1,343 matches
-
feri din fața glonțului meu sentimental, că nici unul dintre noi nu am mai știut cine e îngerul ... XV. POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA, de Mioara Timofte, publicat în Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016. Articolul este o parte dintr-un român epistolar. Acesta, publicat pe data de 3 octombrie, 2015, cuprinde 42 de scrisori, corespondență imaginara între două personaje: Mit- personajul feminin și Ermit - cel masculin. O fantastică și - îmi doresc din toată inima - fascinantă poveste de iubire! Cartea este semnată Mioara
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
Vi le voi oferi și pe celelalte, în condițiile în care vă plac acestea! Lectură plăcută, deocamdată! Vă promit că va deveni și incitantă! Cu aperciere și recunoștință, Mioara Timofte ... Citește mai mult Articolul este o parte dintr-un român epistolar. Acesta, publicat pe data de 3 octombrie, 2015, cuprinde 42 de scrisori, corespondență imaginara între două personaje: Mit- personajul feminin și Ermit - cel masculin. O fantastică și - îmi doresc din toată inima - fascinantă poveste de iubire! Cartea este semnată Mioara
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
la gânduri, si la insomnii... Presimt iar norii negri, ce o să apară, În noaptea fulgeratelor melancolii. Prin gaură ozonului, o lină semiluna Mi-ar stinge sarea amânduror amigdale, Să tac, cum e tăcerea când e bună, Alerte fie numai umbrele epistolare. Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară, Că până unui zeu, pe filă unui schit, Și- n vis, abia, de voi veni, interioară, Și numai cineva de m-ar fi învelit... Cu un : Abia de te mai cred, că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
trup, la gânduri, si la insomnii... Presimt iar norii negri, ce o să apară,În noaptea fulgeratelor melancolii.Prin gaură ozonului, o lină semilunăMi-ar stinge sarea amânduror amigdale,Să tac, cum e tăcerea când e bună,Alerte fie numai umbrele epistolare.Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară,Ca până unui zeu, pe filă unui schit,Și- n vis, abia, de voi veni, interioară,Și numai cineva de m-ar fi învelit...Cu un : Abia de te mai cred, că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA Autor: Mioara Timofte Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Articolul este o parte dintr-un român epistolar. Acesta, publicat pe data de 3 octombrie, 2015, cuprinde 42 de scrisori, corespondență imaginara între două personaje: Mit- personajul feminin și Ermit - cel masculin. O fantastică și - îmi doresc din toată inima - fascinantă poveste de iubire! Cartea este semnată Mioara
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380992_a_382321]
-
Pentru că nu am rămas indiferentă la părerea unui „incomod”, cum se autointitulează autorul articolului (în cartea sa „Pe urmele unui incomod”), vă redau mai jos cele scrise de matematicianul teleormănean, autor al multor culegeri de specialitate, monografii, memorii, jurnale, pagini epistolare și provocări didactice. (Virginia V. Popescu) *** DEBUT EDITORIAL - ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS Cartea profesoarei de fizică Virginia Vini Popescu “ÎNTRE PORȚI DE UNIVERS” m-a surprins, căci puțini dintre specialiștii științelor reale își exprimă gândurile prin versuri. M-a uimit
PĂREREA UNUI „INCOMOD” de GHEORGHE SUHĂIANU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375555_a_376884]
-
naștere și 130 de la trecerea în neființă- Când rostim numele scriitorului rus Feodor Mihailovici Dostoievski, imediat ne ducem cu gândul la marile sale romane: Crimă și pedeapsă, Idiotul, Frații Karamazov, însă pe lângă acestea autorul se afirmase mai înainte cu romanul epistolar Oameni sărmani ( 1845- 1846), despre care Bielinski scria:” un talent neobișnuit, original, care dintru început, de la prima lui operă, s-a desprins categoric din pleiada scriitorilor noștri, mai mult sau mai puțin tributari lui Gogol în ceea ce privește orientarea și specificul lor
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
în permanentă căutare prin care încerca să găsească soluții la problemele nodale ale unei epoci de crepuscul al feudalismului rus, peste care se grefau puternic și brutal formele noilor relații capitaliste.era perioada când se afirmase în prima sa operă-romanul epistolar Oameni sărmani. Această latură psihologică a realismului dostoievskian era aceea care deschidea o nouă pagină în istoria literaturii ruse. Atât Nekrasov și mai cu seamă Bielinski au salutat cu entuziasm apariția acestui scriitor, care pătrundea “în străfundurile sufletului omenesc “, aducând
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
ați avut ocazia să cunoașteți oameni de diferite caractere. Cine v-a impresionat cel mai mult, sau ce moment deosebit vi s-a fixat în memorie din timpul activității jurnalistice? - În cartea mea “Himera literaturii” , scrisă sub forma unui dialog epistolar cu fratele Ion Lazu, basarabean strămutat în Oltenia, după cedarea fără luptă a provinciei românești de peste Prut, spun totul sau aproape totul și despre acest subiect. Un capitol este numit, în mod ostentativ zic eu, ”Amintiri de la”Tribuna României. Elevata
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
suportul verbal al unor iluminări interioare („Pe cruce Iisus/ Grâul în pământ. Noi toți/ Oaspeți ai crucii” sau: „Abis dedesupt/ Altul dea¬supra la fel/ Ce rece-i frica// Și cum mă soarbe în ea/ Amețitoarea punte”). Vo¬lumele următoare: epistolarul „Sub umbra Sfinxului” (1975), poemul istoric „Constan¬tin Brâncoveanu” (1981), scenele în versuri din „Melcul” (1981), prozele din „Agape” (1982) ori eseul din „Biserică și religie la români” (1985) sunt meditații pe tema lui „a fi” în eternitate și „a
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
civice istorisite; partea a IV-a: Nicolae Iorga - omul de cultură (pp. 183 - 195), cu 8 referenți și 12 scrisori publicate; partea a V-a: Nicolae Iorga - conferențiarul (pp. 197 - 217), cu 16 apelanți la memorie și tot atâtea izvoare epistolare; partea a VI-a: Nicolae Iorga - omul politic (pp. 219 - 241), cu 13 emitenți și 20 de scrisori; partea a VII-a: Nicolae Iorga - ecouri postume (pp. 243 - 263), cu 13 corespondenți și 15 evocări pentru posteritate. Au existat unele
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
Nicolae Iorga - omul politic (pp. 219 - 241), cu 13 emitenți și 20 de scrisori; partea a VII-a: Nicolae Iorga - ecouri postume (pp. 243 - 263), cu 13 corespondenți și 15 evocări pentru posteritate. Au existat unele cazuri în care un epistolar a oferit diverse informații prețioase, încadrate în diferite părți tematice ale cărții. Cele 130 de documente epistolare publicate sunt extrase, fragmente din scrisorile tematice primite de către Părintele Alexandru Stănciulescu - Bârda, timp de peste 30 de ani și ordonate în aproape 100
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
-a: Nicolae Iorga - ecouri postume (pp. 243 - 263), cu 13 corespondenți și 15 evocări pentru posteritate. Au existat unele cazuri în care un epistolar a oferit diverse informații prețioase, încadrate în diferite părți tematice ale cărții. Cele 130 de documente epistolare publicate sunt extrase, fragmente din scrisorile tematice primite de către Părintele Alexandru Stănciulescu - Bârda, timp de peste 30 de ani și ordonate în aproape 100 de dosare, în arhiva sa personală. Cele 130 de scrisori / fragmente de scrisori sau de jurnale trebuie
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
unii predomină una, la alții, alta; unirea amândurora e perfecțiunea, purtătorul ei, genial.“( Din scrisoarea către I.C. Negruzzi, din 17 iunie 1870,). Citind corespondența lui Eminescu, de altfel destul de restrânsă cantitativ, mi-am dat seama că nu izvorăște din spiritul epistolar, ca aceea a lui Alecsandri sau chiar Titu Maiorescu. Ea reprezintă într-un fel o manifestare de forță majoră, ce nu are nimic de-a face cu plăcerea de a dialoga a lui Caragiale. Dar din ea aflăm drama eminesciană
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
prozatorul face o incursiune în Bucureștii anilor '60 ai secolului trecut: povești de dragoste pasionale (Maxim și Diana, de exemplu), saga unei familii, lîngă ședințe de partid care „scot din sărite", apoi, inserturi din me¬dia bucureștene și israeliene, discursul epistolar și portrete ale unor personaje istorice (Moshe Dayan), scrisori din epocă, de la Arad sau București, lîngă portrete ale vremii, unele în derizoriu („Un băr¬bat amețit de băutură se lipise de scaunul ei și-i arunca priviri li¬bidinoase. Se
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
rămân strâmb și revin la outlook. Oo, două mesaje. Mă așez mai bine pe scaun și le răspund tihnit, câte juma' de pagină fiecăruia. Îmi place să compun scrisori, e o adevărată delectare, mai ales când corespondentul dovedește aceleași aptitudini epistolare. În sfârșit, mă hotăresc să încep selecția epigramelor de unde rămăsesem, cam pe la începutul lui 2008. Dar când văd câte texte și comentarii s-au adunat între timp, îmi zic: parcă se lucrează mai cu spor cu muzică. Intru pe youtube
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
receptarea ideilor sale în Europa literelor, ci și contracarează obiecțiile stârnite de scrierile sale în diverse cercuri, pe care le cunoaște prin purtătorii lor de cuvânt. Astfel, dincolo de rolul de laborator intelectual care le-a fost recunoscut, cred că intervențiile epistolare ale lui Descartes trebuie văzute uneori că testarea unor poziții filosofice originale într-un peisaj săturat de vederi convenționale, alteori de-a dreptul că o luptă în care cititorul modern este chemat să recunoască și să identifice părțile beligerante.” (Vlad
RENÉ DESCARTES ȘI UN TÂNĂR FILOZOF BĂCĂUAN, MIHAI-DRAGOȘ VADANA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374211_a_375540]
-
care cititorul modern este chemat să recunoască și să identifice părțile beligerante.” (Vlad Alexandrescu) “Studiul Corespondentei lui Descartes - în general necunoscută publicului românesc - poate aduce indicii spectaculoase pentru reconstrucția dezvoltării filosofiei marelui gânditor. Și al doilea volum - care cuprinde schimburile epistolare ale filosofului din perioada 1639-1644 - surprinde prin varietatea de corespondenți, precum și prin numeroasele domenii acoperite, de la amănunte de viața cotidiană la literatura, metafizica, filosofie naturală, filosofie morală, medicina, algebra, geometrie, muzica sau optică. Este perioada în care Descartes a redactat
RENÉ DESCARTES ȘI UN TÂNĂR FILOZOF BĂCĂUAN, MIHAI-DRAGOȘ VADANA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374211_a_375540]
-
în război Ancel, Jean, "The lassy syndrome", în Romanian Jewish Studies, Ierusalim, 1987. Antonescu, Ion, Mărturii și documente, coord. de losif Const. Drăgan, 3 vol., Editura Nagard, 1989; Cariera militară. Scrisori inedite, București, Editura Academiei de înalte studii militare, 1993; Epistolarul infernului, București, Editura Viitorul Românesc, 1993; Istoria mă va judeca. Scrieri inedite, București, Editura Academiei de înalte studii militare, 1993; Românii, originea, trecutul, sacrificiile și drepturile lor, București, Editura Clio, 1990; Secretele guvernării, București, Editura Românul, 1992. Chirnoagă, Platon (general
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de unde pictura a iradiat planetar, pictorii au fost și gureși. Taciturnul Van Gogh simțea irepresibilă nevoie să-și detalieze, în scris, către fratele său Theo, momentele lucrului, zbuciumul, proiectele. Era, ea, sarabanda vorbelor scrise, una în sine, doar de dragul exercițiului epistolar, de altfel atît de la modă în vreme? Nu. Angoasele olandezului aveau rostul explicitării îndoielilor. Dureroaselor îndoieli ale diletantului de geniu. Că va fi înțeles greșit de contemporani, de improbabilii discipoli. Apoi, modernii tîrzii, mai toți s-au exersat prolific în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scutește, întrucîtva, de efectele urîte ale sifilisului și-și poate oferi/poate oferi celor din jur numere aproape atractive (trist atractive). În prelung fericitul exod la Torino începe să joace pe stradă scene "vesele și poznașe", cum singur îl înștiințează, epistolar, pe devotatul Köselitz: "... savurez atît de multe glume stupide cu mine însumi încît din cînd în cînd rînjesc pe stradă preț de jumătate de oră". Devine bulimic, preocupîndu-se metodic de feluri speciale de mîncare, sindromul găsindu-și însă imediat argument
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la biroul (pentru corespondență) și-și transmiteau gînduri cum n-ar fi putut s-o facă tête-à-tête. Și asta nu din lașitate sau din lipsă de franchețe, ci, pur și simplu, pentru că le plăcea să scrie scrisori. Erau de gen epistolar. Preambulul acesta nostalgic e provocat de frumoasa scrisoare deschisă, publicată recent în Ziarul de Iași de domnișoara Gabriela Șerban, contrariată, domnia-sa, de cîteva texte în care-mi exersasem nu fără oarecare benignă maliție, recunosc vocalize privind cea mai nouă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a celui nu de mult plecat dintre noi Mihai Ursachi nu aș fi dat curs rîndurilor de față. În plus, ingeniozitatea corespondentei mele, recurgînd la o substituire nominală atît de rafinat-evocatoare, mă determină, iată, să comit o scrisoare... de gen epistolar. N-am mai făcut-o de-o viață. Cu atît mai explicabilă emoția-mi, cu cît e vorba de o... domnișoară. (Că această domnișoară Gabriela Șerban spre deosebire de-a lui Mihai Ursachi, de-o feminitate indubitabilă pare mai degrabă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în NARAȚIUNEA PREVIZIBILĂ); o NARAȚIE SIMULTANĂ apare (probabil) concomitent cu ele ("Ilie coboară strada; o vede pe Ioana și o salută..."); în fine, o NARAȚIE INTERCALATĂ e situată temporal între două momente ale acțiunii povestite și este caracteristică pentru narațiunile epistolare (Pamela) și narațiunile-jurnal (Greața). 3. RELATAREA în terminologia lui Todorov: narația este pentru REPREZENTARE ceea ce POVESTIREA VORBELOR este pentru POVESTIREA EVENIMENTELOR. 4. DISCURS, în terminologia lui Ricardou: narația este pentru FICȚIUNE ceea ce discursul este pentru POVESTIRE. ¶Genette 1980; Prince 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o NARARE PREALABILĂ. Narația anterioară este caracteristică pentru NARAȚIUNEA PREVIZIBILĂ. ¶Prince 1982. narație intercalată [intercalated narration]. Un tip de NARAȚIE prin care o INSTANȚĂ POVESTITOARE este situată temporal între două momente ale ACȚIUNII; o NARARE INSERATĂ. Narația intercalată caracterizează narațiunile epistolare (Pamela) și narațiunile-jurnal (Jurnalul unui preot de țară). ¶Genette 1980; Prince 1982. narație intermitentă [interspersed narration]. Vezi NARAȚIE INTERCALATĂ. ¶Lanser 1981. narație mediată [mediated narration]. O narație în care se face simțită prezența naratorului; o narație care avansează un NARATOR
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]