bază inductivă cum este conceptul de piață, din care se centrifughează întreg spectrul de semnificații ale teoriei economice. Avem la îndemână (oricum fiind nevoie de îndemânare epistemică!) o cale mai accesibilă, de factura observației directe a unui proces de aproximare a altui conținut pentru conceptul de piață. Este vorba de a identifica modul în care se lărgește capacitatea explicativă a ipotezei fondatoare - piața - pentru un segment mult
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
putând să schimbe sensul intențiilor noastre de a spori orizontul explicativ încât să se poată înțelege mai adecvat, mai conform ceea ce se întâmplă în realitate fără să mai aibă legătură cu ipoteza clasică), conține sugestii în legătură cu transformarea conceptului, primenirea lui epistemică, îmbogățirea conținutului lui valoric. Într-un fel practicabil în limbajul informatic, remodelarea se traduce și prin reîncărcare, refondare a ipotezei. Arsenalul consolidat al metodei comparației, asociat cu instrumentarul analizei comparate, ne ajută să sporim forța de penetrare a realității economiei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
obligați să transfere înțelepciunea, priceperea, expertiza, interesul, emoțiile lor unui mecanism. Concluzia nu este doar absurdă, ci este o formulă de dezumanizare, de aneantizare a naturii umane. Nimeni dintre cei care acceptă noul concept de piață nu susține posibilitatea eșecului epistemic și empiric prin exagerare de tipul intervenționismului totalitar. Ceea ce ferește însă economiile care aproximează tiparul globalizării - cum este economia integrativă europeană - de excese este noua arhitectură a dependențelor umane și instituțional organizaționale pe orizontală și în baza unor principii care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
masă. În fond, Economia, când vrea să se debaraseze de acuzele utilitariste și consumiste, ar trebui să fie o știință a creării valorilor destinate să facă masa cât mai agreabilă. Astfel se golește de conținut masa de acuze privind inadecvările epistemice ale cogniției economiei pentru că ea are ca știință alte conținuturi decât științele naturii. Obiectul ei este, într-un fel, natura în faza ei de reflexivitate, adică exact ceea ce ține de întâmplările din natura umană. Contextele economice nu sunt și nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în călătoria pe marea cogniției. Cumva explicabil, fizicienii atrag atenția economiștilor (aș spune economicienilor) că au ales să se ocupe de un obiect ale cărui reguli de comportament au fost decelate deja de ei. Ciudata invitație (Bouchaud, 2008) la conformare epistemică adesea are ecou pe fundalul unei insuficiențe angajări a „economicienilor” în a face distincții de conținut și sens în știința lor. Vina, cinstit spus, nu este a celor care cer respectarea regulilor și ritualurilor din cetatea obiectuală a Fizicii, căci
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca obiective. Avem, în acest caz, o dificultate insurmontabilă și pentru că nu știm să judecăm materialitatea în raport cu contexte imateriale, cum ar fi așteptările. Transferul misterios de semnificații între imaterial și material ne aruncă în catacombele unei erori și logice și epistemice, căci transferul de semnificații este el însuși o eroare de această natură. Asta ne confuzionează și în privința poziționării față de timp, în sensul că procedăm la înțelegerea peridiocității (a ciclurilor) ca expresie confirmată de sursele primare ale cunoașterii, prin ajutorul simțurilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
invizibilă. O anume situație paradoxală obturează înțelegerea sistemului: el există obiectiv și trebuie să-l descoperim ca atare într-un context gnoseologic sau reprezintă o formulă de organizare a cunoașterii, o metodă de decelare a unei realități, o anumită grilă epistemică pe care o folosim pentru a ordona cunoașterea a ceva. Între faliile dilemei încap mai toate analizele comparative cu pretenții sistemice, ordonate complex. Acestea sunt insensibile la nuanțe, ba chiar sunt indiferente la perspective metodologice. Dacă termenul folosit dă bine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a acestor inadecvări rezidă în nesocotirea relației dintre un concept și temporalitatea lui, mai ales momentul apariției lui pe axa timpului. Pentru cei captivi acestei inadecvări conceptele au materialitate aplicată, deși este imposibil să certifici corectitudinea interpretării fenomenelor anterioare instituirii epistemice a conceptului. Aceasta pare să fie cel puțin o problemă nedeslușită a istoriei cunoașterii verificată după criterii de consistență logică. Atemporalitatea conceptelor chiar reprezintă o chestiune nebuloasă când acceptăm faptul că și conceptele au o viață, se nasc la un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Atemporalitatea conceptelor chiar reprezintă o chestiune nebuloasă când acceptăm faptul că și conceptele au o viață, se nasc la un moment anume, au o perioadă de înflorire și apoi intră în eternitate, fie ca folosință, fie ca inutile, adică mor epistemic. Temerea unora ca nu cumva atemporalitatea să fie un drept al conceptelor, indiferent în ce segment de timp apar, nu este de neglijat. Constituția lor metafizică, legată de eternitate, pare să le confere conceptelor dreptul de a se suprapune recursiv
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
acoperă suprafața ideii de sistem și o face atemporală. Evrika are eterna ei trăire în fiecare teoretician predispus la sfidarea temporalității. Doar că strigătul de succes nu are ecou, ba chiar se produce pe o frecvență extrem de joasă! Un concept epistemic are un motiv al ivirii sale în capacitatea de răspuns a cuiva la provocările unei situații de inconsistență dintre o formulă de cunoaștere, o metodă sau metaforă gnoseologică și consecințele pe care acestea ar trebui să le explice. Este, evident
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
metodologică invită în relieful reconfigurat al gândirii științifice, din nevoia de a spori înțelegerea mișcărilor tectonice generate de tensiunile esențiale dintre om și natură ca un tot, dintre natura umană și natura mamă ca întreg. Sistemul are deplinătate ca metaforă epistemică dacă se referă la un întreg care are funcțiuni mai complexe decât autoorganizarea și autoreglementarea, adică de genul autoînvățării. Or, acestea țin de timpul cel mai recent și s-au manifestat ca expresii ale asumării conștiente a acestor funcțiuni, s-
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a pierderilor și câștigurilor, a învinșilor și învingătorilor, a agoniei și extazului, a vieții și a morții, în cicluri mereu reluate. Metafora sistemului este una dezvrăjită de limitările parcimoniei care fixaseră înțelegerea umană în infrafragmentarea realului, ajungându-se la izolaționism epistemic, pe insule robinsoniste, nu diferite ca relevanță de mișcarea stâlpnicilor, ermetic protejate de limbaje de laborator și mai ales cu scopuri antagonice ce au forțat la închiderea noului în patente comerciale. Starea postmodernă a cunoașterii a reajuns un mister, bine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este, dacă vreți să folosiți vechile cuvinte, mecanismul societal de creare a avuției nu ca un scop în sine, ci ca un mijloc de satisfacere a nevoilor umane de demnitate, împlinire, fericire, prestigiu, siguranță, mândrie, confort etc. Sistemul, ca metaforă epistemică, reface ordinea firească a lucrurilor popperiene, lumea ființelor justificând lumea sensului și lumea semnificațiilor, toate însă ca procese de emergență, discrete ca niveluri explicative, dar convergente în universul naturii umane, fie că au funcții de legitimare și verificare, fie de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]