1,135 matches
-
Mircea Flonta (născut în anul 1932) este profesor consultant la Facultatea de Filozofie a Universității din București. Între domeniile sale de preocupări se numără epistemologia clasică și analitică, teoria cunoașterii științifice, precum și filozofia lui Immanuel Kant și a lui Ludwig Wittgenstein. A tradus, în colaborare, din operele filozofice ale lui David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper și Ludwig Wittgenstein. A publicat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
termenului, cunoașterea este posibilă doar în limitele experienței, că nu pot fi avansate temeiuri obiective în favoarea reprezentărilor noastre cu privire la absolut și necondiționat. Această concluzie a analizei lui Kant, concluzie coroborată de evoluții notabile care au avut loc de atunci în epistemologie și împărtășită de toți oamenii care și-au însușit spiritul gândirii științifice moderne, a primit o formulare remarcabilă într-o carte a unui cunoscut matematician din secolul trecut: „Această polaritate subiectiv-absolut și obiectiv relativ mi se pare a fi unul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
târzie, maniera preponderent descriptiv-constatativ-repetitivă de a vorbi despre politică, partide și ideologii, în favoarea unei gândiri-acțiuni eco-sistemice,comprehensive și terapeutice? Este știut că, în cunoașterea socio-umană din perioada modernității târzii și-au făcut loc tot mai mult exegezele hermeneutice, demersurile relativist-contextualiste, epistemologia sistemistă a complexității. Într-o atmosferă intelectuală antipozitivistă, câștigă teren abordările anti-descriptiviste, de factură eco-sistemică și comprehensivă. În opinia mea, eterogenitatea faptelor socio-umane purtătoare de sens, interdependența obiectului și subiectului cunoașterii și acțiunii, cunoașterea prin intuiție sintetică și experiență trăită
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în termeni de mit și de metaforă. El consideră că respectivul concept este metaforic în orice domeniu intelectual, cu excepția optometriei și fiziologiei, ajungând la concluzia că "percepția vizionara este hermeneutica vizionara" (1972, p. 135) și că viziunea "își dezvoltă propria epistemologie și propria ontologie" (1972, p. 135), în tentativa herculeana de a cuprinde și explică totul. Potrivit lui Grimes, gnoseologia vizionara blakeană transcende frontierele literaturii, devenind un mod de cunoaștere generală a universului: "Viziunea este adevărata doar în măsura în care este atotcuprinzătoare" (1972, p.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
legilor naturii în termenii conceptelor alese pentru manevrabilitatea lor, "legile naturii" fiind de o precizie aproape fantastică, dar într-un domeniu strict limitat. Propun să ne referim la observația pe care aceste exemple o ilustrează ca o lege empirică a epistemologiei. Împreună cu legile invarianței din teoriile fizice, constituie un fundament indispensabil al acestor teorii. Fără legile invarianței, teoriile fizice nu ar fi putut da niciun fundament faptului; dacă legea empirică a epistemologiei nu ar fi fost corectă, am fi fost lipsiți
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
aceste exemple o ilustrează ca o lege empirică a epistemologiei. Împreună cu legile invarianței din teoriile fizice, constituie un fundament indispensabil al acestor teorii. Fără legile invarianței, teoriile fizice nu ar fi putut da niciun fundament faptului; dacă legea empirică a epistemologiei nu ar fi fost corectă, am fi fost lipsiți de încurajarea și sprijinul care sunt necesitățile emoționale fără de care "legile naturii" nu ar fi putut fi explorate cu succes. Dr. R.G. Sachs, împreună cu care am discutat legea empirică a epistemologiei
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
epistemologiei nu ar fi fost corectă, am fi fost lipsiți de încurajarea și sprijinul care sunt necesitățile emoționale fără de care "legile naturii" nu ar fi putut fi explorate cu succes. Dr. R.G. Sachs, împreună cu care am discutat legea empirică a epistemologiei, a numit-o un act de credință a fizicianului teoretician, și cu siguranță avea dreptate. Totuși, ceea ce am numit un act de credință poate fi susținut cu exemple actuale multe exemple ce se pot adăuga celor trei deja menționate. Unicitatea
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
derivata de ordinul doi a poziției este edificatoare, când nu există nicio expresie similară pentru poziția însăși ori pentru viteză. De aceea, este surprinzător cât de repede a fost acceptat ca firesc acest minunat dar conținut în legea empirică a epistemologiei. Abilitatea minții omenești de a forma un șir de o mie de concluzii și să rămână totuși "în ordine", așa cum s-a menționat anterior, este un asemenea dar. Orice lege empirică include imprecizii care vor fi descoperite, apoi contopite într-
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
spațiul virtual presupune actualizarea cunoașterii inductive, de tip empiric, un tip de cunoaștere obținută prin încercări și erori, prin tatonări repetate, conținută în aceste încercări, motiv pentru care este (aproape) imposibil de codificat la nivel abstract (este similară cu ceea ce epistemologia numește cunoaștere tacită). Aflat în prezența unui gadget copilul nu se repede imediat să citească instrucțiunile, ci va începe să butoneze în conformitate cu anumite scheme de acțiune pe care nu le conștientizează, dar care se vor finaliza cu anumite regularități empirice
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
susține Nassim Taleb, lumea în care trăim conține un grad ridicat de volatilitate. Am spune că aceasta este cea mai importantă discrepanță dintre școală și mediul virtual, discrepanță care le plasează inevitabil într-o inadecvare reciprocă; se constituie astfel o "epistemologie" a învățării, care pleacă de la activitate pentru a dobândi cunoaștere (precizăm, dobândirea de regularități empirice, care sunt eficiente în situații concrete) trimițând în același timp la nevoia de explorare continuă, de investigare și cartografiere a teritoriului, calități esențiale pentru supraviețuirea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
civil, nu emoțiile acestuia cu cifre, foi de calcul, statistici, mai multe foi de calcul și teorii". (Taleb, 2014, p. 103) Moralitatea de vecinătate este pandantul în plan etic al gândirii slabe din plan epistemic. Putem vorbi, deci, de o epistemologie și de o moralitate ale proximității, una care se întinde până la extremitatea pe care o atingem cu simțurile noastre: la distanță de un braț dacă ne referim la simțul tactil, la distanța până la care mirosurile sunt percepute și ne spun
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și subalternă, vag orientativă. Acum, este adevărat că filozofia s-a dezvoltat sub diferite protectorate: la început cel al religiei și al teologiei, pe urmă cel al politicii, al istoriei și al științelor umane, azi mai cu seamă cel al epistemologiei. Așadar nimic rău în faptul că astăzi și tehnica îi găzduiește întrebările. Dar riscul care intervine în această nouă împărțire în discipline și în general riscul numeroaselor filozofii la genitiv care apar în număr mare: filozofia medicinei, filozofia sportului, filozofia
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
discriminărilor sociale, pentru că nu toți americanii, italienii și românii sunt la fel sau se pot regăsi într-o tipologie unică a personalității. Generalizarea trăsăturilor unui grup social la nivelul întregii populații unei națiuni este greșită din punct de vedere al epistemologiei sociale și al metodologiei sociologice, dar este o practică obișnuită la nivelul simțului comun. Românii sunt numiți "țigani" în Italia și Spania, existând un curent de opinie foarte puternic, conform căruia românii sunt percepuți ca fiind "infractori" și "cerșetori". În
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pe care eul nu o poate atinge / 198 Cap. IV. Imagine, reprezentare, stereotip / 205 Concluzii / 261 Summary / 269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina Daba-Buzoianu, cadru didactic universitar, doctor în epistemologie, construiește cu structuri și imagini măiestrit alese o nouă arhitectură epistemologică a imaginii, folosind denumirea de imagologie, care mie îmi îndrumă gândul spre acel "imago" al lui Cantemir, o legătură fără legătură cu conținutul atât de actual al acestei cărți
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezintă un model sau un tip. În acest sens, arhetipul descrie lumea platoniciană a ideilor, perfectă și nesupusă devenirii. Pentru Aristotel, arché desemna ideea de sursă originară, cauză primă sau principiu al cunoașterii. Prin urmare, arché stă la baza metafizicii, epistemologiei și filosofiei științei, întrucât toate științele cunoașterii au ca fundament principii prime 197. Multiplele abordări ale arhetipului plasează studiul acestuia în zona inconștientului, considerându-l o creație prelogică în sensul că aparține unei gândiri colective, sau mai corect spus, unei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
detaliind exclusiv conceptul de eu și rămânând, în acest sens, la un nivel abstract, în care nu se pune problema conținutului identității, atât de importantă pentru prezenta discuție. Coborând de la nivelul metafizicii lui Fichte la nivelul mai puțin abstract al epistemologiei genetice, constatăm că Jean Piaget considera că eul depinde de prezența conștiinței de sine, însă pentru acesta conștiința de sine apare atât ca urmare a unui stadiu de dezvoltare a gândirii 360, cât și în urma interacționărilor cu ceilalți. Astfel, eul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Hillsdale, New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates, 1981. Todorov, Tzvetan, Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, traducere de Magda Jeanrenaud, Iași, Editura Institutul European, 1994. Todorova, Maria, Balcanii și Balcanismul, traducere de Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu, București, Editura Humanitas, 2000. Tohăneanu, Cecilia, Epistemologia istoriei, București, Editura Științifică, 1998. Tonoiu, Vasile, Identitate-ipseitate-alteritate la Ricoeur, în "Revista de filosofie", Tomul L, nr. 5-6, 2003. Toynbee, Arnold, Studiu asupra istoriei, vol II, traducere de Dan A. Lăzărescu, București, Editura Humanitas, 1997. Trifonova, Temenuga, The Image in
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
5, 10, 15, 68, 75, 83, 90, 92, 103, 119, 129, 148, 261 conștiință, 36, 55, 117, 143, 197, 210, 215, 218, 231, 262 creștinism, 131, 136 devenirea întru celălalt, 17, 160, 187, 203, 266 dimensiunea magică a imaginii, 25 epistemologie, 7 etichetă mentală, 232, 240 etnoimagine, 251 etnostereotip, 259 eu/celălalt, 266 eu/non-eu, 17, 144, 146, 149 eu-noi, 144, 148, 156 filosofie, 9, 17, 23, 87, 118, 147, 167, 176, 182, 198, 212, 301 gândire mitică, 90, 113 idem
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
transcende continuu". (Ion Ianoși, Prejudecăți și judecăți, București, Editura Hasefer, 2002, p. 14). 514 Robin George Collingwood, O autobiografie filosofică, traducere de Florin Lobonț și Claudiu Mesaroș, București, Editura Trei, 1998 , p. 79. 515 Ibidem p. 9. 516 Cecilia Tohăneanu, Epistemologia istoriei, București, Editura Științifică, 1998, p. 15. 517 Robin George Collingwood, op. cit. 518 Gustave Le Bon, Opiniile și credințele, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Științifică, 1995, p. 104. 519 Ibidem, p. 105. 520 Robin George Collingwood, op. cit., p. 83
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
O altă teorie a Învățării se desprinde din teoria psihogenezei operațiilor intelectuale, datorată lui J. Piaget, care a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vîrste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc prin interiorizarea acțiunilor reale. "Epistemologia genetică" fondată de Piaget a influențat În mod pozitiv psihologia contemporană și studiile asupra Învățării. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner a fost fondată pe baza operei lui Piaget. El prezintă posibilitatea cunoașterii lumii astfel: Modalitatea activă, realizată prin manipularea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
metafizici a comunului. Unind abordarea de tip nomotetic (H.J. Eysenck, R.B. Cattell), cu cea de tip idografic ( G. Allport, C. Rogers), specifice oricărei personalități, ajungem la o reprezentare globală și posibil transferabilă a stratificării învățării umane. Ipoteze fructuoase în domeniul epistemologiei genetice și al psihosociocognitivității conduc la ideea că învățarea umană, în sensul general de „achiziție de expertiză" specifică doar omului, este produsul interacțiunii variabilelor biologice, educaționale și ale mediului sociocultural. Noile teorii asupra intelectului uman (Vosniadou, 1996) atestă o structură
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
după cum precizează T. Brateș. 3. Terorismul un fractal în spațiul Hilbert Ne propunem să analizăm în acest studiu terorismul românesc din 1989 din perspectiva hermeneuticii de tip fractal, dezvoltată de Ioan Petru Culianu, în cărțile sale de după 1986. Această nouă epistemologie aplicată de Culianu istoriei religiilor, fenomenului social și politic, modei, literaturii etc. se revendică din fizică și matematică. În Mind Tools the Five Levels of Mathematical Reality, matematicianul american Rudy Rucker definea spațiul Hilbert ca un spațiu matematic cu un
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
reflexivă. Autorul aduce o serie de obiecții ideii de postmodernitate, comparând concepțiile de "postmodernitate" (PM) cu cea de "modernitate radicalizată" (MR) care îi aparține lui Giddens (v. Tabelul 1): Obiecții aduse postmodernității PM MR 1. Înțelege tranziția actuală în termenii epistemologiei sau ca dizolvând epistemologia în întregul ei. 2. Se concentrează asupra tendințelor centrifuge ale transformărilor sociale actuale și asupra dislocării produse de acestea. 3. Vede sinele ca dizolvat sau dezmembrat de caracterul fragmentat al experienței. 4. Aduce argumente în favoarea caracterului
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
serie de obiecții ideii de postmodernitate, comparând concepțiile de "postmodernitate" (PM) cu cea de "modernitate radicalizată" (MR) care îi aparține lui Giddens (v. Tabelul 1): Obiecții aduse postmodernității PM MR 1. Înțelege tranziția actuală în termenii epistemologiei sau ca dizolvând epistemologia în întregul ei. 2. Se concentrează asupra tendințelor centrifuge ale transformărilor sociale actuale și asupra dislocării produse de acestea. 3. Vede sinele ca dizolvat sau dezmembrat de caracterul fragmentat al experienței. 4. Aduce argumente în favoarea caracterului contextual al pretențiilor de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tendințelor globalizatoare. 6. Consideră procesul "golirii" de sens a vieții de zi cu zi ca un rezultat al intruziunii sistemelor abstracte. 7. Consideră angajarea politică coordonată ca fiind împiedicată de primatul contextualității și dispersării. 8. Definește postmodernitatea ca sfârșit al epistemologiei / al individului / al eticii. 1. Identifică dezvoltările instituționale care creează un sentiment al fragmentării și al dispersiei. 2. Consideră modernitatea târzie drept un set de circumstanțe în care dispersia este legată dialectic de tendințele profunde spre integrare globală. 3. Vede
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]