5,096 matches
-
numeroase exemple detaliate de profiluri ale indivizilor excepționali pentru a demonstra că frecvența eredității depășește orice predicție posibilă. Chiar dacă multe dintre argumentele lui Galton au necesitat ajustări și validări ulterioare (Bramwell, 1948; Kroeber, 1944; Simonton, 1983c, 1988b, 1991c, 1996), Geniul ereditar a devenit mai târziu nu doar un studiu de referință în psihologie, ci și prima cercetare istoriometrică veritabilă a creativității de nivel superior. Mulți investigatori au urmat calea de studiu de pionerat deschisă de Galton. Doar câțiva ani mai târziu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
titlul „The Intelligence Quotient of Francis Galton in Childhood”. Pentru că s-a raportat la definiția coeficientului de inteligență din acea perioadă - un coeficient obținut din raportul dintre vârsta mentală și vârsta cronologică a individului -, scorul QI obținut de autorul Geniului ereditar a fost un nivel de geniu, de aproape 200. Când Terman a conceput studiul său longitudinal, o asemenea analiză istoriometrică pilot încă putea fi îmbunătățită. Cox, o absolventă în căutarea unui subiect de doctorat, a decis să preia tehnica utilizată
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Cei doi și-au ales subiecții din lista de 1 000 de persoane alcătuită de James McKeen Cattell, care a decretat celebritatea acestora pe baza spațiului dedicat în dicționarele biografice. Ei au eliminat din lista lui Cattell persoanele care aparțineau ereditar aristocrației (cu excepția celor ce s-au distins și prin altceva decât prin naștere), persoanele născute înainte de 1450, cele care depășeau nivelul 510 de pe lista originală și unsprezece nume pentru care nu existau documente scrise. Au rămas, astfel, 282 de persoane
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Cluj 73 Mișcarea eugenistă din București 74 Capitolul 2 - Soluție eugenică 81 O nouă paradigmă științifică 81 Paradigma științifică 84 Gândirea despre ereditate În România, Înainte de 1918 87 Influențe din afara granițelor 89 Sinteza românească de factură mendeliană 93 Legile determinismului ereditar 104 Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Eugenie și secularizare 112 Capitolul 3 - Statul biopolitic 119 Moldovan În scrierile sale politice timpurii: a treia cale, biopolitica 122 Biopolitica: spre statul eugenic total 124 Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligații 127 Gen și cetățenie 134 Justiția ereditară 137 Medicina și ordinea politică 139 Programe publice: factori de mediu și progres biologic 140 Economie, dezvoltare și relații de muncă 141 Finanțarea statului și biopolitica 144 Educație, cultură și progres eugenic 147 Administrația internă și afacerile externe 148 Statul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
biopolitice a lui Moldovan 154 Ecouri ale Biopoliticii 158 Alte perspective asupra statului eugenic 164 Capitolul 4 - Ierarhii naturale și valori naționale 173 Intelectualii și clasa de mijloc: definiții și dezbateri 175 Noua elită eugenică 182 Contestarea intelectualității ca elită ereditară 187 Țărănimea și elanul vital 189 Familia și rolurile de gen: femeile ca factori disgenici 193 În căutarea „celuilalt”: devianță socială și normalitate eugenică 199 Eugenia și locuitorii de altă etnie ai României 201 Infractorii ca „plăgi sociale” 204 Capitolul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și era bine ca o autoritate să vegheze asupra lor. Faptul de a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba chiar și sterilizarea erau tratate ca dezirabile. * * * Determinismul ereditar are, desigur, o premisă greu de conciliat cu liberalismul și cu social-democrația. De aceea, eugeniștii au mai adăugat ceva mortar În eșafodajul dictaturilor de toate nuanțele. De aceea, unele dintre ideile lor și-au găsit Împlinirea În comunismul naționalist al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În aplicare reforme În domeniul sănătății publice și al educației. Ei au impus În Învățământ predarea ideilor eugeniste de la școala primară până la Învățământul medical universitar și au Încercat să restructureze selecția elevilor, astfel Încât aceasta să se facă după criteriul aptitudinilor ereditare. Acest ultim demers a fost În general lipsit de succes. Eugeniștii au realizat, de asemenea, cea mai cuprinzătoare lege dinainte de 1945 referitoare la responsabilitatea și autoritatea statului În domeniul sănătății publice. Legea Moldovan din 1930 prevedea o varietate de măsuri
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lor eugenice. Sub presiunea susținătorilor eugeniei au mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege, cu o singură excepție - atunci când prerogativele eugenice dictau necesitatea de a Împiedica reproducerea (dacă părinții sufereau de defecte ereditare). Totuși, chiar și În acest caz, avortul rămânea voluntar. O altă măsură restrictivă urmărea să Împiedice căsătoria etnicilor români cu persoane aparținând altor etnii. Deși nu exista o lege În acest sens, ofițerii militari și oficialii guvernamentali erau supuși presiunii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
părtași la o politică de construire a identității care era mai aproape de cea a Uniunii Sovietice decât de cea a țărilor vestice. În timpul perioadei interbelice, eugeniștii sovietici au Încercat să definească Omul Sovietic, În acord cu legile evoluției și determinismului ereditar, la fel cum cei români au Încercat să construiască un model În Întregime nou al unui român sănătos tipic. Varianta română și cea sovietică a eugeniei sunt Însă radical diferite sub aspectul teoriilor științifice folosite și al scopurilor politice pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
diferențele etnice s-au contopit În identitatea femeilor evreice, membre ale clasei de mijloc din Germania 37. În discuția despre ierarhia socială imaginată de eugeniști, subliniez felul În care clasa mijlocie a practicanților de profesii Începuse să folosească argumentul diferențelor ereditare pentru a obține mai multă putere În societate și pentru a justifica legitimitatea revendicărilor sale asupra destinelor claselor inferioare. Evidențiez, de asemenea, dimensiunea etnică a discursului eugenist, care urmărea să consolideze autoritatea clasei de mijloc profesionale, de etnie română, În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mă preocupă În acest capitol felul În care eugeniștii au trasat distincția dintre comunitatea sănătoasă, „acceptabilă”, și „ceilalți”, cu scopul de a controla astfel relațiile sociale. La fel ca În discuțiile despre alte categorii sociale, eugeniștii au folosit identificatori (presupuși) ereditari pentru a construi ambele tipuri de comunități. Discuția din capitolul 4 pune accentul pe diferențele dintre definițiile „sinelui” și „celuilalt” folosite de eugeniști și cele folosite de grupări extremiste de dreapta, precum Garda de Fier. Analiza din acest capitol aduce
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Întâi la Institutul pentru Boli Tropicale de la Hamburg și apoi la Institutul Pasteur din Paris. Interesele de cercetare l-au purtat până la stația zoologică din Napoli și la un institut similar din Roma. Totuși, Moldovan s-a familiarizat cu determinismul ereditar și cu principiile eugeniei În special datorită experienței din Viena și Hamburg, unde aceste idei deveniseră deja destul de populare. În 1915, Moldovan a obținut titlul de doctor În patologie generală la Școala Medicală din Viena; el a devenit primul român
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rândul său, Astra a avut un rol central În translatarea intereselor specifice ale susținătorilor activi ai eugeniei la un nivel mai larg, al preocupării pentru sănătatea populației de etnie română și În crearea unui discurs naționalist care folosea limbajul determinismului ereditar. La Începutul anilor ’20, după realizarea unirii În fapt a Transilvaniei cu Regatul, Astra părea că se află la capăt de drum. Scopul acestei organizații fusese conservarea identității și culturii românești din Transilvania, În condițiile marginalizării de după Ausgleich. Obiectivul său
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deja referințe comune; prelegerile au atras un public foarte numeros, fie datorită renumelui vorbitorului, fie datorită tematicii puse În discuție 35. Fiecare prelegere se referea la un aspect nou al biologiei națiunii, făcând legătura dintre prezentarea vorbitorului și noțiunile determinismului ereditar pe care eugeniștii le promovau cu atâta ardoare. Faptul că atare figuri importante au acceptat să participe Într-un astfel de program indică din partea lor nu doar un grad Înalt de familiaritate cu mișcarea eugenistă din România, ci și un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
până la moartea sa, În 1980. Pe parcursul lungii sale cariere, Râmneanțu a publicat un număr impresionant de studii, multe dintre ele reprezentând abordări care Încercau să folosească analiza statistică și diverse măsurători bioși antropometrice pentru a determina fondul genetic și potențialul ereditar ale populației din Transilvania, de-a lungul unor axe etnice 46. Petre Râmneanțu, ca și colegul său, Iordache Făcăoaru, a fost cel mai mult influențat de ideile eugeniste din Germania. Studiile lui Râmneanțu despre identitatea ereditară a populației de secui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fondul genetic și potențialul ereditar ale populației din Transilvania, de-a lungul unor axe etnice 46. Petre Râmneanțu, ca și colegul său, Iordache Făcăoaru, a fost cel mai mult influențat de ideile eugeniste din Germania. Studiile lui Râmneanțu despre identitatea ereditară a populației de secui (szekler) din sud-estul Transilvaniei au primit o recunoaștere continuă sub forma unor premii prestigioase În perioada de după 194447. Cariera sa, spre deosebire de cea a mentorului său, a continuat după 1948, deși la o scară mai mică și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o recunoaștere continuă sub forma unor premii prestigioase În perioada de după 194447. Cariera sa, spre deosebire de cea a mentorului său, a continuat după 1948, deși la o scară mai mică și cu numeroase restricții impuse asupra publicării lucrărilor sale de patologie ereditară. Totuși, Râmneanțu a purtat torța aprinsă de Moldovan până la sfârșitul vieții sale prin intermediul prelegerilor de la Uniunea pentru Științele Medicale și al unei biografii detaliate pe care a Încheiat-o cu un an Înainte de moartea sa. Râmneanțu este o personalitate a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al relațiilor sociale 53. Făcăoaru a mers mai departe și și-a Început propria cercetare de teren În Transilvania, cu fonduri obținute de la Astra. Studiile sale au fost În Întregime subsumate viziunii sale asupra relațiilor sociale ca funcție a trăsăturilor ereditare. Făcăoaru și-a ales ca subiecte de cercetare predilecte familiile și genealogia acestora și și-a Îndreptat atenția mai puțin asupra statisticilor individuale. În plus, tipul de date pe care le-a colectat se referea mai degrabă la caracteristicile antropometrice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
date pe care le-a colectat se referea mai degrabă la caracteristicile antropometrice decât la factorii de mediu social, cum ar fi alfabetismul sau ocupația. Problemele legate de educație sau de economie Îl interesau doar În măsura În care erau legate de caracteristicile ereditare. Făcăoaru a folosit aceste cercetări pentru a schița portretul individului normal autentic de etnie română, astfel Încât să poată separa această populație de celelalte, „impure”, care trăiau În România. Accentul pe care Făcăoaru Îl punea pe puritate și pe „curățarea” populației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Învățământ obligatorie a școlii 61. Unii dintre colaboratorii lui Moldovan au reușit să se adapteze tranziției la perioada comunistă, ajustându-și interesele de a controla sănătatea generațiilor viitoare la egalitarismul noii ideologii comuniste. Mihai Kernbach, un specialist În studiul naturii ereditare a criminalității și a patologiilor mintale, s-a Întors la Cluj după 1944 ca decan al Facultății de Medicină. Iosif Stoichița a reușit și el să Își mențină, după 1944, poziția influentă de Inspector Sanitar În Transilvania, având ca principale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de studenți despre teoriile eugeniei. Această Școală a fost considerată atât În istoriografia din România, cât și În cea vestică o instituție importantă pentru dezvoltarea cercetării sociologice 64. În cadrul cursurilor de aici, se oferea o introducere În noțiunile de determinism ereditar În sens larg, teoriile eugenice și antropometrie. Gusti a deschis, de asemenea, paginile celebrei sale reviste, Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, pentru contribuțiile promotorilor eugeniei și a mers chiar mai departe, creând o Secție de Antropologie și Eugenie În cadrul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]