KorAP: Find »[drukola/base=ermetic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...49 >

1,217 matches

Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687

traducerile lui Quasimodo reflectă această aspirație a epocii sale spre puritate. În laboratorul său literar tendința s-a tradus în căutarea cuvântului pur, originar ca răspuns la acea espoir inassouvi d'innocence specifică și lui Ungaretti.474 Prin urmare, autorul ermetic a încercat să făurească versuri în care cuvântul să aibă limpezimea pe care o cunoscuse în cele ale poeților greci. Căutarea inocentei se reflectă atât în traducerile autorilor noștri, cât și în creațiile lor originale, unde sunt reelaborate ecouri ale

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
transmit moduri, cadențe, iar rezultatul este pe de o parte o tălmăcire presărată cu lexeme din idiolectul propriu, uneori inexistente în originalele în limba greacă, iar pe de alta, o poezie ce împrumuta imagini și tonalități de la poeții greci.480 Ermeticul îi atrage pe aceștia în efortul propriu de maturizare prin plăsmuirea limbajului, recreând versurile într-o limbă eliberată de crustele neoclasice și de banalitățile arcadice, într-un limbaj primitiv și esențial. Influență poeților străvechi asupra creațiilor sale de sine stătătoare

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
din Consalvo și în titlul cantului Dragoste și Moarte și în primul vers al aceluiași, Quasimodo îi alătura, s-a constatat, în Fraților Cervi. Prin această declarație care trimite la Leopardi, Quasimodo subliniază faptul că el a depășit tiparele poeziei ermetice, învingându-l prin această și pe poetul din Recanati, ale cărui versuri constituie un model și pentru creatorul care dorește să fie accesibil publicului și să refacă omul. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei, o

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
ale cărui versuri constituie un model și pentru creatorul care dorește să fie accesibil publicului și să refacă omul. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei, o contrazicere a mesajului antecesorului, semnifică renunțarea la întreaga stagiune ermetica a propriei creații și reconfirmă manieră în care scriitorul sicilian înțelegea să se raporteze la operă acestuia cu un amestec de admirație și respingere, căci dacă este incontestabil faptul că a preluat ecouri, imagini, motive, lexeme leopardiene, este la fel de adevărat

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
aventură biografica fuzionează prin contopirea legendelor locului cu trăirile personale ale poetului. Căutarea atemporalității coincide parțial cu încercarea de a (re)găsi o epocă fericită a copilăriei, iar această dinamică, se preciza și într-un capitol anterior, apropie optică autorului ermetic de cea a lui Leopardi; acesta din urmă îi dăruiește emulului sau dorința de a retrăi iluziile, speranța, forța imaginației, fericirea copiilor și a anticilor. Leopardi deplânge pierderea stării originare a ființei în care iluziile, rătăcirile (error), speranțele și imaginația

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
te părăsește încă (...) nu te părăsește în poziție inițială de vers, scoate în relief puterea pe care versurile Canturilor o exercitau asupra imaginarului quasimodian. Vântul, carele, Ursa, hoțul, grotele sunt elemente ale imagologiei și cronotopiei specifice romanticului pe care scriitorul ermetic le încadrează în scenografia dată de Sicilia natală. Leopardi le reunise în Alla Primavera: Echo, nu-n chip de boare, / ci-n chip de duh nefericit de ninfă (...) Stânci sihastre / și grote și cătune / ea învăța cu lacrimile noastre / să

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
arătând că versurile acestui scriitor aveau datele necesare pentru a dialogă cu orientările literare noi din peninsulă italica și nu puține au fost cele din perioadele amintite, de la simbolism, decadentism și crepuscularism, la futurism și la noile modulații ale poeziei ermetice. Fiecare a proiectat asupra versurilor romantice o lumină diferită, modificând și interpretând rimele antemergătorului conform exigentelor propriei sensibilități. La trecerea dintre veacuri, după admirația iubitorilor de patrie și a poeților din boema literară italiană, după ce fusese contestată și apreciată, înălțata

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
521 Pe baza acestei medieri pascoliene, Quasimodo a preluat din Canturi motivul literar al vântului. S-a observat că în poezia Vânt la Tìndari epitetul ce trădează ascendentă leopardiană a întregii poezii este vânt adânc vento profondo. Prin acesta creatorul ermetic a introdus în propria creație cunoscută epifanie sonoră leopardiană a vântului prin desiș. Solitudinea eului care ascultă ritmurile propriei interiorități, dar și experiența cu totul singulară, în urma căreia ființă depășește limitele spațiului și timpului, pășind într-o lume a armoniei

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
vântului prin desiș. Solitudinea eului care ascultă ritmurile propriei interiorități, dar și experiența cu totul singulară, în urma căreia ființă depășește limitele spațiului și timpului, pășind într-o lume a armoniei, au confirmat, prin netăgăduita asemănare cu Infinitul, faptul ca poetul ermetic reformulase în propriul laborator ecouri ale rimelor romantice. Influență Poetica atunci când e vorba de doi poeți puternici, autentici se produce întotdeauna printr-o rea-citire a poetului înaintaș, afirmă Harold Bloom.522 Nouă opera este de fapt un act de corecție

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Vincent Arnault (1766-1834). Modificând-o substanțial, Leopardi și-a depășit modelul, a trecut dincolo de mesajul poeziei inițiale adăugându-i o componentă de vag, indefinit, ușor, mai putin pregnanta în textul de pornire. Vădind opinii identice cu cele ale antecesorului, autorul ermetic afirmă în introducerea unuia dintre volumele sale: Să imiți înseamnă aici să înfăptuiești aceeași muncă pe care a făcut-o poetul originar; să imiți înseamnă să refaci acel echilibru în propria limbă. Prin aceste cuvinte, în înșiruirea cărora se remarcă

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
numeroșilor critici, au fost identificată componentă antică din poezia ambilor. Amândoi au manifestat o predilecție deosebită pentru cuvintele izolate, scurte din textele autoarei din Lesbos, calate pe sensibilitatea lor.525 Zei, împrejur cuvinte eterice, dar nevinovate scria poeta, în traducerea ermeticului. De asemenea ambii au reperat în versurile ei tema iubirii ce dă naștere dorinței de moarte. În versurile originale scrise de sicilian în paralel cu traducerile, dar și ulterior, este evidentă contaminarea temelor iubirii și morții, prezența și în Canturile

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
dragostea, îl fanciullo amore preatânăra iubire (v. 10, v. 13). În versurile lui Leopardi, Eros și Thanatos sunt două entități atotputernice, cu care autorul dialoghează și în puterea cărora se află. Deși le-a acordat întâietate în sfera afectelor, autorul ermetic a înțeles să le subordoneze eului liric. Uneori desacralizarea morții duce la multiplicarea imaginii ei și la folosirea metonimica a termenului cu înțelesul de dispariție. În scrierile leopardiene în care dragostea și moartea sunt adevărate protagoniste, impetuozitatea poetului romantic atinge

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
a conferi rafinament expresiei; aceste două elemente și-au găsit ecoul și în tehnică literară quasimodiană, în cuvântul sau reificat. Cu toate ca la începutul anilor treizeci influență acestei publicații se estompase cedând primatul altor reviste care găzduiau, de pe atunci, scrierile autorului ermetic ('Îl Frontespizio', 'Solăria', 'Circoli' și 'Letteratura') opera poetului romantic nu fusese uitată, el fiind celebrat, de exemplu, în numărul aniversar din 1937 al revistei 'Îl Frontespizio', ce îi fusese dedicat în exclusivitate. Într-o epocă în care Foscolo și Manzoni

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
contemporane italiene. Deoarece se îmbogățise și cu acest ecou atenuat neoromantic cu rădăcini antice, arta quasimodiană, din ce in ce mai atentă la șlefuirea cuvântului, va sta la baza versurilor ce aveau să îi aducă mult mai tarziu recunoașterea că prima voce a poeziei ermetice, pe urmele precursorilor Ungaretti și Montale. Ermetismul își declară sorgintea nobilă revendicând ascendente în opera scriitorului din Recanati, privit că maestrul noutății cuvântului poetic.526 Quasimodo, la rândul său, găsea un model în arta verbului leopardian. Tehnică scriitoriceasca a cuvântului

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Ungaretti și Montale. Ermetismul își declară sorgintea nobilă revendicând ascendente în opera scriitorului din Recanati, privit că maestrul noutății cuvântului poetic.526 Quasimodo, la rândul său, găsea un model în arta verbului leopardian. Tehnică scriitoriceasca a cuvântului reificat, caracteristică autorului ermetic și explicată de Oreste Macrì în introducerea la volumul Poezii din 1938, este tributara, trebuie repetat, concepțiilor leopardiene despre verb; din ele, Quasimodo preia și caracteristicile de vag și nedefinit, fapt nesemnalat de cunoscutul exeget. Poetica cuvântului vag, formulată de

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
sommamente poetico (Zibaldone, 26) implică utilizarea unor cuvinte semantic slab marcate, valorificate prin contiguități îndrăznețe de termeni și prin elaborarea adecvată a cronotopului. Pornind de la aceste trei repere ale artei ambiguității și analizând modul în care tehnică scriitoriceasca a emulului ermetic le reflectă, s-a constatat în primul rând o predilecție pentru cuvintele antico și silenzio ce fac parte din inventarul leopardian al termenilor vagi; în al doilea rând, s-a remarcat că arta a cuvântului reificat, bazată pe tendința centripeta

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
naște la granița dintre caracteristicile semantice individualizante și deschiderea lor către context oferă măsură ambivalentei cuvântului quasimodian, componența definitorie a condeiului sau. În articolul citat în introducerea prezenței cercetări, Mariella Cantelmo sublinia, în alți termeni, aceasta dublă fațetă a cuvintelor ermeticului, gata să se închidă în duritatea pietrei sau să se transforme în suflu ce dispare că o tresărire a văzduhului.527 Vocabulele au o rezonanță similară cu a celor vagi, leopardiene. Arătând ambiguitatea și lejeritatea ce le caracterizează în poezia

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
scriitori pentru antichitate au făcut necesară analiza paralelă a contextelor în care apare adjectivul antico. Am observat că epitetele în oglindă: antică voce (Quasimodo) voce antică (Leopardi), prin intermediul cărora trecutul este readus în prezent, confirmă ascendentă leopardiană a sintagmei poetului ermetic. Același termen, plasat în imediata apropiere a unor motive auditive, ne-a prilejuit studierea acelora care s-au adeverit a fi veritabile rescrieri ale unor versuri leopardiene. Deoarece în Ce noapte lungă Quasimodo menționează colina, vântul, pădurea, Ursa, grotele, hoțul

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
fraților Cervi / nu celor șapte stele ale Ursei. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei echivalează cu renunțarea la întreaga etapă criptica a propriei creații și reconfirmă în același timp poziția freudian ambivalenta de pe care scriitorul ermetic înțelege să se raporteze la maestrul sau, cu un amestec de admirație și respingere. Numeroasele trimiteri ale rimelor sale la Canturi, reliefate de-a lungul cercetării, au confirmat puterea de atracție pe care poezia romantică a exercitat-o asupra creatorului

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
nefondate și că vâlvă din jurul acestor volume s-a datorat, în parte, si modului în care, atunci și acum, presa înțelege să amplifice un conflict în scopuri comerciale, nu se pot trece sub tăcere unele ecouri ungarettiene evidente la scriitorul ermetic. Tema atât de leopardiană a scurgerii implacabile a timpului pătrunde în versurile sicilianului și prin intermediul autorului din Alexandria. Rezervând pentru o cercetare ulterioară analiza rolului de mediator îndeplinit de rimele leopardistului Ungaretti, a fost analizată pe larg tema timpului în

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
perceperea vârstei maturității că vreme a suferinței accentuate pe alocuri de diminuarea facultăților creatoare; rememorarea chipurilor din trecut pe firul sonor al amintirii. Vremea copilăriei, a tinereții, creionata frecvent de poetul romantic cu ajutorul unor imagini acustice, este reprezentată de poetul ermetic că lume populată cu glasuri și chipuri dragi (voci și chipuri) sau că undă de sunete și iubire. Cercetarea noastră a arătat manieră în care dialectica sunet / tăcere însoțește binomul trecut / prezent, adâncind contrastele: daca trecutului îi sunt caracteristice armonia

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
al veseliei, prezentul nu este altceva decât rătăcire în întuneric, așteptare a morții, tristețe. Imaginile sonore, utilizate că vehicule ale reîntoarcerii, revin constant în poezia quasimodiană, la fel ca în Canturi, și constituie un indiciu al dorinței romantice a poetului ermetic de a evadă din prezent în amintire. Sfera motivelor situaționale preluate de Quasimodo din Canturi cuprinde imaginea somnului și, conex, pe cea a visului. Pentru ambii autori seninătatea promisă de somn constituie o breșă în curgerea tumultuoasa a vieții. În

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
în curgerea tumultuoasa a vieții. În Canturi, dar și în versurile sicilianului există, firește, mai multe tipuri de personaje reprezentate de autori în somn (iubita și chiar eul poetic); cuantificând ocurentele cuvântului sonno somn, s-au identificat în rimele autorului ermetic trei cazuri în care iubita este cuprinsă de somn și s-a observat cum, în stil leopardian, reprezentarea femeii adormite este creionata pe fundalul unui peisaj natural, uneori nocturn, mereu armonios. Așa cum silueta feminină din Seara zilei de sărbătoare, cufundata

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
stil leopardian, reprezentarea femeii adormite este creionata pe fundalul unui peisaj natural, uneori nocturn, mereu armonios. Așa cum silueta feminină din Seara zilei de sărbătoare, cufundata deopotrivă în somn și în tabloul cu luna prilejuia perspectiva contemplativa, iubita eului din poezia ermetica, pradă somnului, uneori împietrita, ca o statuie de marmură din antichitate, transmite tihna, pace, liniște: posa dolce, abbandonata, serenità. Întâi Leopardi, apoi Quasimodo opun seninătății clasice a aparițiilor feminine tulburarea eului exclus din armonia ce o caracterizează pe iubita și

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
asemenea unui copil ce avea nevoie de un maestru, împotriva căruia s-a revoltat în mod inevitabil. Se poate vorbi astfel despre un leopardism quasimodian ambivalent: o dragoste amestecata cu ură ce învăluie într-o nouă mantie, neoromantica, versurile autorului ermetic. Preluările din Canturi punctate de-a lungul analizei permit plasarea leopardismului quasimodian în cadrul unui neoromantism de sorginte leopardiană, ale cărui ipostaze trebuie privite, în mod necesar, într-un context literar și cultural mai larg, marcat de numeroasele metamorfoze ale viziunii

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]