29,871 matches
-
Torino, Arnhem, Cardiff și București), între 19 mai și 8 iunie. Reprezentația de la București va avea loc pe 28 mai, la sala Stere Popescu. Nu toți sunt eroi Joi, 12 mai, ora 19:30, Sala Stere Popescu „Nu toți sunt eroi” a avut avanpremiera în festivalul Temps d’Images, în noiembrie 2014, și apoi premiera în 2015, la Centrul Național al Dansului București, în cadrul festivalului LIKE CNDB. A fost prezentat apoi în Noaptea Albă a Galeriilor tot la CNDB și în
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
două discipline se întâlnesc. În ultimii ani, a colaborat și continuă să lucreze cu diferiți coregrafi și dansatori, dar și cu artiști vizuali și muzicieni, făcând parte din diferite grupuri artistice interdisciplinare. Spectacolele ei, precum „Lay(ers), „Nu toți sunt eroi”, „Fapte vitejEȘTI” și altele în care dansează, continuă să fie prezentate pe scenele din București și din țară, dar și internaționale. Cristina caută, atât în activitatea sa artistică, cât și în cadrul atelierelor de dans contemporan pe care le susține, să
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
de rețele culturale. În prezent, PETEC este un vehicul pentru dansul și bucuria Cristinei Lilienfeld, curajul performativ și entuziasmul Smarandei Găbudeanu și poveștile pentru copii ale Selmei Dragoș. PETEC a produs și co-produs spectacolele „Fapte vitejEȘTI” și „Nu toți sunt eroi” și a luat sub „umbrela” sa piesa Cristinei Lilienfeld, „Lay(ers)”. De asemenea, PETEC este implicat în organizarea de ateliere în diferite domenii ale artei spectacolului (dans, teatru, lumini și umbre etc.), atât pentru copii, cât și pentru adulți, profesioniști
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
atestau identitatea, cultura și continuitatea spirituală a Neamului nostru Dacoromân, scăpând de la pieire doar părticele de fragmente împrăștiate în vastă opera clasică a omenirii. Dușmanii din lăuntru și din afara au distrus cea mai mare parte a izvoarelor scrise, dar geniile, eroii, martirii, cuvioșii și sfinții au mărturia Neamului scrisă în ceruri, unde cei răi nu pot niciodată ajunge. Marele General, om de știință, scriitor, pictor Vasile Parizescu i-a conturat cu mult sârg și căldura sufletească portretul-icoană: „A strâns bucurie cu
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
împotriva celor care dau vârtos cu târnăcopul la temelia Statului național, unitar român, împotriva celor încremeniți într-un moment al Evului Mediu, și atunci, în acel 20 martie 1990! De ce o facem? Pentru că românii mureșeni vor ca statuia ecvestră a eroului național Avram Iancu, Lupa capitolina (Monumentul latinității), bustul lui Constantin Romanu-Vivu să rămână la locul lor, nu să plece spre Câmpeni și Turda, ca în septembrie 1940, sau să fie aruncate în aer, precum au fost atunci dinamitate, în urma Diktatului
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
Îmi pare rău că nu pot să fiu acolo, pensia mea de la Uniunea Scriitorilor nu mă ajută, este prea mică. Poeta Maria Oprea este un mare spirit al Apuseniului și sentimentului național. Plecăciunea mea, Poetă a Neamului! MARIA OPREA, POETA EROU DIN APUSENI! Doamna Maria Oprea este simbolul contemporan al poeziei populare românești. dar și duhul păzitor al străvechiului nostru spirit, cel care l-a ajutat pe tracul Orfeu, cântăreț și poet să învingă trufia și furia zeilor din Grecia antică
SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
-
actualul Executiv nu și-o va cenzura, o face face PSD, prin moțiune. „Îi cer, de aceea, premierului Cioloș ca, urgent, să anuleze efectele acestei noi și uluitoare dovezi de dispreț la adresa românilor. România este o țară care își cinstește eroii, încă mai este așa ceva. Dacă acest Guvern nu va ști să-și cenzureze măcar acest dispreț, îl va cenzura PSD prin moțiune”, a afirmat Dragnea, într-o declarație de presă remisă AGERPRES.
Reacția premierului Cioloș la atacurile venite din zona politică [Corola-blog/BlogPost/94029_a_95321]
-
ocară nobila misiune a cronicarului! Mai presus de adevărul istoric și de nevoile Neamului au pus măruntele lor interese, de familie sau de individ, ambiția căpătuielii, a dobândirii de onoruri academice. Și au tăcut acești istorici când fala Neamului nostru, eroii cei mai eroi, au fost tăvăliți în noroiul minciunii, al denigrării pătimașe, al diversiunii anti-românești din care face parte și minciuna, ascunderea adevărului despre cei ce ne-au precedat, despre cei din care ne tragem, despre părinții și părinții părinților
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
a cronicarului! Mai presus de adevărul istoric și de nevoile Neamului au pus măruntele lor interese, de familie sau de individ, ambiția căpătuielii, a dobândirii de onoruri academice. Și au tăcut acești istorici când fala Neamului nostru, eroii cei mai eroi, au fost tăvăliți în noroiul minciunii, al denigrării pătimașe, al diversiunii anti-românești din care face parte și minciuna, ascunderea adevărului despre cei ce ne-au precedat, despre cei din care ne tragem, despre părinții și părinții părinților noștri...Dumnezeu știe
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
și Neamul, și Adevărul! Iar noi, pentru același motiv, să-i mulțumim Domnului că iată, din nou, la ceas de cumpănă, se nasc în Moldova astfel de oameni, ca Gheorghe Buzatu. Sit tibi terra levis, magistre, în înaltul cerului, alături de eroii neamului printre care de azi înainte te numeri și tu, robul lui Dumnezeu și al Neamului Românesc, profesorul nostru al tuturor, Gheorghe Buzatu. Icoana Patriei se întregește cu Profesorul Gheorghe Buzatu - Prof. univ. dr. Dumitru Preda, Ambasadorul României în Cuba
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
mușcă pe cine pot, sar în copaci, cad în lacuri, se udă și tu îi lași. Asta-i bucuria când scrii o piesă - s-o lași liberă și s-o ții totuși în lesă.' Dacă știm atât de puține despre eroii lui Pinter, aceasta e deliberat: îUn om într-o odaie primește un oaspete mai devreme sau mai târziu... Nu avem garanții că acesta o să aibă și carte de vizită, date amănunțite despre ultima reședință, ultima slujbă, familie etc... Dorința de
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
entitate structurală satisfăcătoare pentru mine este The Homecoming. The Birthday Party și The Caretaker au prea mult text. Scopul meu e să reduc, să elimin. Prea multe cuvinte mă irită uneori - pur și simplu așa îmi vin - ca din gura eroului. Nu-mi examinez operele cu atenție dar îmi dau seama că adesea în ceea ce scriu câte cineva vorbește la un moment dat mult prea mult.' Și în același sens, tot Pinter ne spune: îAvem foarte puține cuvinte - ele nu trebuie
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
de treatru.' Rândurile de mai sus pornesc de la spectacolul cu piesa Ashes to Ashes, pe care criticul o acuză de totală lipsă de umor: îPe timpul celor treizeci de minute de flecăreală banală, incredibil de plicticoasă, se fac nenumărate pauze, eroii se sucesc, aruncă priviri ucigătoare, răsuflă greu, se ridică și se așează iar; cade cortina în final. Reacția criticii a fost amestecată. Unii n-au văzut nimic în piesă. Printre susținători, Alistair Macaulay de la Financial Times a fost cel mai
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
umor, Pinter nu pune mare preț pe el. Cum zice dramaturgul, î...rareori am senzația că scriu cu umor, dar uneori mă trezesc râzând de ceva ce mi se pare hazliu. Cel mai adesea limbajul numai pare să aibă umor - eroul se luptă de fapt din răsputeri să supraviețuiască.' În februarie 2005, Pinter anunța într-un interviu că a scris destule piese și vrea să se concentreze asupra politicii. În 1999 el a condamnat intervenția NATO în criza din Kosovo, susținând
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
mușcă pe cine pot, sar în copaci, cad în lacuri, se udă și tu îi lași. Asta-i bucuria când scrii o piesă - s-o lași liberă și s-o ții totuși în lesă.' Dacă știm atât de puține despre eroii lui Pinter, aceasta e deliberat: îUn om într-o odaie primește un oaspete mai devreme sau mai târziu... Nu avem garanții că acesta o să aibă și carte de vizită, date amănunțite despre ultima reședință, ultima slujbă, familie etc... Dorința de
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
entitate structurală satisfăcătoare pentru mine este The Homecoming. The Birthday Party și The Caretaker au prea mult text. Scopul meu e să reduc, să elimin. Prea multe cuvinte mă irită uneori - pur și simplu așa îmi vin - ca din gura eroului. Nu-mi examinez operele cu atenție dar îmi dau seama că adesea în ceea ce scriu câte cineva vorbește la un moment dat mult prea mult.' Și în același sens, tot Pinter ne spune: Avem foarte puține cuvinte - ele nu trebuie
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
de treatru.' Rândurile de mai sus pornesc de la spectacolul cu piesa Ashes to Ashes, pe care criticul o acuză de totală lipsă de umor: îPe timpul celor treizeci de minute de flecăreală banală, incredibil de plicticoasă, se fac nenumărate pauze, eroii se sucesc, aruncă priviri ucigătoare, răsuflă greu, se ridică și se așează iar; cade cortina în final. Reacția criticii a fost amestecată. Unii n-au văzut nimic în piesă. Printre susținători, Alistair Macaulay de la Financial Times a fost cel mai
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
umor, Pinter nu pune mare preț pe el. Cum zice dramaturgul, î...rareori am senzația că scriu cu umor, dar uneori mă trezesc râzând de ceva ce mi se pare hazliu. Cel mai adesea limbajul numai pare să aibă umor - eroul se luptă de fapt din răsputeri să supraviețuiască.' În februarie 2005, Pinter anunța într-un interviu că a scris destule piese și vrea să se concentreze asupra politicii. În 1999 el a condamnat intervenția NATO în criza din Kosovo, susținând
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
diverse limbi i-au conferit o aură legendară, inspirând opere literare și memorialistice. Odobescu descrie în culori vii manifestația de simpatie și respect a tinerimii studioase din Blaj față de marele învățat, iar Iorga, într-o evocare patetică, îl trece printre "eroii neamului".
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
o istorie a istoriei romanului. Meritele cărții începând de la originalitate, fiind prima din aria literaturii unde autorul reușește să descrie, ca nimeni altul, pe acel mare invizibil, cel ce determină, dintr-un plan ce scapă de sub controlul legilor omenescului, existența eroului narator, dar, extinzând interpretarea, se poate ajunge la ideea că existența vizibilă nu-i decât o copie a haosului invizibil, adevăratul factor de destin, ce pare să cuprindă, concentric întregul univers, au fost consemnate de lectori competenți, cât și de
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
un soi de "trăirism", afară de filozofia delicată a "fanării", în maniera lui Proust, cel din La umbra fetelor în floare, itinerariul în patru episoade al lui Ștefan Valeriu, destul de întortocheat și șovăielnic, e făcut din neliniști, care-l împing pe erou să dea roată unor adevăruri aflate din fărîme. Cartea aceasta, scrisă cu o simplitate care te pune pe gînduri, vrea să spună tot, să fie pînă la capăt sinceră, firească, dobîndind acea prospețime nu de loisir "subțire", ci de vacanță
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
un singur fir, într-atît de subțire încît pare neverosimil: "jurnalul" (parțial rescris de altcineva) al doctorului-martor-confident Ștefan Valeriu. În proza ultimilor ani, așa-numita "circulație a motivelor" a fost înlocuită de-o circulație a personajelor. Tot mai des, se întîlnesc eroii, dar nu și poveștile. Ele rămîn captive în niște "încăperi" izolate, după ce vor fi conturat o realitate "minimală", o tranche de vie care suferă, să spun așa, de complexul insulei, al experienței inedite înconjurate, totuși, de întregi arhipelaguri asemănătoare. Diferența
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
care se numără, mai degrabă, printre elementele de atmosferă, completînd schița de epocă, decît printre ipotezele vreunei analize psihologice. Femei este un roman de societate, nu unul de introspecție, un model de viață luată deseori ŕ la legčre, nu pentru că eroul ar fi vreun ușuratic, ci pentru că așa stau, de obicei, lucrurile. Lui Mihail Sebastian i-a reușit bine ceea ce literatura de acum încearcă din nou: descrierea necrispată a unor stări obișnuite, cu o admirabilă egalitate de ton, capabilă însă a
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
roman în care voi încerca să reflect lupta poporului nostru muncitor împotriva agenților imperialismului, împotriva spionajului titoist, a sabotorilor diversioniști."; Eusebiu Camilar: "În primul rând vine un roman al vieții gospodăriilor colective, un fel de continuare a Temeliei, cu alți eroi, alte locuri, și alte întâmplări."; Un rol de seamă în acțiune îl va avea Hotărârea Partidului din septembrie 1951, cu privire la gospodăriile agricole și întovărășiri."; Nina Cassian: "În anul 1952 mă voi ocupa intens de munca de traducere. Am în plan
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
Gabriela Ursachi Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sînt un interesant caz de umanitate" - se confesează Darie, eroul din Paradisul suspinelor, vorbind mai degrabă în numele lui Ion Vinea, autorul, al cărui alter ego s-a spus nu o dată că ar fi. Un "caz", iată latura cea mai expusă a acestui "clasic al avangardismului", atît de refractar, totuși, la
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]